Anulare act. Decizia 177/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 177/2009

Ședința publică de la 03 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Mărginean

JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nagy Nicoară vicepreședinte

Judecător:

Grefier:

Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 235/A/28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr-, în contradictoriu cu intimat, având ca obiect anulare act.

Se constată că s-au depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură la data de 02.04.2009 concluzii scrise formulate de către intimatul.

dezbaterilor și concluziile părților au avut loc la termenul de judecată din 27 Martie 2009 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării întocmită la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față,

Prin sentința civilă nr. 1976/2008 pronunțată în dosar nr- s-a admis cererea reclamantului împotriva pârâtului și s-a constatat nulitatea absolută a cererilor nr. 6667/18.09.2002; 8136/11.11.2002; 8182/18.11.2002 toate adresate Judecătoriei Alba Iulia - serviciul de carte funciară.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că aceste cereri, manifestări de voință care au avut drept scop efectuarea anumitor operațiuni de carte funciară nu sunt semnate și scrise de pârâtul.

Așa cum a arătat pârâtul la interogatoriu, au fost scrise de altă persoană, căreia nu i-a dat mandat în aceste sens.

Prin aceste înscrisuri, reclamantul a fost prejudiciat, în sensul fraudării drepturilor sale de creditor chirografar înscris în CF 15152 cu încheierea nr. 7774/20.11.2000 - pentru restituirea și recuperarea sumei de 27.000 DM și a cheltuielilor de judecată conform acțiunii înscrisă la ribunalul Alba sub nr. 5248/2000 - și a titlului de executare silită irevocabil din dosar execuțional nr. 57/2001.

Potrivit art. 948 pct. 2 Cod civil, consimțământul valabil exprimat al părții ce se obligă este o condiție esențială pentru validitatea unui act juridic.

Instanța de fond a concluzionat că, deoarece lipsește acest consimțământ, sancțiunea lipsei condiție este nulitatea absolută.

Împotriva acestei sentinței a declarat apel pârâtul solicitând desființarea sentinței atacate și respingerea acțiunii ca inadmisibilă și nefondată.

Prin decizia civilă nr. 235/A/2008 Tribunalul Albaa admis apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 1976/2008 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosar nr-.

A fost schimbată în tot sentința atacată și în consecință.

A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtului.

Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut și motivat următoarele:

Potrivit interogatoriului luat pârâtului de instanța de fond la fila 25 dosar fond, reiese că cererile a căror anulare se solicită nu sunt într-adevăr scrise de către pârât dar sunt făcute pentru el și în numele său de cumnatul său și că nu i-a dat un mandat scris ci doar unul verbal și chiar i-a dictat aceste cereri.

Potrivit art. 1532 Cod civil, mandatul este un contract în puterea căruia o persoană se obligă - fără plată - de a face ceva pe seama unei alte persoane de la care a primit însărcinarea.

Conform art. 1533 Cod civil, mandatul poate fi expres sau tacit, mandatul trebuie să fie special numai atunci când este vorba de înstrăinare, ipotecare sau facerea unor acte ce trec peste administrația ordinară, situație în care nu se încadrează părțile.

Potrivit art. 1546 Cod civil, mandantul este îndatorat a îndeplini obligațiile contractate de către mandatar în limita puterilor sale.

Cum mandatarul și-a îndeplinit atribuțiile sale de reclamant, actele efectuate - respectiv cererile - sunt legal întocmite.

Așa încât nu lipsește consimțământul așa cum afirmă intimatul, mandatul fiind dat verbal de către apelant.

Mai mult, solicitarea reclamantului este fără consecințe juridice față de acesta, întrucât prin acestea se solicită punerea în aplicare a unui act de vânzare-cumpărare a cărui anulare nu s-a cerut și deci acesta este valabil încheiat.

Astfel că, în mod greșit instanța de fond a reținut lipsa consimțământului apelantului, în speță fiind vorba doar de înscrierea în CF a unui drept dobândit printr-un act autentic de vânzare-cumpărare.

Ca urmare, instanța a constatat că apelul pârâtului este întemeiat, iar în baza art. 296 Cod procedură civilă, acesta a fost admis, schimbată în tot sentința atacată și respinsă acțiunea formulată de reclamantul.

Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitând casarea deciziei și menținerea sentinței Judecătoriei Alba ca temeinică și legală.

În expunerea criticilor recurentul arată în esență următoarele:

- decizia atacată încalcă prevederile art. 284 ind. 1 Cod procedură civilă întrucât apelul a fost tardiv introdus;

- au fost încălcate prevederile art. 156 prin acordarea mai multor termene apelantului pentru angajare apărător fără motive temeinice;

- instanța nu a constatat corect dispozițiile legale în sensul că acordul tacit nu poate fi luat în considerare față de dispozițiile art. 1532 Cod civil, art. 1533 cod civil - articole care pot fi folosite doar pentru contract și până la valoarea de 250 lei vechi și față de dispozițiile art. 189 Cod procedură civilă. Dispozițiile reținute de instanța de apel sunt limitate de art. 1191 Cod civil.

- instanța de apel nu a ținut cont de calitatea de creditor chirografar;

- instanța nu a data curs pe fond a art. 955 Cod civil - care dă dreptul creditorului chirografar de a ataca actul viclean în frauda debitorului și a complicilor;

- nu există vreun document între cele două părți.

În recurs nu s-au depus înscrisuri noi.

Intimatul pârât a depus întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate Curtea constată următoarele:

Înainte de orice analiză pe fondul criticilor expuse în motivele scrise ale recursului formulat de către reclamant, în contextul în are nu s-au indicat motivele de nelegalitate conform art. 304 Cod procedură civilă, trebuie subliniat că dispozițiile art. 306 alin 3 Cod procedură civilă obligă instanța de recurs ca, în caz de încadrare greșită într-un motiv anume de recurs a criticilor pe care le face recurentul la adresa deciziei recurate, să pornească în continuare la judecarea recursului dacă acele critici permit identificarea unui motiv de recurs aplicabil.

Din analiza criticilor aduse de către recurent hotărârii instanței de apel pare a rezulta incidența dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, respectiv hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Analizând criticile formulate prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:

Prima critica adusă hotărârii atacate nu poate fi primită. În primul rând se constată că excepția tardivității apelului nu a fost invocat în fața instanței de apel. În al doilea rând se constată că la dosarul instanței de fond nu există dovada de comunicare a sentinței nr. 1976/2008 cu pârâtul astfel că sub acest aspect adresa nr. - depusă de către recurent (fila 23) nu prezintă relevanță. Termenul statuat de art. 284 Cod procedură civilă pentru declararea apelului curge de la comunicare hotărârii, ori în speță din actele dosarului nu rezultă această comunicare.

Critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 156 Cod procedură civilă de către instanța de apel prin acordarea mai multor termen de judecată apelantului este de neprimit. Această critică nu poate fundamenta niciunul din motivele de nelegalitate strict prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.

Nici criticile referitoare la dispozițiile legale reținute de către instanța de apel referitoare la instituția mandatului nu poate fi primită.

Corect instanța de apel a reținut incidența dispozițiilor art. 1532, 1533 și 1546 Cod civil, dispoziții legale care reglementează contractul de mandat.

Reclamantul a sesizat instanța de judecată cu o cerere având ca obiect anularea a trei înscrisuri, respectiv trei cereri depuse de către pârât (în numele pârâtului) la cartea funciară pentru întabularea unui contract, respectiv radierea unui proces, motivat în esență de faptul că cererile nu a fost semnate de către pârât.

Astfel, corect s-au reținut prevederile art. 1533 cu referire la mandatul tacit acordat de către pârât cumnatului său pentru formularea și depunerea acestor cereri la Biroul de carte funciară.

Aceste cereri trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de art. 47 din Ordinul nr. 2371/C/1997 pentru aplicarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a birourilor de carte funciară ale judecătoriilor în vigoare la data depunerii cererilor și nu dispozițiile art. 82, 83 Cod procedură civilă.

Cererile formulate de către pârât prin mandatar au îndeplinit aceste cerințe întrucât prin hotărâri definitive și irevocabile au fost respinse acțiunile reclamantului de anulare a încheierilor de întabulare și notare (radiere) respectiv a actelor care au justificat aceste cereri.

Relevante în speță erau actele care justificau cererile nu aceste trei cereri de înscriere care formal au îndeplinit cerințele art. 47 așa cum s-a arătat mai sus.

Întrucât o cerere de înscriere a unor drepturi sau fapte personale respectiv de radiere în cartea funciară în baza unor acte juridice, are caracterul unui act de administrare, corect instanța de apel a aplicat prevederile art. 1533 Cod civil.

Caracterul de mandat tacit nu s-a atribuit de instanță acestor cereri cum greșit arată recurentul.

Nici valoarea nu prezintă relevanță.

De asemenea, nici o dispoziție a codului nostru civil nu interzice încheierea contractului de mandat între rude.

Prin urmare, împrejurarea că pârâtul a dat mandat cumnatului său să depună aceste cereri la biroul de carte funciară este legal.

Susținerile recurentului referitoare la inexistența unui contract de mandat scris nu pot fi primite față de prevederile codului nostru civil. Cerința dovezii scrise ar contraveni noțiunii de mandat tacit, ipoteză în care codul civil derogă de la regula simetriei formelor aplicabilă contractelor.

Se mai impune a se preciza că chiar în situația în care existența contractului de mandat încheiat între pârât și cumnatul său pentru formularea celor trei cereri nu era dovedit (ceea ce în speță e exclus) aceste raporturi urmau a fi soluționate potrivit gestiunii de afaceri.

Pentru considerentele expuse, întrucât în cauză nu este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 31 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat prezentul recurs.

Pentru aceste motive,

(continuare decizia nr. 177/2009 din dosar nr-)

În numele legii

DECIDE

Respinge recursul declarat de către reclamantul împotriva deciziei civile nr. 235A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil -.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 3.04.2009.

Președinte,

- -

semn. Președinte

Judecător,

- - - -

Judecător,

Grefier,

Red.

Tehnored. /2 ex/08 Aprilie 2009

Jud. fond:

Jud. apel: /

Președinte:Daniela Mărginean
Judecători:Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nagy Nicoară

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Decizia 177/2009. Curtea de Apel Alba Iulia