Anulare act. Decizia 184/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
decizia civilă nr.184/R Dosar nr-
Ședința publică din data de 13 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G - - judecător
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Burdea
JUDECĂTOR 2: Roxana Maria Trif
Grefier:
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.31 din data de 7 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din 9 iunie 2008 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru astăzi 13 iunie 2008.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Constată că, prin sentința civilă nr.1163 din data de 25 aprilie 2007, Judecătoria Câmpinaa admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de pârâtele și și în consecință a respins acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților Dalina, și, ca fiind formulată de o persoană fără calitate, obligând totodată pe reclamanți să plătească pârâșilor și Dalina suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut următoarele:
Conform antecontractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.1139/2003,între vânzătoarele și și reclamant a fost încheiată o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare privind imobilul situat în orașul,str.1 -,nr.57,compus din teren de 469. și construcțiile aflate pe teren.
Ulterior,în anul 2004,prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.189,pârâtele și au vândut pârâților și Dalina imobilul ce a făcut obiectul antecontractului de vânzare - cumpărare încheiat de aceleași vânzătoare cu reclamantul.
Prin sentința penală nr.197/2006 a Judecătoriei Câmpina,rămasă definitivă,pârâtele și au fost condamnate la pedeapsa de un an de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații,prevăzută de art.292 Cod Penal și a fost suspendată condiționat executarea pedepsei în baza art.81 Cod Penal,dispunându-se și anularea certificatului de moștenitor nr.128/2003.
Prin prezenta acțiune reclamantul a solicitat anularea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.189/2004 întrucât certificatul de moștenitor nr.128/2003 a fost anulat prin sentința penală nr.197/2006,fiind esențial pentru autentificarea contractului, iar la încheierea contractului,ambele părți au fost de conivență, întrucât aveau cunoștință că încalcă drepturile sale imobiliare cu privire la imobilul în cauză.
Având în vedere motivele invocate de reclamant precum și temeiul de drept al cererii sale,prima instanță a reținut că aceste aspecte privesc cauze de nulitate relativă care constă în încălcarea,la data încheierii contractului de vânzare cumpărare,a unei dispoziții legale care ocrotește un interes individual și personal.
Întrucât reclamantul nu are calitatea de parte contractantă în contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.189/2004,a cărui anulare o solicită prin prezenta cerere iar nulitatea relativă poate fi invocată doar de părțile contractante,prima instanță a apreciat ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului invocată de pârâte,urmând ca instanța de fond să admită excepția și să respingă acțiunea,ca fiind formulată de o persoană fără calitate,întrucât nu există o identitate între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului reclamant.
De asemenea,prima instanță a mai reținut că reclamantul nu justifică existența unui interes în promovarea prezentei acțiuni,având în vedere decizia civilă nr.534/04.12.2006 pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV,întrucât prin această hotărâre s-a respins cererea reconvențională formulată de reclamant prin care solicita constatarea dreptului său de proprietate asupra imobilului,în baza antecontractului de vânzare cumpărare încheia cu pârâtele și.
Totodată, instanța de fond a constatat că prin decizia civilă susmenționată,s-a reținut de instanța de recurs că anularea certificatului de moștenitor nr.128/2003 prin sentința penală nr.197/2006 nu presupune și anularea contractului de vânzare cumpărare încheiat cu dobânditorii de bună credință care s-au încrezut în titlul vânzătoarelor conform certificatului de sarcini eliberat în vederea vânzării.
Împotriva sentinței de mai sus a declarat apel apelantul reclamant criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Tribunalul Brașov, prin decizia civilă nr.31/Ap/7.02.2008 a respins apelul reclamantului și l-a obligat să plătească pârâților și Dalina suma de 1.100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, cu următoarea motivare:
Instanța de fond a stabilit corect starea de fapt dintre părți și a făcut o justă aplicare a dispozițiilor procedurale.
Astfel,prima instanță a reținut corect că prin acțiunea introductivă,reclamantul a solicitat anularea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.189/2004 întrucât certificatul de moștenitor nr.128/2003 a fost anulat prin sentința penală nr.197/2006,contract în care reclamantul nu este parte.
Având în vedere motivele invocate de reclamant precum și temeiul de drept al cererii sale (art.14 și 20 din Codul d e procedură civilă,art.45 din Legea nr.36/1995,art.33-36 din Legea nr.7/1996),prima instanță a reținut în mod corect că aceste aspecte privesc cauze de nulitate relativă care constă în încălcarea,la data încheierii contractului de vânzare cumpărare,a unei dispoziții legale care ocrotește un interes individual și personal.
Întrucât reclamantul nu are calitatea de parte contractantă în contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.189/2004,a cărui anulare o solicită prin prezenta cerere iar nulitatea relativă poate fi invocată doar de părțile contractante,prima instanță a apreciat just ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului invocată de pârâte,astfel că instanța de fond a admis excepția și a respins acțiunea,ca fiind formulată de o persoană fără calitate,întrucât nu există o identitate între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului reclamant.
Referitor la primul motiv de apel potrivit căruia hotărârea este nelegală,deoarece încalcă noțiuni și prevederi elementare de drept fiindcă transformă o nulitate absolută,în nulitate relativă,tribunalul apreciază că critica nu este întemeiată,avându-se în vedere cauzele care atrag nulitatea absolută a actului juridic: încălcarea regulilor privind capacitatea civilă a persoanelor;lipsa totală a consimțământului cum este cazul -erorii obstacol;nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;când lipsește cauza ori ea este ilicită sau imorală;
nerespectarea formei cerute "ad validitatem";lipsa ori nevalabilitatea autorizației administrative;încălcarea ordinii publice;frauda legii;încălcarea dreptului de preemțiune al statului.
Aceste cauze sunt admise de doctrină și practica judecătorească în unanimitate.
Tribunalul nu poate primi susținerea apelantului reclamant conform căreia prin sentința penală nr.197/21.03.2006 a Judecătoriei Câmpina definitivă,se constată că certificatul de moștenitornr.128/2003 este fals în integralitatea lui,fiind anulat ca fiind lovit de nulitate absolută. Din aceeași sentință penală rezultă că certificatul de moștenitornr.128/2003 este lovit de nulitate absolută,în integralitatea lui.
Nicidecum nu se motivează despre o nulitate relativă cum a apreciat prima instanță ca să poată admite excepția pârâților.
De altfel,însăși textele de lege (art.45 din Legea nr.36/1995 a notarilor publici) impuneau ca sancțiune,nulitatea absolută,fiind texte imperative ce reglementează operația autentificării,de aceea interesează întreaga societate;tot de aceea notarul exercită un serviciu public;de aici rezultă caracterul imperativ al textelor ce reglementează autentificare actelor,deoarece,așa cum rezultă din chiar susținerile apelantului reclamant această nulitate nu se referă la contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.189/18.02.2004 a cărui nulitate se cere.
În ceea ce privește al doilea motiv de apel potrivit căruia instanța de fond a motivat,în treacăt,că apelantul reclamant nu ar avea interes în promovarea acestei acțiuni iar instanța de fond se referă la unele motivări,de asemenea greșite,ale instanței de recurs,din primul proces,Curtea de APEL BRAȘOV,tribunalul constată că prima instanță a invocat,într-adevăr,unele considerente din decizia civilă nr.534/R/4.12.2006,irevocabilă, pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV în dosar nr.433/2006.Acestea de bucură de putere de lucru judecat,indiferent cum le califică apelantul reclamant,fără să fi fost decisive la soluționarea acțiunii introductive,avându-se în vedere cele menționate la motivarea primului motiv de apel,astfel că vor fi respinse.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea recursului, schimbarea în tot a deciziei recurate, în sensul admiterii apelului cu consecința desființării sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pe fondul cauzei, primei instanțe, pentru următoarele motive de recurs:
1.Decizia recurată este nelegală, cuprinde motive străine de natura pricinii și este lipsită de temei legal, întrucât și în esență nu a invocat nulitatea relativă.
2.Decizia recurată este nelegală, dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, deoarece anterioarele instanțe de fond nu au ținut seamă de sentința penală nr.197/21.2003 a Judecătoriei Câmpina.
3.Instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbând natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
4.Hotărârea recurată este nelegală întrucât, pe de o parte, instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbând natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, iar pe de altă parte "este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii,în speță a art.5 Cod civil, coroborat cu art.6 și 45 din Legea nr.36/1995".
5.Hotărârea recurată este nelegală, dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, "deoarece mențiune cele invocate de instanța de fond cu privire la considerentele din decizia civilă nr.534/R/2006 a Curții de APEL BRAȘOV ".
6.De asemenea hotărârea recurată este nelegală, dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, "deoarece menține cele invocate de instanța de fond, cu privire la faptul că "reclamantul nu justifică existența unui interes în promovarea prezentei acțiuni având în vedere decizia civilă nr.534/R/2006 a Curții de APEL BRAȘOV.
Examinând decizia recurată în raport cu actele și lucrările de la dosar, cu motivele de recurs invocate, curtea a reținut cele ce urmează:
Primul motiv de recurs este nefondat.
În susținerea acestui prim motiv au fost invocate prevederile art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă, or, în virtutea rolului său activ, instanța este obligată să stabilească dac cauza acțiunii se circumscrie împrejurărilor de fapt existente în cauză. Prin urmare, invocarea unei anumite cauze de nulitate obligă instanța să stabilească caracterul nulității, respectiv dacă este o nulitate absolută sau o nulitate relativă.
În speță, s-a stabilit că motivele de nulitate invocate de reclamant se circumscriu noțiunii de nulitate relativă a cărei regim juridic este mai restrictiv față de cel al nulității absolute, întrucât nu poate fi invocată decât de părțile contractante și succesorii acestora și în mod excepțional de către creditori.
Din analiza considerentelor deciziei recurate rezultă că aceasta nu cuprinde motive străine de natura pricinii, întrucât instanța de apel a arătat care sunt cauzele care atrag nulitatea absolută și de ce nu au acestea incidență în speță, reținând în final corect că în speță împrejurările invocate de reclamant atrag nulitatea relativă a actului juridic dedus judecății.
Cum reclamantul nu are calitatea de parte contractantă, este legal lipsit de calitatea procesuală necesară în a solicita anularea actului, respectiv a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.189/18.02.2004 de.
De altfel, chiar reclamantul prin petitele cererii sale de chemare în judecată a solicitat anularea actului, respectiv a precizatului contract și nicidecum constatarea nulității contractului, ceea ce semnifică o cerere în nulitate relativă și nu absolută.
Așadar, cerințele pct. 7 ale art.304 Cod procedură civilă nu sunt îndeplinite și nu susțin primul motiv de recurs, care nu este susținut nici de dispozițiile pct.9 ale art.304 Cod procedură civilă câtă vreme reclamantul nu a arătat care este textul de lege de drept material încălcat de către instanța de apel.
Motivul doi de recurs este de asemenea nefondat.
Astfel, deși este invocat același text de lege, respectiv dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, nu se arată ce lege a fost încălcată de către instanța de apel, ci simplu fapt că nu a fost luată în considerare sentința penală nr.197/2006 a Judecătoriei Câmpina, împrejurare care nu se încadrează în cerințele motivului de recurs invocat.
De altfel, cu privire la această hotărâre penală se constată că prin decizia civilă nr.534/R/2006 a Curții de APEL BRAȘOVs -a reținut cu putere de lucru judecat că anularea certificatului de moștenitor nr.128/29.10.2003 prin hotărârea penală amintită, nu presupune și anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.189/18.02.2004 prin care pârâții au dobândit cu bună-credință imobilul ce l-au cumpărat, încrezând-se în titlul pârâtelor și.
Pe de altă parte, instanța de apel a reținut corect argumentul primei instanțe, potrivit căruia nu precizata hotărâre penală este decisivă în pronunțarea soluției de respingere a acțiunii deduse judecății, ci caracterul nulității invocate de reclamant ce a determinat admiterea excepției lipsei calității procesuale active a acestuia. Ca atare se constată că argumentele aduse în sprijinul acestui motiv de recurs nu antamează motivele ce au determinat respingerea acțiunii deduse judecății, chiar dacă este corectă susținerea potrivit căreia cele statuate în hotărâri penale au prioritate în materie civilă.
La fel este nefondat motivul trei de recurs, încadrat de reclamant în prevederile art.304 pct.8și9 Cod procedură civilă.
În acest sens se reține că motivul de modificare a unei hotărâri prevăzute de pct.8 al art.304 Cod procedură civilă este aplicabil în condițiile în care prin hotărârea recurabilă este schimbată natura ori înțelesul actului dedus judecății, cum ar fi, spre exemplu, situația interpretării unui contract de vânzare-cumpărare ca fiind un contract de donație.
Această situație nu se întâlnește în speță și mai mult argumentele aduse în sprijinul acestui motiv de recurs nu se referă la actul juridic dedus judecății, ci la cauza acțiunii.
Prin urmare nici cerințele pct.9 ale art.304 Cod procedură civilă nu sunt îndeplinite și nu susțin acest motiv de recurs în raport de argumentele aduse în sprijinul acestuia.
Este nefondat și motivul patru de recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
Astfel, dispozițiile art.8 ale art.304 Cod procedură civilă nu sunt incidente în speță pentru aceleași considerentele mai sus-expuse prin care s-a constatat ca fiind nefondat motivul trei de recurs.
Cu privire la ce de al doilea temei de drept al acestui motiv patru de recurs, respectiv dispozițiile pct.9 ale art.304 Cod procedură civilă, se reține că, deși vizează încălcarea unor prevederi legale din Legea nr.36/1995 nu este incident în speță întrucât nulitatea invocată de către reclamant este una relativă și ca atare întreaga argumentare a acestui motiv de recurs trebuia să fie raportată la stabilirea greșită a caracterului nulității, dacă se susține că este una absolută. - mult, invocarea nulității absolute în apel și recurs, după ce în prima instanță s-a solicitat anularea actului (nulitatea relativă), echivalează cu o schimbare a cauzei, ceea ce nu este permis de dispozițiile art.316 rap. la art.294 alin.1 Cod procedură civilă.
Pe de altă parte, textul art.5 Cod civil, invocat ca temei al nulității absolute vizează situația în care, prin convenție părțile stabilesc clauze derogatorii de la ordinea de drept. În atare situație trebuia să se arate de către reclamant care este sau sunt clauzele derogatorii pentru a putea fi suspuse cenzurii instanței, cerință neîndeplinită.
De asemenea este nefondat și motivul cinci de recurs în susținerea căruia sunt invocate prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, fără a se arăta care este prevederea legală încălcată prin hotărârea recurată.
În argumentarea acestui motiv de recurs s-a susținut că decizia civilă nr.534/R/2006 a Curții de APEL BRAȘOV conține considerente gratuite, contrar probelor administrate în cauză și ca atare reclamantul are dreptul ca în actualul recurs să o critice.
Decizia civilă nr.534/R/2006 a Curții de APEL BRAȘOV este însă irevocabilă și se bucură de puterea lucrului judecat și ca atare orice critică care o vizează în prezentul recurs nu poate fi luată în considerare chiar dacă vizează considerentele acesteia, întrucât și considerentele explicând dispozitivul hotărârii se bucură de aceeași putere de lucru judecat.
Nefondat este și motivul șase de recurs întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, întrucât, pe de o parte nu se arată în motivarea acestuia care este textul de lege de drept substanțial încălcat prin hotărârea recurată. Pe de altă parte, critica din acest motiv privitoare la lipsa interesului în promovarea prezentei acțiuni nu poate fi primită cât timp prima condiție de promovare a unei acțiuni, aceea a calității procesuale nu este îndeplinită, dat fiind caracterul relativ al nulității.
Față de aceste considerente, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă urmează a respinge ca nefondat recursul reclamantului.
Văzând dispozițiile art.274 Cod procedură civilă și reținând culpa procesuală a reclamantului urmează a-l obliga să plătească pârâților cheltuielile de judecată ocazionate în această cale de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.31/Ap/7.02.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov pe care o menține.
Obligă pe reclamant să plătească pârâților Dalina și suma de 700 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi,13 iunie 2008.
PREȘEDINTE: Gheorghe Burdea G - | JUDECĂTOR 2: Roxana Maria Trif - - - | JUDECĂTOR 3: Rodica - |
Grefier, Pt. aflată în concediu semnează grefier șef secție |
Red.GB/30.07.08
Tehnored. 30.07.08 - 2 ex.
Jud. apel /
Președinte:Gheorghe BurdeaJudecători:Gheorghe Burdea, Roxana Maria Trif, Rodica
