Anulare act. Decizia 223/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 223/
Ședința publică de la 22 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Ganea
JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 3: Jelena Zalman
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenții-reclamanți și - cu domiciliul ales în C,-.-.11...54 - împotriva deciziei civile nr.103/13.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în contradictoriu cu intimații-pârâți G,- domiciliat în,-..46..1..12, - C,- și, - C,-, județ C,având ca obiect anulare act NULITATE CONTRACT.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenții-reclamanți avocat conform împuternicirii avocațiale seria - nr.52771 depusă la dosar, recurenta-reclamantă fiind prezentă personal, intimatul-pârât G prezent personal, intimata-pârâtă prezentă personal și asistată de avocat - conform împuternicirii avocațiale nr.623/22.06.2009,pentru intimatul-pârât se prezintă avocat - conform împuternicirii avocațiale nr.623/ 22.06.2009.
Procedura legal îndeplinită conform art.87 și urm.Cod pr.civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat în termen, motivat și netimbrat. Se solicită judecata în lipsă.
După referatul grefierului de ședință;
Apărătorul recurenților-reclamanți depune la dosar taxa judiciară de timbru în cuantum de 6 lei conform chitanțelor serie /Nr. CT - PJ;- și nr.- și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Instanța luând act că nu mai sunt alte cereri prealabile ori înscrisuri de depus la dosar, fiind lămurită asupra cauzei,în conformitate cu art.150 Cod pr.civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Apărătorul recurenților-reclamanți, având cuvântul își întemeiază recursul pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă. Consideră hotărârea instanței de apel nelegală. Arată că nu se poate susține întemeiat că un act juridic poate avea la bază o cauză nelicită doar în parte, că doar pentru o parte a sa motivul determinant a fost nelicit,în schimb pentru cealaltă parte a fost perfect valabil. Cauza actului juridic este fie licită, fie nelicită pentru întreg actul juridic încheiat în baza acesteia. Rezultă că atâta vreme cât s-a constatat că scopul urmărit de părțile contractului de vânzare-cumpărare a fost unul nelicit nulitatea absolută nu poate privi decât întregul act. Nu se poate reține că pentru imobilul casă de locuit părțile din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1355/07.07.2003 au urmărit o cauză ilicită, iar pentru teren o cauză licită, rezoluția părților cu privire la întregul act a fost nelicită. Respectivul contract este lovit de nulitate absolută pentru cauză ilicită, deoarece părțile aflându-se în litigiu,s-a agreat modalitatea de vânzare-cumpărare, deși nu exista un titlu.
În concluzie, solicită admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei recurate,în sensul admiterii acțiunii cu consecința constatării nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1355/07.07.2003.
Apărătorul intimaților-pârâți și, având cuvântul,arată că actul de vânzare-cumpărare a fost corect întocmit.Acesta se referă la teren și anumite construcții,pe când litigiul purtat privea numai construcțiile. Nu se poate cere nulitatea totală a actului, susținând că prin hotărâre s-a stabilit dreptul de proprietate al numitului asupra construcției și un drept de folosință pe teren. Nu se poate reține nici faptul că s-a înstrăinat cu rea credință, deoarece la acel moment nu exista nici un litigiu cu privire la teren.
Solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra prezentului recurs, constată:
Prin decizia civilă nr. 103/13.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța -secția civilă a fost admis apelul declarat de reclamanții i împotriva sentinței civile nr. 11237/20.06.2008 a Judecătoriei Constanța, în contradictoriu cu intimații pârâți, și G, fiind schimbată în parte hotărârea apelată, în sensul admiterii în parte a acțiunii reclamanților și constatării nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1355/7.07.2003 de BNP, numai în ceea ce privește înstrăinarea imobilului - construcție casă de locuit, compusă din trei camere, două bucătării, baie și trei holuri, situată pe terenul de 800 mp din mun. C,-, jud.
Au fost menținute dispozițiile cuprinse în act cât privește înstrăinarea terenului.
Intimații au fost obligați, în solidar, la plata către apelanți a sumei de 24 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut că:
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1355 din 7.07.2003 la Biroul Notarului Public, numiții și - părinții reclamantului, au înstrăinat fiicei lor dreptul de proprietate asupra imobilului situat în C,-, județul Constanta, compus din teren în suprafață de 800 mp (813,25 mp din măsurători) și o casă de locuit compusă din trei camere, două bucătării, o, baie, trei holuri, în suprafață construită la sol de 107,26 mp și anexe gospodărești, cu rezervarea unui drept de abitație în favoarea vânzătorilor, într-o cameră, bucătărie, baie, hol, pe o durată nelimitată și fără plata vreunei chirii.
Dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 800 mp s-a făcut în temeiul titlului de proprietate nr.28961/1325 din 18.07.1997 emis de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C, transcris sub nr.16845/1997, prin constituire, în favoarea vânzătorului.
Actul de înstrăinare mai sus menționat este însă lovit de nulitate absolută, în parte, în ceea ce privește construcția casă de locuit compusă din trei camere, două bucătării, baie și trei holuri, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
La 13.05.2003 numitul a promovat o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâții Municipiul C prin Primar și Consiliul local al municipiului C, pentru constatarea dobândirii în favoarea acestuia a dreptului de proprietate asupra construcției existente pe terenul proprietatea sa, în suprafață de 800 mp (813,25 mp din măsurători) situat în C,-, județul C, pe calea accesiunii imobiliare artificiale, întemeiată pe dispozițiile art.492 Cod civil, ce a format obiectul dosarului civil nr. 6190/2003. La termenul de judecată din 24.06.2003 acordat în cauza mai sus menționată, pe cale incidentală, numiții și au formulat cerere de intervenție voluntară în interes propriu, prin care au solicitat să se constate în contradictoriu cu părțile între care s-a stabilit inițial raportul juridic procesual, existența în favoarea acestora a unui drept de superficie compus din dreptul de proprietate asupra construcțiilor edificate cu materiale și muncă proprie, compuse din două camere, bucătărie, baie, garaj și asupra terenului proprietatea reclamantului și a soției acestuia, dar și a unui drept de folosință asupra terenului aferent construcțiilor realizate cu acordul proprietarului.
Prin sentința civilă nr. 9705 din 4 noiembrie 2005 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr. 6190/2003 atașat prezentei cauze, a fost anulată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Municipiul C prin Primar și Consiliul local al municipiului C, ca insuficient timbrată. A fost însă admisă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții și și s-a constatat că aceștia sunt titularii unui drept de superficie (proprietate asupra construcțiilor și folosință asupra terenului aferent) cu privire la imobilul compus din bucătărie, baie, hol, debara în suprafață de 13,10 mp și garaj în suprafață utilă de 18,33 mp și teren aferent de 13,10 mp respectiv 18,33 mp, situat în C,-.
De asemenea, s-a admis în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta și s-a constatat că aceasta a dobândit ca efect al accesiunii reale imobiliare dreptul de proprietate asupra imobilului alcătuit din 3 camere, 2 holuri, bucătărie și, în suprafață de 71,30 mp situată pe terenul proprietatea acesteia în suprafață de 800 mp (813,25 mp din măsurători), situat în C,-, județul
În considerentele sentinței civile mai sus menționate s-a reținut că terenul s-a aflat inițial în folosința reclamantului, căruia ulterior i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 prin emiterea titlului de proprietate nr. 28961/1325/18.07.1997. În anul 1974 acesta a edificat pe teren cu mijloace proprii o construcție alcătuită din 3 camere, 2 holuri, bucătărie,. Ulterior, fiul reclamantului, a edificat, împreună cu soția sa, cu acordul tatălui, o baie, o bucătărie, un hol, o debara și un garaj, așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați și interogatoriul luat reclamantului.
În timpul soluționării cauzei, reclamantul a vândut fiicei sale prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1355/7.07.2003 la BNP dreptul de proprietate asupra întregului imobil alcătuit din teren în suprafață de 800 mp (813,25 mp din măsurători) și construcție cu 3 camere, 2 bucătării, o, baie și trei holuri, situate în Constanta-, județul C, condiție în care instanța a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta și a constatat dobândirea dreptului de proprietate al acesteia asupra construcției alcătuită din 3 camere, 2 holuri, bucătărie și ca efect al accesiunii reale imobiliare, reținând că, în ce privește restul construcțiilor, prezumția instituită de art.492 cod civil a fost răsturnată.
Hotărârea judecătorească mai sus menționată a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 541/24.05.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, prin care s-au respins recursurile formulate de recurentul reclamant și de recurenta intervenientă în contradictoriu cu intimații pârâți Consiliul Local C și Municipiul C prin Primar și cu intimații intervenienți și.
Instanța de apel a reținut că efectul hotărârii judecătorești mai sus menționată este unul declarativ și nu constitutiv de drepturi, iar în favoarea titularilor dreptului de proprietate se constată cu efect retroactiv existența dreptului de superficie cu atributele acestuia, respectiv a unui drept de proprietate asupra construcțiilor încă de la edificarea acestora și a unui drept de folosință asupra terenului aferent, cu privire la imobilul alcătuit din corpul 2 de construcție identificat în planul de situație anexat raportului de expertiză tehnică imobiliară întocmit de expert, (lot colorat cu portocaliu).
Prin urmare, în favoarea reclamanților (intervenienți în cauza mai sus menționată) și le-a fost recunoscut cu efect retroactiv dreptul de proprietate asupra părții din imobil - construcție compusă din baie, bucătărie, hol, debara și garaj, edificate prin mijloace proprii financiare, în continuarea imobilului situat în C,-, județul
Este evidentă reaua credință a vânzătorilor și la înstrăinarea întregii case de locuit compusă din trei camere, baie și trei holuri (suprafață construită de 107,26 mp și anexe gospodărești) în care este inclusă și partea de construcție edificată de reclamanții și, fiind dovedită conivența la întocmirea actului juridic respectiv cu fiica vânzătorilor, pârâta.
Condițiile esențiale de valabilitate ale oricărui act juridic civil sunt, astfel cum sunt prescrise de disp.art.948 Cod civil, capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții ce se obligă, un obiect determinat cauză licită.
Dispozițiile de drept comun, astfel cum sunt reglementate prin art. 966 Cod civil, arată că: "obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită, nu poate avea nici un efect".
Actul juridic civil materializat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1355/7.07.2003 la Biroul Notarului Public este fondat pe o cauză nelicită, fiind întocmit cu fraudarea intereselor reclamanților și, proprietari ai unei părți din construcția casă de locuit existentă pe terenul în suprafață de 800 mp constituit prin titlul de proprietate nr.2896/1325/18.07.1997 în favoarea vânzătorului, în temeiul Legii nr.18/1991, modificată, emis de către Comisia județeană de stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
La data efectuării operațiunii de vânzare a imobilului compus din teren și întreaga construcție, respectiv 7.07.2003, vânzătorii se aflau în litigiu cu reclamanții și, în care și aceștia erau părți, având calitatea de reclamanți, cererea adresată Judecătoriei Constanța fiind înregistrată la 13 mai 2003, ce a format obiectul dosarului civil nr. 6190/2003, atașat prezentei cauze.
Constatând că efectele hotărârii judecătorești rămase definitive în cauza civilă mai sus menționată operează de la data edificării părții de construcție, astfel cum a fost identificată prin raportul de expertiză tehnică imobiliară și a planului de situație întocmit de expert ing., rezultă că vânzarea întregului corp de casă către pârâta este una nelicită, ceea ce sancționează operațiunea de vânzare cu nulitatea absolută parțială dar numai în ce privește construcția înstrăinată, urmând a fi menținut actul în ceea ce privește înstrăinarea terenului.
Având în vedere că dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 800 mp situat la adresa mai sus menționată s-a făcut printr-un titlu de proprietate necontestat, fiind valabil la momentul înstrăinării, sancțiunea ce intervine asupra contractului mai sus menționat este de nulitate absolută parțială, numai în ce privește construcția, întrucât o parte din încăperile existente în respectiva locuință au fost recunoscute ca fiind în proprietatea reclamanților și prin sentința civilă nr.9705/4.11.2005 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr. 6190/2003, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 541/24.05.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, prin respingerea recursurilor promovate de recurenta intervenientă și a celui declarat de recurentul.
Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod proc. civ. tribunalul a admis calea de atac promovată împotriva sentinței civile nr.11237/20.06.2008, pronunțate de Judecătoria Constanța în dosarul nr- și a schimbat în tot sentința civilă apelată nr.11237/20.06.2008 pronunțată de Judecătoria Constanța, în sensul admiterii în parte a acțiunii și a constatării nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1355/7.07.2003 de Biroul Notarului Public, dar numai în ceea ce privește înstrăinarea imobilului-construcție casă de locuit, compusă din trei camere, două bucătării, baie și trei holuri, situată pe terenul de 800 mp. din C, urmând a fi menținut actul în ceea ce privește înstrăinarea terenului respectiv.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termen legal, reclamanții și, solicitând admiterea căii de atac și modificarea în parte a deciziei recurate, cu consecința admiterii acțiunii și constatării nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1355/07.07.2003 la BNP, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Criticile formulate au vizat neluarea în considerare, de către instanța de fond, a faptului că obiect al contractului de vânzare-cumpărare l-a constituit și terenul, iar cum în mod incontestabil înstrăinarea este lovită de nulitate absolută, instanța de apel în mod greșit a constata că actul este valabil pentru teren.
Cauza actului juridic presupune existența concomitentă obligatorie a scopului mediat, dar și a scopului mediat licit la momentul încheierii actului juridic. Motivul determinant al încheierii actului juridic ( scopul mediat ), ca și cel imediat este evident că trebuie să fie licite la momentul perfectării actului, acesta fiind momentul la care se verifică întrunirea concomitentă a condițiilor actului juridic civil.
Recurenții reclamanți au arătat că din acest punct de vedere nu se poate susține că actul are la bază o cauză nelicită doar în parte, astfel că, în măsura în care s-a constatat că scopul urmărit de părțile contractului de vânzare-cumpărare autentificat a fost unul nelicit, nulitatea absolută nu poate privi decât întregul act.
S-a invocat faptul că motivul pentru care s-a încheiat actul l-a constituit intenția clară de fraudare a intereselor recurenților, contractul fiind nul absolut în raport de disp. art. 948 și 966 cod civil.
Analizând criticile de nelegalitate și de netemeinicie prin prisma disp. art. 304 pct. 9 cod proc. civilă, se va reține că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Temeiurile de nulitate s-au raportat, în acțiunea reclamanților, la disp. art. 948 cod civil, susținându-se într-o primă teză că nu putea face obiect al contractului de vânzare-cumpărare lucrul pentru care vânzătorul nu exhiba un titlu de proprietate, iar în cea de-a doua, că actul juridic fraudează interesele legitime ale reclamanților câtă vreme a fost încheiat pe parcursul unui litigiu.
Soluția reținută de către instanța de apel a analizat ambele temeiuri, așadar și motivul de nulitate absolută vizând fraudarea intereselor unei terțe persoane - în speță, ale recurenților reclamanți, prin încheierea actului.
În ce privește motivul de nulitate raportat la lipsa titlului vânzătorului pentru construcția înstrăinată, dreptul și interesul recurenților reclamanți erau dovedite, fiind incontestabil că dreptul real al acestora a fost recunoscut și consolidat cu titlu retroactiv conform sentinței civile nr. 9705/4.11.2005 a Judecătoriei Constanța.
Cât privește, însă, motivul de nulitate privitor la fraudarea intereselor recurenților-reclamanți, instanța de apel a apreciat în mod corect că acest temei nu este fondat. Interesul dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului pentru care li s-a recunoscut acestora dreptul de superficie nu se poate opune dreptului proprietarului terenului ( în măsura în care nu s-a probat exercițiul viciat al acestui drept ), de a-l înstrăina altei persoane. Prin urmare, faptul că acest contract a fost încheiat pe parcursul derulării procesului între părți nu prezumă viciul nulității și scopul mediat al contractanților de a frauda interesele unor terți, căci nu s-a probat faptul că - în absența acestui act - recurenții reclamanți beneficiau de un drept de preemțiune sau de o modalitate legală de invertire a dreptului de superficie într-un veritabil drept de proprietate.
Pe cale de consecință, nu se poate susține că din perspectiva cauzei actului juridic, întregul act este lovit de nulitate, astfel că recursul fondat pe disp. art. 304 pct. 9 cod proc. civilă este neîntemeiat.
Va fi respinsă, în raport de prevederile art. 274 cod proc. civilă, cererea intimaților de obligare a recurenților la plata cheltuielilor de judecată, întrucât nu au fost depuse dovezi în acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurenții-reclamanți și, ambii cu domiciliul ales în C,-, -.11,.C,.54, împotriva deciziei civile nr.103/13.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în contradictoriu cu intimații-pârâți G, domiciliat în,-,.46,.1,.12, C,- și, cu domiciliul în C,-, județul
Respinge cererea intimaților de obligare la cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 iunie 2009.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, Pentru judecător, aflat în concediu de odihnă, conform art. 261(2) Cod procedură civilă, semnează Vicepreședinte instanță, |
Pentru grefier,
aflat în concediu de odihnă, conform art. 261(2)
Cod procedură civilă, semnează
,
Red.hot.jud.fond D-tru
Red.dec.jud.apel
Red./tehnored.dec.jud.recurs -/19.08.2009
Gref.AB/2 ex./19.08.2009
Președinte:Mihaela GaneaJudecători:Mihaela Ganea, Vanghelița Tase, Jelena Zalman
