Anulare act. Decizia 210/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 210/2008
Ședința publică de la 13 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Augustin Mândroc
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 3: Cristina Gheorghina Nicoară
Grefier - -
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr.159/A din 14 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar cu nr.unic - având ca obiect anulare act.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
Se constată că la dosar s-a depus prin registratură: concluzii scrise din partea intimaților, și, concluzii scrise din partea intimatei, întâmpinare din partea intimatei, și cerere de repunere a cauzei pe rol și concluzii scrise din partea recurentei prin avocat-având atașat contractul de asistență juridică, împuternicirea avocațială, copie după chitanța de onorariu și adeverință emisă de Baroul
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 6 iunie 2008, care face parte integrală din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.6865/2005 pronunțată de Judecătoria Cluj Na fost admisă acțiunea civilă precizată, completată și extinsă formulată de reclamanta împotriva pârâților, n, Statul Român prin Consiliul local C N, SA prin lichidator SA, și s-a constatat nulitatea absolută a titlului și a înscrierii dreptului de proprietate cu titlu naționalizare în favoarea Statului Român și cu drept de administrare operativă în favoarea Sfatului Popular al orașului C asupra imobilului înscris în CF 4664 C N nr.top.64 transcris în CF 24139, situat în C N, b- 21 decembrie 2. nr.50 (fosta -), a deciziei nr.3086/91/IV/3.09.1959; s-a constatat nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de pârâți sau antecesorii lor cu SC SA astfel:
-pentru apartamentul 1 contract 31938/19.12.1996 cu HG, succesoare și;
-pentru apartamentul nr.2 contract nr.31517/6.12.1996 încheiat cu, moștenitoare;
-pentru apartamentul nr.3 contract nr.32579/20.01.1997 încheiat de:
-pentru apartamentul nr.7 contract nr.31865/18.12.2006 încheiat cu căsătorită;
-apartamentul nr.8 contract 30082/10.09.1996 încheiat de;
-apartamentul nr.10 contract nr.31583/1997 încheiat de, și
-apartamentul nr.11 contract 36230/14.04.1998 încheiat de și s-a dispus radierea din CF -; -; -; -; - și - a dreptului de proprietate înscris în favoarea cumpărătorilor, sistarea acestor cărți funciare și reînscrierea imobilului în CF 24139 C; s-a constatat nulitatea certificatului de moștenitor în baza căruia pârâta a dobândit și a înscris dreptul de proprietate ca moștenitoare a lui. S-a luat act de renunțarea la judecată a reclamantei împotriva pârâților și.
Au fost respinse excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâții, și Statul Român, a lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și a prescrierii dreptului la acțiune invocată de.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Acțiunea a fost înregistrată la Judecătoria Cluj N, declinată competența în favoarea Tribunalului Cluj, Tribunalul Cluja declinat competența în favoarea Judecătoriei Cluj N, iar prin sentința civilă nr.37/2003 pronunțată de curtea de Apel Cluj, s-a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj N.
Potrivit CF 4664 CNi mobilul cu nr.top.64 a fost proprietatea soției lui, decedată la 22.01.1944.
Din certificatul emis de Judecătoria C la 17.10.1947 rezultă că singura moștenitoare a proprietarei tabulare este, care deși a solicitat eliberarea unui certificat de moștenitor nu și-a întăbulat dreptul de proprietate în cartea funciară asupra acestui imobil, dar la cuprins în declarația globală din anul 1950, dată pentru impunerea veniturilor construcțiilor. La acel moment apartamentele din imobil erau închiriate.
a decedat la 31.08.1967 și a lăsat un testament în favoarea numitei redactat la 20.09.1964.
Imobilul sus menționat a fost cuprins în anexa D nr.92/1950 de naționalizare, respectiv pe numele C N-, cu un nr.de 13 apartamente.
Prin Decizia nr.91/4 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Orașului C s-a dispus preluarea imobilului prin n aționalizare, și întabularea acestuia în cartea funciară în favoarea Statului Român cu precizarea că imobilul se naționalizează de la proprietarul tabular și că din eroare a fost înscrisă în anexa Decretului de naționalizare.
La 16.02.1996 a testat întreaga sa avere mobilă și imobilă în favoarea reclamantei.
Reclamanta a formulat cerere în baza Legii 112/1995 iar prin hotărârea nr.177/7.09.1998 a Comisiei Județene A pentru aplicarea Legii 112/1995 s-a restituit reclamantei în natură apartamentul nr.6 din acest imobil și i s-au acordat despăgubiri pentru restul apartamentelor. Prin sentința civilă nr.2334/2000 a Judecătoriei Cluj Ns -a respins plângerea formulată de reclamantă împotriva hotărârii nr.177/1998.
Lista imobilelor revendicate în baza Legii 112/1995 cuprinde la poziția 864 și acest imobil și a stat la dispoziția publicului după data de 29.07.1996.
În perioada septembrie 1996 - aprilie 1998 s-au vândut din acest imobil apartamentele nr.1, 2, 3, 7, 8, 10 și 11 persoanelor anterior arătate.
Aceste apartamente au fost vândute anterior soluționării cererii formulate de reclamantă în baza Legii 112/1995 respectiv prin hotărârea nr.177/7.09.1998.
Reclamanta a solicitat restituirea imobilului naționalizat în baza Legii 10/2001. Pentru soluționarea capătului de cerere privind restituirea în natură a solicitat constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu terțe persoane.
S-a reținut că prin solicitarea constatării nulității absolute a titlului statului și a întabulării dreptului său de proprietate, reclamanta nu obține o hotărâre de restituire în natură a imobilului, acesta revenind pe vechiul proprietar tabular, astfel că cererea sa va fi soluționată ulterior tot în temeiul Legii 10/2001 iar acțiunea este admisibilă.
Reclamanta are calitatea procesuală activă de a solicita restituirea imobilului, deoarece cele două legi privind retrocedarea imobilului nu fac distincție între moștenirea testamentară și moștenirea legală, iar reclamanta face dovada existenței certificatului de moștenitor a lui și a succesiunii sale conform certificatului de moștenitor nr.17/13.02.1997 și 136/17.09.1998.
Calitatea de moștenitoare a reclamantei după def. nu a fost înlăturată prin probe certe din care să rezulte că testamentul invocat de reclamantă a fost redactat de către testatoarea.
nu a făcut dovada că apartamentul nr.10 a fost supus executării silite și deci nu mai are calitate procesuală pasivă iar în ce privește inadmisibilitatea acțiunii pentru că reclamanta a încasat despăgubirile în baza Legii 112/1995, excepția a fost respinsă întrucât în baza art.19 alin.1 din Legea 10/2001 persoanele care au primit despăgubiri în condițiile Legii 112/1995 pot solicita restituirea în natură a imobilului, cu obligația returnării sumei primite actualizată cu indicele de inflație, dacă imobilul nu a fost vândut până la data intrării în vigoare a legii.
Acțiunea reclamantei nu este prescrisă, aceasta fiind introdusă la 15.08.2002 în termenul prevăzut de Legea 10/2001 așa cum a fost el prelungit.
Pe fondul cauzei s-a reținut că măsura naționalizării a fost nelegală, fiind aplicată unei persoane decedate, cu 15 ani înaintea preluării imobilului, imobilul fiind la acel moment moștenit de. Potrivit Legii 10/2001 toate preluările acestor imobile au fost considerate ca preluate abuziv, dar regimul juridic aplicabil este diferit în funcție de preluarea cu titlu sau fără titlu a respectivului imobil.
Contractele de vânzare-cumpărare au fost încheiate cu nerespectarea dispozițiilor art.9 alin.1 și art.14 din Legea 112/1995 potrivit cărora chiriașii puteau cumpăra locuințele doar după expirarea termenului în care se putea revendica în natură imobilul. Contractele de vânzare-cumpărare au fost încheiate înainte de a fi soluționată cererea reclamantei prin Hotărârea nr.177/1998.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții, căs., și Consiliul local al municipiului C
Prin încheierea nr.7500/7.10.2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus strămutarea judecării apelului de la Tribunalul Cluj la Tribunalul Alba motiv pentru care prin încheierea din 13.10.2005 Tribunalul Cluja scos de pe rol prezenta cauză și a înaintat-o Tribunalului Alba, cauza fiind înregistrată la Tribunalul Alba sub nr.6345/24.10.2005, nr.nou -.
Prin decizia civilă nr.159/A/2007 Tribunalul Albaa admis apelurile declarate de pârâții, și Consiliul local al municipiului CNî mpotriva sentinței civile nr.6865/2005 pronunțată de Judecătoria Cluj în dosar civil nr.8600/2003, a schimbat în tot sentința atacată și rejudecând cauza:
-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei;
-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților, Statul Român prin Consiliul local al municipiului C N și SC SA prin lichidator SC - SA.
-a fost obligată intimata să plătească în favoarea apelanților cheltuieli de judecată de: 2950 lei către,; 2855 lei către; 900 lei către; 2038 lei către; 1900 lei către și.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut și motivat următoarele:
Pe parcursul soluționării apelului s-au făcut demersuri pentru obținerea de scripte ce emană sau au fost semnate de defuncta. DE asemenea s-au prevalat probe de scris de la reclamantă. În cauză s-a efectuat un raport de expertiză criminalistică privind testamentul redactat la 16.02.1996 de def.. Potrivit concluziilor acestei lucrări actul nu a fost scris, datat și semnat de titulara.
Reclamanta a preluat acest act dar nici reclamanta nu este persoana care l-a scris, datat sau semnat. Lucrarea de expertiză nu a putut stabili dacă trecerea timpului a influențat scrisul de pe testamentul olograf raportat la scriptele de comparație depuse și care erau emise cu câteva zeci de ani anterior redactării testamentului olograf.
Pentru ca un testament olograf să-și producă efectele, acesta trebuie să fie scris, datat și semnat în întregime de mâna testatorului, conform art.859 Cod civil.
Întrucât reclamanta nu deține un astfel de testament, aceasta nu are calitate procesuală activă în promovarea acțiunii.
Modificarea în apel a soluționării aceste excepții invocate și în fața instanței de fond a fost determinată de completarea probațiunii cu lucrarea de expertiză grafologică, ce confirmă faptul că testamentul mai sus menționat nu a fost scris de numita ci de apelanta, situație în raport de care celelalte excepții invocate nu mai au relevanță în cauză.
Legea nr.10/2001 dă drept proprietarilor imobilelor preluate abuziv de Statul Român să solicite retrocedarea acestor imobile, retrocedarea urmând a se face în natură și numai în condițiile în care retrocedarea nu este posibilă în natură, prin plata de despăgubiri.
Solicitările de retrocedare pot fi formulate de persoanele îndreptățite, respectiv proprietari sau moștenitori ai acestora, fără a se face deosebire între moștenitorii legali și moștenitorii testamentari.
De prevederile Legii 10/2001 beneficiază și persoanele îndreptățite care au beneficiat de măsuri reparatorii conform Legii 112/1995, în condițiile prevăzute de acest act normativ, dar și persoanele îndreptățite care anterior Legii 10/2001 au promovat acțiuni în justiție pentru retrocedarea imobilelor, iar respectivele acțiuni au fost respinse.
În condițiile art.46 din Legea 10/2001 persoanele îndreptățite pot promova acțiuni în nulitatea actelor de înstrăinare a imobilelor revendicate în termen de un an de la data intrării în vigoare a legii, așa cum a fost el prelungit ulterior, fiind supuse nulității toate actele de înstrăinare efectuate cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare la data încheierii actului de înstrăinare.
Prima condiție pentru ca o persoană să promoveze acțiunea în nulitatea actelor de înstrăinare este aceea de a fi persoană îndreptățită la retrocedarea imobilului revendicat, fie în calitate de fost proprietar al imobilului, fie în calitate de moștenitor legal sau testamentar al proprietarului imobilului.
În cazul de față reclamanta nu face dovada certă că este moștenitoarea testamentară a def. decedată la 25.11.1996 întrucât nu este moștenitoarea legală a acesteia și nu deține din partea acesteia un testament olograf valabil în condițiile art.859 Cod civil.
Susținerea reclamantei intimate că trecerea timpului a afectat scrisul testatoarei și că au apărut diferențe de scris între scriptele de comparație, scrise sau semnate de în perioada anilor 60-80 și testamentul olograf scris în anul 1996 este nefondată și a fost înlăturată întrucât prin raportul de expertiză grafică efectuat în cauză nu s-a constatat nici un fel de asemănare între scriptele de comparație și testament și nu a existat nici un dubiu cu privire la faptul că testamentul nu a fost scris de testatoare. Chiar dacă trecerea timpului afectează scrisul unei persoane, anumite caracteristici rămân și acestea pot constitui un dubiu pentru experți și eventual ar duce la o soluție incertă.
În cazul de față concluziile lucrării au fost clare în sensul că testamentul de care se prevalează reclamanta nu a fost scris, datat și semnat de testatoare.
Prin urmare, s-a apreciat că reclamanta nu are calitate procesuală activă conferită de dispozițiile Legii 10/2001 de a solicita constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de pârâți cu privire la imobilul ce a fost inițial proprietatea tabulară din CF 4664 C N nr.top.64 al soției lui născută.
Pentru aceste motive în baza art.296 cod procedură civilă au fost admise apelurile declarate, schimbată în tot sentința civilă și procedând la judecarea cauzei, respinsă acțiunea formulată de reclamanta împotriva părților, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei.
În baza art.274 cod procedură civilă, reclamanta a datorat pârâților cheltuieli de judecată justificate cu chitanțele depuse la dosarul cauzei, reprezentând onorarii de avocat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta invocând în drept prevederile art.312 pct.3 cod procedură civilă, solicitând casarea hotărârii recurate și rejudecarea cauzei, cu consecința respingerii apelurilor declarate împotriva sentinței civile nr.5865/2005 a Judecătoriei Cluj N.
În expunerea criticilor recurenta a arătat următoarele:
-Instanța de apel nu reține în motivarea soluției adoptate faptul că reclamanta a contestat raportul de expertiză criminalistică, în cauză solicitând efectuarea unei noi lucrări de către Institutul Național Minovici B;
-concluzia Institutului Național este clară: pe baza actelor depuse nu se poate efectua raportul de expertiză criminalistică dispus- altfel spus nici nu infirmă dar nici nu susține concluziile raportului de expertiză criminalistică efectuat de Laboratorul interjudețean C;
-instanța în adoptarea hotărârii ține cont nemijlocit de concluziile raportului întocmit la C, contestat de reclamantă, fără nicio referire la adresa prin care Institutul Național răspunde solicitării de efectuare a unui nou raport de expertiză.
Prin întâmpinări, intimații au solicitat respingerea recursului ca nefondat iar prin concluziile formulate în dezbaterea recursului au solicitat constatarea nulității acestuia.
În recurs nu s-au depus înscrisuri noi.
Examinând recursul declarat de către reclamanta, în raport de excepția nulității potrivit art.306 alin.1 cod procedură civilă invocată de pârâți, Curtea constată următoarele:
Potrivit art.302 ind.1 alin.1 lit.c Cod procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau,după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
ecursul se motivează, conform art.303 cod procedură civilă, prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind limitativ prevăzute la art.304 cod procedură civilă, iar art.306 alin.1 cod procedură civilă prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.2, care se referă la motivele de ordine publică.
Potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la casarea au modificarea hotărârii recurate, întrucât motivarea recursului înseamnă, pe de o parte indicarea motivului de recurs ca fiind unul din cele prevăzute de art.304 cod procedură civilă, iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării de critici privind modul de judecată al instanței raportat la motivul de recurs invocat.
Indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora realizează exigențele art.306 alin.3 cod procedură civilă, în sensul că face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art.304 cod procedură civilă.
Or, în speță recurenta, deși a formulat cererea de recurs prin apărător calificat, nu s-a conformat cerințelor exprese ale art.302 și 304 cod procedură civilă, deoarece prin cererea de recurs nu a invocat vreunul din motivele prevăzute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea în vreunul din acestea.
Susținerile din cererea de recurs se referă exclusiv la motivarea instanței de apel referitoare la expertiza criminalistică și răspunsul dat de Institutul Național Minovici, deci se referă la interpretarea probatoriului, vizează netemeinicia hotărârii și se încadrează motivului prevăzut de art.304 pct.11 Cod procedură civilă, motiv ce nu poate fi examinat în condițiile în care acest punct a fost abrogat și nici nu constituie caz de recurs.
Prin urmare, întrucât motivele reclamantei nu fac posibilă încadrarea în vreunul din motivele prevăzute în art.304 cod procedură civilă, în baza art.306 alin.1 cod procedură civilă se va constata nul recursul declarat de aceasta.
Față de dispozițiile art.274 cod procedură civilă, recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată efectuate de către intimați și justificate cu înscrisuri la dosar.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de către reclamanta împotriva deciziei civile nr.159/A/2007 pronunțată în dosar nr.- de Tribunalul Alba.
Obligă recurenta să plătească intimaților suma de 3570 lei, intimatei suma de 3300 lei, intimatei suma de 2500 lei, intimatei suma de 2500 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13.06.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. 2ex/25 Iunie 2008
Jud..
Jud.fond
Președinte:Augustin MândrocJudecători:Augustin Mândroc, Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nicoară
