Anulare act. Decizia 178/2008. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 178/
Ședința publică din 3 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 3: Mihail
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul împotriva deciziei numărul 27/Ap din 5 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că la dosarul cauzei s-au depus concluzii scrise din partea recurenților reclamanți.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 27 mai 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte componentă din prezenta decizie, iar instanța, în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea la 03.06.2008.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 489/26.04.2007 Judecătoria Zărneștia admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții, BANK SA B și SC SRL și, în consecință:
A constatat că, prin efectul deciziei civile nr. 36/R/14.01.2005 a Tribunalului Brașov, a fost anulat procesul-verbal de licitație din data de 20.05.2004, dresat ca act de executare în dosarul execuțional nr. 896/1999 al Judecătoriei Zărnești și, în consecință, a constatat nulitatea absolută a actului de adjudecare din data de 31.05.2004, încheiat în același dosar execuțional, ca fiind încheiat în baza unui act nul. A constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare intervenit între pârâții și SC SRL B, autentificat sub nr.91/ 01.02.2005 de BNP. A dispus radierea înscrierilor efectuate în baza celor două acte în CF nr. 33 Peștera, nr. top 10304,10305,10306/2. A dispus repunerea părților în situația anterioară și revenirea la situația de carte funciară anterioară datei de 20.05.2004. A respins cererea formulată de aceiași reclamanți în contradictoriu cu pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ-SUCURSALA, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A respins cererea reconvențională formulată de pârâta BANK SA. A obligat pârâții să le plătească reclamanților cheltuieli de judecată în cuantum de 39 lei.
Prin decizia civilă nr. 27/05.02.2008 Tribunalul Brașova admis apelurile declarate de pârâții, BANK SA și SC INTERNET SRL B împotriva sentinței civile nr. 489/26.04.2007 pronunțată de Judecătoria în dosarul civil nr. 596/C/2006 pe care a schimbat-o în parte în sensul că a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții, BANK SA și SC INTERNET SRL A înlăturat dispoziția privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată către reclamanți în sumă de 39 lei. A păstrat dispozițiile privind respingerea cererii formulată de aceiași reclamanți în contradictoriu cu pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - sucursala, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și privind respingerea cererii reconvenționale formulată de pârâta BANK SA. A obligat intimații reclamanți și la plata către apelanții pârâți a cheltuielilor de judecată efectuate de aceștia în primă instanță și în apel după cum urmează: - apelantului pârât suma de 2286,69 lei; - apelantei pârâte BANK SA suma de 1798,99 lei și - apelantei pârâte SC INTERNET SRL B suma de 3786,69 lei.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții și întemeindu-se pe dispozițiile art. 304 pct. 7 teza a doua, pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că instanța de apel a ignorat total faptul că procesul-verbal de licitație, act ce stă la baza actului de adjudecare, a fost declarat nul în urma admiterii contestației la executare introdusă de recurenți. În consecință actul de adjudecare, care se bazează în întregime pe procesul-verbal de licitație, fiind un act subsecvent, este nul absolut, iar instanța a omis să discute motivele de nulitate absolută, făcând însă referire la reaua-credință a reclamanților, fapt nesolicitat prin cererea de chemare în judecată și nerelevant în speță.
Recurenții consideră că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia pentru că argumentele sale fac vorbire fie despre nulități relative, fie despre aspecte tranșate deja irevocabil de alte instanțe, fie despre reaua credință, deci despre orice altceva decât nulitatea absolută invocată, iar puținele considerente care se referă la aceasta sunt contradictorii între ele și contradictorii cu soluția dată.
În fine, ultima critică referitoare la încălcarea și aplicarea greșită a legii, dezvoltă aceeași motivație privind principiul nulității actului subsecvent, ignorat de instanța de apel și nesocotirea normelor legale ce guvernează executarea silită, precum și a unei hotărâri judecătorești irevocabile prin care s-a constatat nulitatea procesului-verbal de licitație. Recurenții consideră că nu aveau obligație încunoștințării cu privire la existența contestației la executare, iar instanța a făcut o interpretare greșită a probelor în acest sens, semnarea procesului-verbal de licitație de către ei, fără nici o rezervă fiind urmarea desfășurării licitației în prezența executorului bancar, angajat al creditoarei, care trebuia să cunoască viciile executării. Se consideră o aplicare greșită a legii și interpretarea dată probelor cu privire la buna-credință a pârâților și care sunt firave și constituite pro causa.
Toți intimații au depus întâmpinare solicitând respingerea recursului și reiterând apărările făcute prin motivele de apel.
Examinând cauza, prin prisma motivelor invocate, curtea constată că recursul este nefondat.
Recurenții-reclamanți au introdus o acțiune prin care au solicitat constatarea nulității absolute a actului de adjudecare încheiat la data de 31.05.2004 și, ca o consecință, a contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 01.02.2005, cu privire la imobilul adjudecat, cu dispunerea radierii înscrierilor efectuate în cartea funciară.
Motivul de nulitate invocat se bazează pe principiul că ceea ce este nul nu poate produce efecte juridice și pe principiul că actele subsecvente uni act nul sunt ele însele lovite de nulitate absolută, iar starea de fapt reiese din decizia civilă nr. 36/14.01.2005 prin care s-a admis contestația la executare formulată de reclamanți și s-a constatat nulitatea procesului-verbal de licitație.
Motivarea instanței de apel nu cuprinde motive străine sau contradictorii naturii cauzei. Ea nu face decât să analizeze și să răspundă la motivele de apel invocate de apelanții-pârâți, motive ce au constituit apărările lor în fața primei instanțe. Cu această ocazie este analizat și motivul de nulitate invocat de către recurenți, dar este analizat în contextul excepțiilor de la regula invocată de aceștia.
Faptul că pe lângă principiul nulității actului subsecvent instanța analizează și buna sau reaua-credință a reclamanților-recurenți nu este o motivare contradictorie sau străină de natura pricinii. Principiul nulității actului subsecvent cunoaște excepții întemeiate pe principiul ocrotirii bunei-credințe a subdobânditorului cu titlu oneros al unui bun imobil, principiu ce a fost invocat în apărările formulate de către pârâți.
Actul juridic dedus judecății nu a fost interpretat greșit și nici nu i s-a schimbat natura sau înțelesul. Instanța face vorbire de actul de adjudecare și de contractul de vânzare-cumpărare, cele două acte supuse judecății de către reclamanții-recurenți. Faptul că în considerente, pe lângă analizarea nulității absolute a actului, se face referire și la existența unor nulități relative sau la buna ori reaua-credință nu schimbă natura actului și nu se poate încadra în acest motiv de recurs ci trebuie analizat la următorul motiv, cel cuprins în pct. 9 al art. 304 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Instanța de apel a făcut o analiză a motivului de nulitate invocat de reclamanții-recurenți, având însă în vedere și normele aplicabile în faza de executare silită, precum și comportamentul recurenților. Hotărârea judecătorească prin care s-a constatat nulitatea procesului-verbal de licitație publică a fost avută în vedere de către instanța de apel, dar cum corect a reținut aceasta ea nu este opozabilă pârâtului, adjudecatarul imobilului atâta timp cât el nu a fost parte în acel proces și, mai mult decât atât, recurenții nu au încunoștințat pe nici unul dintre participanții la licitație de existența contestației la executare. Este adevărat că legea nu prevede expres obligația de a comunica introducerea unei contestații la actele de executare însă, existența acestei căi de atac și finalitatea ei, pentru orice persoană de bună-credință, este de a opri o executare silită care se desfășoară în afara normelor legale. Nici chiar cu ocazia semnării procesului verbal de licitație recurenții nu au încunoștințat despre existența procesului. În aceste condiții nu pot să susțină că au fost de bună-credință.
Mai mult decât atât, actul de adjudecare este întocmit ulterior procesului-verbal de licitație, el a fost dresat în timp ce contestația la executare era în curs de soluționare, dar adjudecatarul nu a fost introdus în acest proces, prin nici o formă de intervenție a terților în procesul civil, și nici nu a fost notată contestația la executare în cartea funciară,ceea ce însemna o minimă diligență din partea debitorilor, iar în aceste condiții nu se poate susține că buna lor credință mai subzistă.
Așadar, instanța de apel a procedat la o analiză completă a textelor de lege incidente în cauză, texte ce nu pot fi cantonate, așa cum doresc reclamanții - recurenți doar la nulitatea procesului-verbal de licitație, cu ignorarea desfășurării ulterioare a stării de fapt și de drept și cu ignorarea finalității instituțiilor de drept ce guvernează executarea silită.
În ceea ce privește interpretarea probatoriului, aceasta este atributul suveran al instanțelor de fond și scapă controlului instanței de recurs.
Pentru toate considerentele de mai sus, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul.
Întrucât intimata Bank nu a făcut dovada cheltuielilor de judecată solicitate cererea va fi respinsă, deoarece potrivit art. 1169 Cod civil, cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
Decide
Respinge recursul declarat de și împotriva deciziei civile nr. 27/05.02.2008 a Tribunalului Brașov.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimata Bank SA.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 03.06.2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier șef sectie, |
Red. -/01.07.2008
Dact. /08.07.2008
Jud. fond:
Jud. apel:
Președinte:Roxana Maria TrifJudecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rizea, Mihail