Anulare act. Decizia 17/2010. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 17/
Ședința publică din 2 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Lefter
JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase
Grefier - -
S-a luat în examinare apelul civil formulat de apelantul pârât STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PRUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, cu sediul în C, b-dul -, nr. 18, în contradictoriu cu intimații reclamanți și, cu domiciliul procesual ales în C, b-dul -. - nr. 94, -.C,.1,. 46 ( la av. ), împotriva sentinței civile nr. 345 din 17.03.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-, având ca obiect anulare act civil.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimații reclamanți reprezentați de d-na avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 190/2009, lipsă fiind apelantul pârât.
Procedura este legal îndeplinită, conf. disp.art. 87 și urm. Cod pr. civilă.
După referatul grefierului de ședință;
Avocatul intimaților reclamanți învederează instanței că nu mai are cereri prealabile de formulat ori înscrisuri de depus la dosar, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța, fiind lămurită asupra cauzei, în temeiul art. 150 Cod pr. civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Având cuvântul pentru intimații reclamanți, apărătorul acestora pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat, cu obligarea apelantului pârât la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat (27 dosar apel), susținând în esență următoarele:
În stabilirea calității procesuale a părților trebuie pornit de la obiectul cererii deduse judecății și de la temeiul de drept invocat.
În speță, obiectul cererii deduse judecății îl constituie acțiunea în nulitatea absolută a unui act de donație, deci a unui act juridic civil. de specialitate și practica judiciară în materie au stabilit că în cadrul acțiunilor în nulitatea unui act juridic, în proces vor sta părțile semnatare ale respectivului act. Instanța nu a fost investită cu o acțiune în revendicare pentru a interesa regimul juridic actual al bunului, eventualul posesor al acestuia și nici cu o acțiune întemeiată pe Legea 10/2001, ca să intereseze deținătorul actual al bunului.
Autorii reclamantului au donat bunul Statului Român într-o perioadă când numai acesta era proprietarul imobilelor. Faptul că la momentul încheierii actului de donație statul a fost reprezentat de Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Municipiului C nu înseamnă că reclamantul trebuia să cheme în judecată pe reprezentantul în teritoriu la acel moment, care nici nu mai există, și nu partea însăși care a participat la încheierea actului. Nu interesează locul situării bunului imobil sau cine l-a administrat atunci și cine în prezent, pentru că aceste aspecte vor fi lămurite în cadrul acțiunii de restituire a imobilului.
Acest demers judiciar interesează pe reclamant pentru continuarea procedurii de recuperare a bunului în baza Legii 10/2001.
Hotărârea judecătorească depusă la dosar cu titlu de practică judiciară nu are nicio relevanță în cauza de față, pe de o parte pentru că nu este obligatorie pentru instanță și nu constituie izvor de drept, iar pe de altă parte, pentru că trebuie avut în vedere conținutul concret al actului a cărui nulitate se solicită.
Instanța rămâne în pronunțare asupra apelului.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Reclamanții și au chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor B, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a actului de donație autentificat sub nr.- la fostul notariat de Stat Județean C; cu cheltuieli de judecată ocazionate cu acest proces.
În considerente s-a arătat că autorii reclamanților au dobândit în indiviziune dreptul de proprietate asupra imobilului situat în C,-, județul C, compus din din terenul în suprafață de 488 mp, conform actului de vânzare - cumpărare întocmit la fostul Notariat de Stat Regional C sub nr.3178/1074 din 22.10.1956, transcris la Grefa Tribunalului Popular al Orașului C sub nr.1026/1956. Prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr.2178/1958 s-a pus capăt stării de indiviziune, autorii reclamanților devenind proprietari exclusivi asupra terenului în litigiu.
S-a menționat că sub regimul comunist, autorii reclamanților au fost obligați să facă o ofertă de donație pentru acest imobil, către stat; ulterior exercitării acestor presiuni, tatăl reclamanților G, decedează la 11.09.1977.
Reclamanții și-au precizat calitatea procesuală pasivă, arătând că potrivit certificatului de moștenitor nr. 950/1977, de pe urma defunctului Gar ămas ca succesor legal, iar potrivit certificatului de moștenitor nr. 116/2005, de pe urma defunctului ( decedată la 17.08.2005) a rămas ca succesor legal acceptant.
S-a invocat nulitatea contractului de donație încheiat în favoarea statului român prin prisma disp. art. 948 cod civil, art. 953 și urm. Cod civil, art. 966 și urm. cod civil și art. 813 și urm. Cod civil.
S-a susținut că antecesorii reclamanților nu au exprimat un consimțământ valabil, iar încheierea donației a vizat o cauză ilicită și imorală, precum și că forma autentică a actului este informă câtă vreme persoana delegată de acceptantul donației nu a avut împuternicirea încheiată în aceeași formă autentică ( pe principiul simetriei actelor juridice).
Au fost depuse înscrisuri apreciate ca utile și concludente pentru justa soluționare a cauzei, iar în condițiile art. 196 Cod pr.civilă au fost audiate martorele -a și, asupra chestiunilor de fapt privitoare la situația evocată.
S-a solicitat, totodată, autorității locale, comunicarea regimului juridic al imobilului menționat.
Soluționând pe fond cauza, Tribunalul Constanțaa pronunțat sentința civilă nr. 345 din 17.03.2009 prin care a admis acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
S-a constatat nulitatea absolută a actului de donație autentificat sub nr. 10458 din 18.10.1977 la fostul Notariat de Stat Județean C, privind imobilul situat în C,- (fost 112) în suprafață de 244. județul
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că autorii reclamanților la data de 18.10.1977 au donat Statului Român suprafața de 244. ai cărei proprietari erau.
Această donația a fost făcută ca urmare a presiunii exercitate asupra soților și care au fost nevoiți să își dea consimțământul pentru încheierea acestui act. În lipsa acestei presiuni autorii reclamanților nu și-ar fi dat consimțământul pentru încheierea actului de donație mai sus menționat.
Prin urmare, instanța de fond a constatat că actul de donație autentificat sub nr. 10458 din 18.10.1977 este lovit de nulitate absolută.
În termen legal, împotriva sentinței civile nr. 345 din 17.03.2009 pronunțată de Tribunalul Constanțaa declarat apel Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Motivează apelul arătând că sentința civilă nr. 345 din 17.03.2009 pronunțată de Tribunalul Constanțaa fost dată în contradictoriu cu Statul român prin Ministerul Finanțelor Publice care nu are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât atât din oferta de donație, cât și din actul de donație încheiat la data de 10.10.1977 și respectiv 18.10.1977 rezultă că terenul a fost donat Statului Român pentru Consiliul Popular al Municipiului
Ca atare, bunul a intrat în patrimoniul Municipiului C administrat de către Consiliul Local
Acest bun face parte din domeniul privat al Municipiului C, fapt pentru care trebuia chemat în judecată Consiliul Local al Municipiului
În conformitate cu disp.art. 25 din Decr. nr. 31/1954 Statul reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă și participă nemijlocit doar în litigiile al căror obiect îl formează bunurile din domeniul public de interes național, ori în speță acest bun face parte din patrimoniul Municipiului C și trebuia chemat în judecată Consiliul Local C ca administrator al acestui bun.
Pentru cele menționate mai sus, a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate în sensul respingerii cererii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Analizând sentința apelată în baza motivelor de apel invocate, Curtea constată că apelul este nefondat pentru următoarele:
Reclamanții în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B au învestit instanța cu o acțiune civilă, solicitând să se constate nulitatea absolută a actului de donație autentificat sub nr. 10458/18.10.1977 de către fostul Notariat de Stat Județean
Conform sentinței civile nr. 345/17.03.2009 pronunțată de Tribunalul Constanțaa fost admisă acțiunea și s-a constatat nulitatea absolută a actului de donație încheiat între reclamanți și Statul Român.
Această sentință a fost apelată de pârât care a invocat drept motiv de apel, astfel cum s-a menționat, lipsa calității procesuale pasive.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic.
Reclamanții fiind cei care au pornit acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă cât și calitatea procesuală pasivă a pârâtului, întrucât raportul de drept procesual nu poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății.
În speță, oferta de donație a fost făcută de către Statul Român, iar actul de donație s-a încheiat tot cu Statul Român, neavând relevanță cui i-a revenit terenul și cine l-a administrat.
În perioada comunistă toate donațiile erau făcute Statului Român, singurul proprietar la acel moment.
Autorii reclamanților au donat bunul Statului Român și nu unității administrativ-teritoriale, respectiv Municipiul C de atunci sau din prezent.
În speță nu interesează dacă bunul face parte din domeniul public sau privat, ci obiectul cauzei - " acțiune în constatarea nulității absolute a actului de donație "- și părțile care au încheiat acest act: autorii reclamanților și Statul Român.
Curtea constată că, date fiind cele relatate, Statul Român are calitate procesuală pasivă de a sta în proces.
De altfel, această excepție a lipsei calității procesuale pasive nu a fost invocată de apelant la fond, iar potrivit disp.art. 292 Cod pr. civilă acesta nu poate folosi înaintea instanței de apel alte motive decât cele invocate la instanța de fond.
Pentru considerentele expuse, Curtea în baza art. 296 Cod pr. civilă va respinge ca nefondat apelul.
În baza art. 274 Cod pr. civilă va obliga apelantul către intimați la 3570 lei, cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul civil formulat de apelantul pârât STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PRUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, cu sediul în C, b-dul -, nr. 18, în contradictoriu cu intimații reclamanți și, cu domiciliul procesual ales în C, b-dul -. - nr. 94, -.C,.1,. 46 ( la av. ), împotriva sentinței civile nr. 345 din 17.03.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-, ca nefondat.
Obligă apelantul la plata sumei de 3570 lei cheltuieli judiciare către intimați.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 februarie 2010.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud.fond
Red.dec.jud.
24.02.2010
Dact.gref.
5 ex./26.02.2010
Președinte:Gabriel LefterJudecători:Gabriel Lefter, Vanghelița Tase