Anulare act. Decizia 208/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 208/
Ședința publică de la 31 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Bacsin
JUDECĂTOR 2: Anica Ioan
JUDECĂTOR 3: Luminita Solea
Grefier - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului civil declarat de pârâta SC SRL, cu sediul ales la Cabinet av.-, G,-, -.4,.2,.21 și G,- împotriva deciziei civile nr.267/06.11.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul civil nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 25 martie 2009, când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 31 martie 2009, când,
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată:
Prin cererea înregistrată la nr- la Judecătoria Focșani N. și au chemat în judecată pe pârâta SC, "SRL solicitând a se dispune anularea contractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 10.02.2007 și a fost obligată pârâta să le restituie suma de 11.000 de euro și să le plătească și cheltuielile de judecată.
În motivarea cererii lor reclamanții au arătat că au încheiat cu pârâta contractul de vânzare cumpărare din 15.02.2007 prin care au achiziționat un autoturism marca Mercedes Benz cu prețul de 16.500 euro din care au achitat în avans suma de 11.000 euro, urmând ca diferența să fie achitată până la 15.05.2007. Mai arată reclamanții că acest act este lovit de nulitate absolută, fiind încheiat în absența discernământului lor și prin eroare cu viciu de consimțământ. Au solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
Pârâta SC, "SRL a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată iar pe cale reconvențională au cerut anularea antecontractului de vânzare cumpărare pentru nerespectarea de către reclamanți a obligației de plată pentru diferența de preț și obligarea reclamanților la restituirea autoturismului cu consecințele prevăzute în cuprinsul antecontractului, respectiv pierderea sumei de 11.000 euro ce a fost plătită cu titlu de avans și cu obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.888 din 19 februarie 2008 Judecătoria Focșania respins acțiunea și cererea reconvențională ca neîntemeiate.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a arătat că prețul stabilit în cuprinsul antecontractului de vânzare cumpărare a fost unul sincer, stabilit de părți astfel că nu poate fi vorba de consimțământ viciat prin eroare. Mai reține instanța de fond că nici în ce privește starea de sănătate a reclamanților, stabilită prin expertiză medico legală nu poate fi hotărâtoare, convenția dintre părți fiind legal întocmită, mai puțin însă clauza privind pierderea avansului.
Prin decizia civilă nr.267/2008 a Tribunalului Vranceas -a admis apelul declarat de reclamanți, s-a desființat sentința și în rejudecare s-a admis acțiunea și s-a anulat contractul de vânzare-cumpărare și s-a dispus repunerea părților în situația anterioară.
S-a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de pârâtă.
S-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă și a fost obligată intimata la cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut următoarele:
La data de 15.02.2007 între reclamanți, pe de o parte și pârâtă pe de altă parte s-a încheiat antecontractul de vânzare cumpărare având ca obiect un autoturism marca Mercedes Benz pentru care s-a prevăzut un preț de 16.500 euro, preț din care s-a achitat un avans de 11.000 euro, diferența de 5.500 euro urmând a fi achitată până la data de 15 mai 2007. Prin același antecontract s-a prevăzut că în caz de neachitare a diferenței de preț până la data stabilită cumpărătorul va restitui bunul vânzătorului și va pierde avansul achitat.
Din expertizele medico legale psihiatrică efectuată în cauză rezultă că reclamantul prezintă schizofrenie paranoidă cu evoluție continuă prezentând capacitate psihică abolită iar reclamanta prezintă schizofrenie nediferențiată având capacitate psihică diminuată.
Consimțământul este o condiție de fond, esențială a actului juridic civil și prin acesta se înțelege manifestarea unilaterală de voință, exteriorizată a autorului actului juridic unilateral sau a uneia dintre părțile actului juridic bilateral ori multilateral. Pentru a fi valabil consimțământul trebuie să îndeplinească următoarele condiții cumulativ: să provină de la o persoană cu discernământ, să fie exprimat cu intenția de a produce efecte juridice, să fie exteriorizat și să nu fie alterat de vreun viciu de consimțământ. În speță prima cerință nu este îndeplinită, lipsa totală a discernământului reclamanților rezultând din expertizele medico legale ce se coroborează cu actele depuse la dosar și declarațiile martorilor din care rezultă că reclamanții nu au avut reprezentarea corectă a consecințelor juridice ale actului încheiat, mai ales că au acceptat în cazul în care nu achită diferența de preț să restituie autoturismul și să piardă avansul de 11.000 euro, avans care nu poate fi asimilat cu arvună pentru a putea fi incidente dispozițiile art.1298 cod civil. Că reclamanții nu au avut reprezentarea faptelor lor rezultă și din împrejurarea că deși au achiziționat acest autoturism, nici unul din ei nu are permis de conducere iar după cumpărare nici nu au circulat cu el, autoturismul aflându-se și în prezent în curtea imobilului proprietatea lor.
Rezultă așadar că nu sunt îndeplinite cerințele art.948 cod civil în sensul că nu este îndeplinită cerința referitoare la,consimțământul valabil al părții ce se obligă" împrejurări față de care în mod greșit instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.
In ce privește cererea reconvențională formulată de pârâtă aceasta apare ca nefondată. Este adevărat că prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat între părți s-a stipulat ca în cazul în care diferența de preț nu este achitată vânzătorul este îndreptățit să păstreze și avansul încasat și autoturismul vândut.
O asemenea clauză însă nu poate fi menținută, pe de o parte datorită considerentelor referitoare la lipsa totală de discernământ a reclamanților care nu au avut reprezentarea consecințelor juridice ale unei asemenea clauze, iar apoi pentru că nu ne aflăm sub incidența art.1298 cod civil referitoare la arvună și ne-am afla, în cazul recunoașterii ca valabile a unei asemenea clauze, în fața unei îmbogățiri fără justă cauză.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC SRL care a criticat hotărârea, în esență, sub următoarele aspecte:
1) Hotărârea este dată cu aplicarea greșită a legii, instanța dispunând numirea
unui pentru reclamanții lipsiți de discernământ, în loc să fie puși sub interdicție judecătorească. Ori, în situația în care reclamanții nu au fost puși sub interdicție, instanța trebuia să constate că au discernământ.
2) Nu trebuie confundată lipsa discernământului care este o stare de fapt ce
trebuie dovedită cu incapacitatea de a vinde și de a cumpăra, care este o stare de drept și nici cu inexistența consimțământului.
Mai critică pârâta faptul că instanța a reținut lipsa discernământului doar în
baza depozițiilor martorilor care nu sunt suficiente pentru a dispune anularea unui contract
3) Instanța de apel a apreciat că în mod greșit că nu poate fi aplicată în această
situație clauza referitoare la pierderea avansului plătit.
Analizând decizia prin prisma motivelor de recurs, instanța reține că
acesta este nefondat din următoarele considerente:
Primul motiv de recurs care vizează numirea greșită a unui pentru reclamanți în loc de instituirea măsurii punerii sub interdicție nu poate fi primit. Acest motiv putea fi invocat doar de reclamanți pentru că aceștia ar fi fost vătămați în condițiile în care nu s-au luat măsurile de ocrotire cerute de lege, nu și partea adversă. Simplu fapt că reclamanții nu sunt puși sub interdicție nu conduce automat la ideea că aceștia au discernământul cerut pentru încheierea actelor juridice.
2) Instanța nu a confundat cele trei instituții juridice distincte:
- incapacitatea de a contacta
- lipsa totală a discernământului
- lipsa discernământului în momentul încheierii actului civil;
In timp ce primele două sunt cauze de nulitate absolută a actului juridic, a trebuia este cauză de nulitate relativă. Ori acesta este obiectul cererii formulate de reclamanți care au solicitat anularea actului pentru mai multe cauze printre care și lipsa discernământului cumpărătorului.
Pentru a ajunge la concluzia că reclamanții nu au avut reprezentarea actelor încheiate instanța a coroborat probele administrate în cauză: concluziile expertizelor psihiatrice efectuate cu depozițiile martorilor, toate acestea formând convingerea instanței că la momentul perfectării contractului cumpărătorii au fost lipsiți de discernământ.
4) Nici al treilea motiv nu este fondat.
Intrucât s-a dispus anularea totală a contractului de vânzare cumpărare e
evident că devine inaplicabilă și clauza privind pierderea avansului plătit.
Din aceste considerente, având în vedere și disp.art.312 alin.1 pr.civilă va
respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursuldeclarat de pârâta SC SRL, cu sediul ales la Cabinet av.-, din G,-, -.4,.2,.21 și în G,- împotriva deciziei civile nr.267/06.11.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul civil nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 31 Martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.SB-30.04.2009
Dact.MH-04.05.2009/2 ex.
Fond:
Apel: -
Președinte:Simona BacsinJudecători:Simona Bacsin, Anica Ioan, Luminita Solea
