Anulare act. Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (1027/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B
SECȚIA A III-A CIVILĂ
SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 04.06.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Claudiu Marius Toma
JUDECĂTOR 2: Sorina Gabriela Prepeliță
JUDECĂTOR: - - - -
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea recursului promovat de recurentul - reclamant, împotriva deciziei civile nr.297/A/26.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă.
Obiectul pricinii - nulitate certificat moștenitor.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul - reclamant, personal și asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual (pe care o depune), avocat, în calitate de reprezentant al intimatei - pârâte, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2009, emisă de Baroul București - Cabinetul de Avocatură "- " (pe care o depune).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul - reclamant, prin avocat, depune dovada achitării taxei judiciare, în cuantum de 19 lei, conform chitanței nr. -/1/21.05.2009, emisă de CEC Bank și timbru judiciar în valoare de 0,30 lei, precum i s-a pus în vedere prin rezoluția administrativă.
Curtea, constatând că nu mai sunt alte cereri prealabile, acordă cuvântul în susținerea și respectiv combaterea recursului.
Recurentul - reclamant, prin avocat, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea, în tot, a hotărârii recurate, în sensul respingerii apelului, respingerea excepției lipsei calității procesuale active și, pe fond, menținerea hotărârii primei instanțe.
Criticile aduse deciziei pronunțată de Tribunalul București sunt întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, hotărârea fiind pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, invocând și dispozițiile art.88 din Legea nr.36/1995.
Susține că în combaterea excepției neacceptării succesiunii în termenul de opțiune succesorală, reclamantul a acceptat tacit succesiunea defunctei și instanța de apel a ignorat faptul că, în urma dezbaterii succesiunii, pe cale notarială, a fost eliberat certificatul de calitate de moștenitor, fiind menționată, ca unică moștenitoare, intimata - pârâtă, situație în care aceasta nu a declarat că mai există un moștenitor testamentar în persoana reclamantului.
Totodată, mai solicită Curții a constata că intimata - pârâtă a formulat apeldoarîmpotriva sentinței civile nr. 3099/11.06.2008, pronunțată de Judecătoria Buftea și nu și împotriva încheierilor de ședință interlocutorii, încheieri prin care s-au soluționat excepțiile invocate.
Solicită amânarea pronunțării pentru a putea formula și concluzii scrise.
Intimata - pârâtă, prin avocat, solicită respingerea recursului și menținerea deciziei pronunțată de instanța de apel.
Susține că excepțiile invocate au fost soluționate în mod corect și hotărârea fond este temeinică și legală. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, potrivit dispozițiilor art.260 alin.1 din Codul d e procedură civilă,
DISPUNE
Amână pronunțarea la 11.06.2009.
Pronunțată în ședința publică, azi, 04.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
--- - - - - - - - - -
GREFIER,
Dosar nr- (1027/2009)
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 11.06.2009
CURTEA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE
Amână pronunțarea la 18.06.2009.
Pronunțată în ședința publică, azi, 11.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
--- - - - - - - - - -
GREFIER,
Dosar nr- (1027/2009)
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 18.06.2009
CURTEA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE
Amână pronunțarea la 25.06.2009.
Pronunțată în ședința publică, azi, 18.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
--- - - - - - - - - -
GREFIER,
Dosar nr- (1027/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B
SECȚIA A III-A CIVILĂ
SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.1119
Ședința publică de la 25.06.2009
Curtea constituită din:
PRESEDINTE: - - - -
JUDECATOR: - - - -
JUDECĂTOR: - - - -
GREFIER:
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului promovat de recurentul - reclamant, împotriva deciziei civile nr.297/A/26.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă.
Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 04.06.2009, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, a amânat consecutiv pronunțarea la 11.06.2009, 18.06.2009 și apoi la 25.06.2009, hotărând următoarele:
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin decizia civilă nr. 297 din 26 februarie 2009, Tribunalul București - Secția a IV a Civilă a admis apelul formulat de apelanta - pârâtă, împotriva sentinței civile nr. 3099 din 11 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Buftea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant; a schimbat în tot sentința civilă apelată, în sensul că: a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului; a respins acțiunea ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă; a respins cererea reconvențională ca fiind rămasă fără obiect la act că părțile nu solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut că, prin sentința civilă nr. 3099/2008, Judecătoria Bufteaa admis excepția prescripției dreptului material de a solicita reducțiunea liberalității excesive, invocată din oficiu, a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta, a dispus anularea certificatului de calitate de moștenitor nr. 169/2002 emis de Biroul Notarului Public " ", a constat deschisă succesiunea defunctei, decedată la 02 decembrie 2001, constatat că reclamantul are calitatea de legatar universal al defunctei, conform testamentului autentificat sub nr. 1314/1999 emis la Biroul Notarului Public " " și a respins cererea reconvențională formulată de pârâtă, ca prescrisă.
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei din perspectiva motivelor de apel formulate, tribunalul a apreciat că apelul formulat este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Tribunalul a reținut că la data de 02 decembrie 2001 decedat mama reclamantului, iar reclamantul are calitatea de succesibil al defunctei, fiind fiul acesteia înfiat, respectiv rudă de gradul 1, având vocație succesorală generală și concretă la moștenirea defunctei, cu atât mai mult cu cât defuncta a încheiat testamentul autentificat sub nr. 1314 din 12 martie 1999 la Biroul Notarului Public " ", prin care l-a instituit pe reclamant legatar universal, lăsându-i acestuia toate bunurile mobile și imobile ce se vor găsi la data decesului în patrimoniul său (fila 6 dosar apel).
Ulterior, de pe urma defunctei a fost emis certificatul de calitate de moștenitor nr. 169/2002 de către Biroul Notarului Public " ", conform căruia de pe urma defunctei a rămas ca unic moștenitor legal, pârâta, în calitate de fiică.
Tribunalul a apreciat că în mod eronat prima instanță a reținut că reclamantul are calitate procesuală activă și prin urmare, prin încheierea din 21 aprilie 2008 respins excepția lipsei calității procesuale active, cu motivarea că reclamantul ar fi acceptat tacit succesiunea, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 700 cod civil dreptul de accepta succesiunea se prescrie într-un termen de sașe luni socotit de la deschiderea succesiunii.
În sistemul de drept românesc, acceptarea succesiunii poate fi expresă sau tacită, iar conform art. 689 Cod civil acceptarea este tacită când moștenitorul îndeplinește un act pe care nu ar fi putut să-l facă decât în calitate de moștenitor și care se supună neapărat intenția de acceptare. Întrucât textul nu enumera actele care pot fi considerate ca expresia unei acceptări tacite rămâne la aprecierea instanțelor să decidă care dintre actele efectuate de moștenitor constituie sau nu o acceptare tacită a succesiunii.
Tribunalul a mai apreciat că din probatoriul administrat în cauză nu rezultă în nici un fel preluarea unor bunuri din masa succesorală și deci intenția de acceptare tacită către reclamant.
În acest sens, tribunalul a reținut că reclamantul nu a făcut dovada acceptării tacite a succesiunii defunctei prin preluarea unor bunuri ale moștenirii astfel încât nu poate avea calitatea de succesor al acestei defuncte.
Pentru a se considera că a acceptat tacit moștenirea, reclamantul trebuia să facă dovada actelor juridice în sensul celor care se referă art. 691 Cod civil și care sunt în genere acte de dispoziție, cum ar fi vânzarea, cesionarea sau donarea bunurilor succesorale, dovadă care nu s-a făcut în speța de dusă judecății.
Susținerile reclamantului în sensul că ar fi acceptat în mod tacit moștenirea făcând acte de administrare și de folosire a unor bunuri succesorale sunt neîntemeiate întrucât pe de o parte reclamantul nu a făcut în nici un fel dovada acestor acte, dar și pentru următoarele considerente:
În primul rând, tribunalul a reținut că în fața instanței de fond reclamantul nu a invocat în nici un moment faptul că ar fi preluat anumite bunuri din patrimoniul defunctei și că acest fapt ar fi o dovadă a acceptării succesiunii.
Mai mult decât atât, la interogatoriul administrat, la întrebarea nr. 2 (fila 52 dosar apel) reclamantul a declarat în mod expres că nu a preluat nici un bun care a aparținut defunctei, nu a făcut nici un act de acceptare expresă sau tacită a succesiunii defunctei, cu motivarea că la o lună de la decesul acesteia pârâta l-a chemat în judecată în dosarul 701/2002.
În consecință, tribunalul a dat aplicabilitate juridică acestor răspunsuri la interogatoriu ca o mărturisire deplină asupra aspectelor sus-menționate, în sensul că reclamantul nu a luat nici un bun din patrimoniul defunctei, cu atât mai mult cu cât reclamantul este o persoană matură, în deplinătatea facultăților mintale, iar întrebările din interogatoriu au fost foarte clare, inteligibile pentru orice persoană normală, fără a necesita cunoștințe juridice. Susținerile reclamantului în sensul că pârâta l-a recunoscut moștenitor prin introducerea dosarului nr. 701/2002, au fost total nefondate și irelevante întrucât, pe de o parte poziția procesuală a pârâtei în sensul că ar recunoaște calitatea de moștenitor al reclamantului nu echivalează cu o acceptare tacită sau expresă a succesiunii și nu îl scutește pe reclamant de formalitatea acceptării succesiunii în termenul de șase luni, prevăzut de lege, iar pe de altă parte, în cadrul dosarului nr. 701/2002 soluționat prin sentința civilă nr. 1663/2002 de către Judecătoria Buftea, s-a soluționat o cerere de ieșire din indiviziune rămasă de pe urma defunctului, tatăl pârâtei și nicidecum de pe urma defunctei.
Totodată, faptul că în favoarea reclamantului s-ar fi emis un testament nu îl scutește pe acesta de obligativitatea acceptării succesiunii în termenul de șase luni prevăzut de lege, întrucât dispozițiile art. 700 Cod civil se aplică atât succesiunii legale, cât și celei testamentare.
S-a menționat că apărarea reclamantului prin întâmpinare, în sensul că apelanta a înțeles să declare apel doar împotriva sentinței nr. 3099/2008 nu și împotriva încheierilor din 21 aprilie 2008 și 02 iunie 2008, prin care s-au soluționat excepțiile invocate este lipsită de orice relevanță, întrucât apelanta nu trebuia să menționeze în mod expres în cuprinsul apelului că înțelege să critice și încheierile respective, având în vedere că apelul declarat împotriva hotărârii se consideră exercitat și împotriva încheierilor premergătoare acesteia care, de altfel nu se pot ataca decât o dată cu fondul.
De asemenea, s-a apreciat că succesibilul poate fi repus într-adevăr în termenul de prescripție dacă se constată ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescripție a fost depășit, cu condiția ca moștenitorul să fi cerut repunerea în termen în decurs de o lună de la încetarea cauzelor care justifică depășirea termenului de prescripție (art. 19 din Decretul nr. 167/1958).
Or, în speța dedusă judecății, reclamantul nu a formulat cerere de repunere în termenul de o lună prevăzut de lege, și oricum nu a indicat o pretinsă împiedicare care a determinat depășirea termenului de prescripție.
Așadar, vocația succesorală a reclamantului nu era suficientă pentru a deveni moștenitorul unui defunct fiind necesar ca în termenul de opțiune succesorală acesta să își manifeste dreptul de opțiune într-una din formele prevăzute de lege, în caz contrar urmând a se considera că reclamantul este străin de moștenire.
În aplicarea dispozițiilor legale sus menționate, nu prezintă importanță nici faptul că succesibilul locuiește în altă localitate, din țară sau străinătate, decât locul deschiderii moștenirii, nu interesează nici cunoașterea de către succesibili a componenței patrimoniului succesoral și, cu atât mai puțin faptul că a fost chemat în judecată de către partea adversă în cadrul unui alt dosar.
În consecință, în raport de aceste considerente tribunalul a admis apelul, a schimbat în tot sentința civilă apelată, în sensul a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, și a respins acțiunea ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Având în vedere că a fost admis primul motiv de apel, tribunalul nu mai analizat cel de-al doilea motiv de apel, acest lucru fiind inutil.
În ceea ce privește motivul al treilea de apel, acesta urmează a fost admis, însă ca efect al admiterii primului motiv de apel, tribunalul a respins cererea reconvențională ca fiind rămasă fără obiect, întrucât, tribunalul a constatat că reclamantul este străin de moștenire prin neacceptarea acesteia în termen, astfel încât în consecință nu se mai poate pune problema reducțiunii liberalității excesive efectuată prin intermediul testamentului.
Împotriva acestei deciziei a formulat recurs.
În esență a motivat recursul în sensul că, potrivit art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă (filele 2 - 3 dosar curte) decizia a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii deoarece conform art. 88 din Legea nr. 36/1995, urma să constate că are vacanța succesorală și apelul formulat de nu era formulat și împotriva încheierilor premergătoare ci numai împotriva sentinței civile nr. 3099 din 11 iunie 2008, nu și a încheierilor din 21 aprilie și 02 iunie 2008.
Recursul este nefondat.
Invocarea încălcării sau aplicării greșite a legii (în sensul art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă) se referă la aplicarea unei norme generale nesocotind existența normei speciale, o normă, care nu este incidentă în speță sau se dă o interpretare greșită textului de lege corespunzătoare situației de fapt.
Or, nici-unul din aceste aspecte de nelegalitate nu se regăsesc în motivele scrise ale recursului.
Legea notarilor publici (Legea nr. 36/1995) are caracter de lege care soluționează grațios, necontencios litigiile succesorale (nefiind o normă specială pentru soluționarea pe fond când apar probleme contencioase între succesori) deci nu poate fi o normă specială ca să fie incident art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă.
Faptul că recurentul interpretează că instanța de control judiciar (devolutiv) nu poate cenzura și încheierile respective nu poate fi primit, mai ales dacă dispozițiile acestor încheieri avea legătură cu soluționarea căii de atac.
Ca atare, motivele de recurs nu pot fi primite.
Așa fiind, deoarece motivele de recurs sunt neîntemeiate, potrivit art. 312 alin. 1 Cod de procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și art. 316 Cod de procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul - reclamant, împotriva deciziei civile nr. 297 din 26 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârât brândușea, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
Grefier,
Red.
.
2ex./09.07.2009
-4.-;
Jud.B-
Președinte:Claudiu Marius TomaJudecători:Claudiu Marius Toma, Sorina Gabriela Prepeliță
