Anulare act. Decizia 162/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 162
Ședința publică de la 10 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 2: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 3: Tatiana Rădulescu
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 03 februarie 2009 privind judecarea recursului declarat de pârâtul G împotriva deciziei civile nr. 432 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă și intimata pârâtă PREFECTURA D-COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII 18/1991, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal, au lipsit părțile.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 03 februarie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, față de complexitatea actelor și lucrărilor de la dosar, având nevoie de timp pt. deliberări, a amânat pronunțarea pentru data de azi 10 februarie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 367 din 3 noiembrie 2006, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 6833/CF/2006, s-a declinat competența de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamanta, împotriva pârâților G și Comisia Județeană de aplicare a Legii 18/1991 -Prefectura D, având ca obiect constatare nulitate absolută certificat de moștenitor și constatarea calității de unic moștenitor, în favoarea Judecătoriei Corabia.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut din certificatul de moștenitor nr. 116/1967, că ultimul domiciliu al defunctului a fost în comuna, Raionul C, jud. O și având în vedere art. 158 și 159 pct.3 civ. instanța a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Corabia, în raport de ultimul domiciliu al defunctului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul G criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 508/ 22 martie 2007, pronunțată de Tribunalul dol jîn dosarul nr-, a fost admis recursul formulat de recurentul pârât G împotriva sentinței civile nr. 367 din data de 03.11.2006 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul 6833/2006, în contradictoriu cu intimata reclamantă și intimata pârâtă PREFECTURA D-COMISIA JUDETEANĂ A LG. 18/791.
A fost casată sentința atacată și trimisă cauza la aceeași instanță pentru continuarea judecății.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr-.
Prin sentința civilă nr. 9673 din 25 iunie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâților G și Comisia Județeană de Aplicare a legii nr. 18/1991 -Prefectura
A fost respins capătul de cerere privind constatarea vocației de moștenitor acceptant a autorului la succesiunea autorului, ca inadmisibil.
S-a dispus anularea certificatului de moștenitor autentificat sub nr.116/9 mai 1967 la notariatul de Stat al raionului
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că nu s-au respectat condițiile de formă solemne prevăzute de art. 2 din Decretul nr. 40/1953 sub sancțiunea nulității absolute, pentru valabilitatea actului juridic unilateral de renunțare expresă la succesiune, întrucât declarația ce emană de la privind renunțare la succesiunea autorului nu a fost înregistrată în registrul special de acte autentice ținut de biroul notarului de stat.
Cât privește cel de-al doilea capăt de cerere, având ca obiect constatarea calității de moștenitor acceptant, s-a apreciat a fi inadmisibil, potrivit art. 111, co d pr. civ. deoarece nu poate fi analizat decât în cadrul unei acțiuni în realizarea dreptului, respectiv într-o acțiune de partaj succesoral.
Împotriva sentinței au formulat apel părțile, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr.432 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, s-au respins apelurile formulate de reclamanta și de pârâtul G, împotriva sentinței civile nr. 9673 din 25.06.2007, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Prefectura D - Comisia județeană de aplicare a Legii 18/1991.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a reținut că nu este incidentă sancțiunea nulității absolute a certificatului de moștenitor pentru nerespectare formei autentice, solemne a declarației de renunțare expresă la succesiunea autorului, din actele depuse în această fază procesuală rezultând contrariul, însă, față de faptul că actul de renunțare expresă a fost întocmit după expirarea termenului de opțiune succesorală de 6 luni de la data deschiderii succesiunii defunctului, s-a apreciat că subzistă cauza de nulitate absolută existentă la data încheierii actului juridic, declarația urmând a fi calificată ca o recunoaștere a neacceptării succesiunii.
Împotriva acestei decizii civile, n termen legal, a declarat recurs pârâtul,criticând-o pentru nelegalitate.
A susținut că deși instanța de apel a inventariat în mod corect motivele de apel formulate de pârât, s-a pronunțat cu privire la alte cauze de nulitate decât cele invocate de reclamantă prin acțiunea formulată. Astfel, deși reclamanta a solicitat constatarea nulității absolute pentru nerespectarea formei solemne prevăzută de lege, Tribunalul a apreciat nefondată cererea pentru acest motiv, însă considerat nul absolut actul juridic de renunțare la succesiune pentru faptul că a fost întocmit după expirarea termenului de prescripție extinctivă prevăzut de art. 700, Cod civil.
În mod greșit s-a înlăturat susținerea pârâului referitoare la faptul că reclamanta a solicitat anularea certificatului de moștenitor nr. 116/1967 eliberat de Notariatul de Stat C, iar prima instanță s-a pronunțat cu privire la valabilitatea certificatului de moștenitor cu același număr emis de Notariatul de Stat
Recurentul pârât a mai arătat că reclamanta nu putea avea mai multe drepturi decât autorul său, care în timpul vieții nu a contestat certificatul de moștenitor, recunoscându-i implicit efectele juridice.
A fost criticată și distincția făcută de instanța de apel între renunțare expresă la succesiune și neacceptare, câtă vreme ambele acte de opțiune succesorală produc aceleași efecte juridice, în sensul că titularul rămâne străin de moștenire, considerându-se că nu a fost niciodată succesor.
A solicitat admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Recursul nu a fost motivat în drept.
La dosarul cauzei s-au depus: dovada achitării taxei de timbru, timbru judiciar, procură judiciară.
La data de 2.02.2009, intimata reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului. A arătat că menționarea greșită a organului emitent al actului contestat a fost o simplă eroare materială, apreciată ca atare de instanțele de fond. În ceea ce privește împrejurarea că autorul nu a contestat niciodată în timpul vieții certificatul de moștenitor, a menționat că pârâtul nu îi negase dreptul de moștenire pentru terenurile înscrise în titlul de proprietate, iar renunțarea expresă la succesiune și neacceptarea produc efecte juridice diferite în procedura legii fondului funciar, căci potrivit art. 13 din acest act normativ doar cei care nu au acceptat succesiunea, nu și renunțătorii, sunt repuși în termen prin cererea adresată comisiei.
Recursul este nefondat, și potrivit art. 312, cod pr. civ. se va respinge, pentru următoarele considerente:
Instanța de apel soluționat cauza în limitele investirii și cu respectarea principiului disponibilității, conform art. 129, Cod pr. civ. examinând toate motivele de ineficacitate ale certificatului de moștenitor nr. 116/1967, invocate de reclamantă prin acțiunea introductivă.
Din observarea cererii de chemare în judecată reiese că s-a solicitat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor, pentru nerespectarea art. 2 din Decretul nr. 40/1953, respectiv pentru absența înregistrării declarației în registrul special, precum și pentru nerespectarea termenului imperativ prevăzut de art. 700 Cod civil, pentru manifestarea opțiunii succesorale, de 6 luni de la data deschiderii succesiunii. Astfel, la fila 3 din acțiune se arată în mod expres că declarația de renunțare a fost dată după expirarea termenului de prescripție, la data de 9 mai 1967, decesul autorului survenind la 16 iunie 1966.
În aceste condiții, analizând ambele cauze de ineficacitate a actului de opțiune succesorală, Tribunalul nu a dat altceva decât s-a cerut, așa cum greșit susține recurentul, și nu este incident motivul de modificare prevăzut de art. 304, pct.6, cod pr. civ.
acestui motiv de recurs, nu este fondată nici critica referitoare la pronunțarea instanțelor de fond cu privire la alt act juridic decât cel invocat de reclamantă, întrucât inadvertențele strecurate sub aspectul autorității emitente au reprezentat simple greșeli materiale, fiind lipsit de echivoc faptul că reclamanta a înțeles să solicite desființarea certificatului de moștenitor emis în urma dezbaterii succesiunii autorului comun.
Este adevărat că nerespectarea formei solemne cerute pentru validitatea actului juridic se sancționează cu nulitate absolută, iar exprimarea actului de opțiune succesorală după împlinirea termenului de prescripție are ca efect stingerea dreptului de opțiune, și implicit a vocației succesorale, și nu constituie o cauză de nulitate, însă prioritară între cele două cauze de ineficacitate este nulitatea, căci are ca efect desființarea cu efect retroactiv a actului juridic.
În speță, Curtea apreciază că instanța de apel a considerat greșit că nu se impune aplicarea sancțiunii nulității pentru absența solemnităților prevăzute de lege. Cu toate acestea, soluția de respingere a apelului este corectă, considerentele urmând să fie suplinite de următoarele argumente:
Renunțarea la succesiune, ca modalitate a dreptului de opțiune succesorală, este un act juridic unilateral, expres și solemn, care trebuie înscrisă în registrul special de renunțări la succesiune ținut, la data întocmirii actului contestat, de biroul notarial de stat.
Potrivit actului normativ în vigoare în anul 1966, respectiv art. 2 din Decretul nr. 40/1953, în raport de care se apreciază cauzele de nulitate, înscrierea acestei declarații în registrul special constituia o condiție de validitate a actului de renunțare.
Rațiunea instituirii acestei condiții de formă stricte pentru însăși valabilitatea actului juridic de renunțare rezidă tocmai în consecințele patrimoniale semnificative pentru autorul lui.
Prin adresele nr. 591/22.04.2008 și 980/24.06.2008 ( filele 64 și 84 din dosarul nr-al Tribunalului Dolj ), BNP, în arhiva căruia Judecătoria Caracala arătat că se găsește dosarul notarial succesoral nr. 116/1967 privind pe defunctul, a comunicat la cererea instanței că unicul act component este chiar certificatul de moștenitor nr. 116/1967.
Judecătoria Caracal, prin adresa nr. 131/2.06.2008, a comunicat Tribunalului Dolj că, la cererea apelantului pârât, au fost eliberate acestuia singurele acte din dosarul notarial, respectiv declarația de renunțare, și certificatul de moștenitor.
Prin niciunul din actele existente la dosar nu s-a făcut dovada contrară a celor susținute de reclamantă, în sensul că operațiunea solemnă de înregistrare în registrul special s-ar fi realizat.
În consecință, față de dispozițiile art. 2 din Decretul 40/1953, soluția de constatare a nulității absolute a certificatului de moștenitor este legală.
Cât privește calificarea juridică dată de Tribunal declarației de renunțare, aceasta este corectă, întrucât renunțarea expresă, ca formă de manifestare a dreptului de opțiune succesorală, poate produce efecte doar dacă este exprimată în termenul de 6 luni de la data deschiderii succesiunii, potrivit art. 700, Cod civil. Or, în speță, autorul a decedat la data de 16.06.1966, iar certificatul contestat s-a emis la data de 9 mai 1967, după împlinirea termenului de prescripție extinctivă, astfel că declarația valorează o recunoaștere a neacceptării în termen a succesiunii, și nu o renunțare expresă.
Distincția este importantă, deoarece chiar dacă efectele juridice produse în planul valorificării drepturilor succesorale sunt identice, în sensul că în ambele cazuri succesibilul este considerat străin de moștenire, sub aspectul aplicării legilor fondului funciar, doar moștenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700, Cod civil, beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii prin cererea adresată comisiei, iar nu și cei care au renunțat la moștenire. Acest aspect a fost tranșat cu caracter obligatoriu prin decizia în interesul legii nr. 11/5 februarie 2007, pronunțată de ÎCCJ, dată în aplicarea dispozițiilor art. 8 și 13, alin. 2 din Legea 18/1991 republicată.
Prin urmare, cum interesul reclamantei în formularea acțiunii a fost determinat de demersul judiciar pârâtului, care i-a negat dreptul la reconstituirea terenurilor înscrise în nr. 4247/16.01.2004, eliberat pe numele ambilor descendenți ai autorului, prevalându-se de existența acestui certificat de moștenitor, în mod just Tribunalul a analizat și acest aspect invocat de reclamantă prin acțiune.
Este lipsit de relevanță juridică faptul că autorul reclamantei, nu a contestat în timpul vieții sale certificatul de moștenitor, întrucât dreptul de a formula o astfel de acțiune imprescriptibilă s-a transmis o dată cu întregul patrimoniu succesoral către descendenta sa. În același timp, interesul promovării acestei acțiuni s-a născut la momentul când pârâtul i-a contestat îndrituirea la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din nr. 4247/16.01.2004, deci ulterior decesului lui.
Față de cele ce preced, Curtea apreciază că nu sunt întemeiate criticile formulate de recurentul pârât, și nu este incident niciunul din motivele de modificare sau casare prevăzute de art. 304, pct. 1-9, cod pr. civ. astfel că, văzând și dispozițiile art. 312, cod pr. civ. recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul G împotriva deciziei civile nr. 432 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă și intimata pârâtă PREFECTURA D-COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII 18/1991.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.-/18.02.2009
Tehn. 2 ex
Președinte:Oana GhițăJudecători:Oana Ghiță, Costinela Sălan, Tatiana Rădulescu
