Anulare act. Decizia 225/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul - II/ Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.225/2008-
Ședința publică din data de 13 februarie 2008
PREȘEDINTE: Aurora Popa | - - | - JUDECĂTOR 2: Maria Galeș |
- - | - JUDECĂTOR 3: Dana Cigan | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta pârâtă, domiciliată în sat., nr. 2. județul B, în contradictoriu cu intimata reclamantă G, domiciliată în O, str. -. -, nr. 7, județul B, împotriva deciziei civile nr. 88/A din 8 februarie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr. 3281/2006, prin care a fost schimbată în totalitate sentința civilă nr. 2325 din 31 martie 2005 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr. 7072/2005, având ca obiect: anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă recurenta pârâtă -personal și asistată de reprezentanta acesteia, avocat, în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul Bihor -Cabinet Individual, precum și intimata reclamantă G -personal și asistată de reprezentantul acesteia, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 13.02.2008 emisă de Baroul Bihor - Societate Civilă Profesională de Avocați "".
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, după care:
Reprezentanții părților învederează faptul că între părți s-a dorit inițial să se încheie o tranzacție, care însă nu a mai fost finalizată, arătând de asemenea faptul că nu mai au alte cereri de formulat.
Nefiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Reprezentanta recurentei pârâte solicită admiterea recursului promovat de partea pe care o reprezintă, în principal casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bihor în vederea administrării de probe și în subsidiar admiterea recursului, modificarea în totalitate a deciziei recurate, în sensul respingerii apelului ca nefondat și pe fond respingerea acțiunii, cu acordarea cheltuielilor de judecată.
În susținerea recursului, reprezentanta recurentei arată că în fața instanței de fond a fost încuviințată proba testimonială în favoarea apelantei, iar părții pe care o reprezintă nu i-a fost oferită posibilitatea de mai propune probe, apreciindu-se că au fost administrate suficiente probe la prima instanță, sens în care apreciază că se impune casarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare în apel.
Cât privește cererea subsidiară, reprezentanta recurentei apreciază că instanța de apel a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală întrucât din probele administrate atât la instanța de fond cât și în fază de apel rezultă cu claritate faptul că recurenta respectat clauzele contractului de întreținere și a prestat întreținere în favoarea mamei sale, situație în care în mod eronat a fost reținut contrariul situației.
Se mai arată faptul că instanța de apel a îngrădit dreptul la apărare și la un proces echitabil în ceea ce o privește pe recurentă, prin faptul că nu i-a fost încuviințată proba testimonială în apel.
Reprezentantul intimatei reclamante solicită respingerea recursului promovat de partea recurentă, ca neîntemeiat, menținerea hotărârii pronunțate de instanțele inferioare, pe care le apreciază ca fiind legale și temeinice, cu acordarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 lei.
Reprezentantul intimatei arată că recurenta nu s-a achitat de obligațiile asumate în contractul de întreținere încheiat cu mama sa, întreținerea fiind realizată defectuos.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2325 din 31 martie 2006 Judecătoria Oradea, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta decedată pe parcursul procesului, continuată de moștenitoarea acesteia G împotriva pârâtei, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut pe baza probelor administrate, că în speță nu se poate reține în sarcina pârâtei neexecutarea sau executarea necorespunzătoare de către aceasta a obligației de întreținere asumate de defuncta, executarea acestei obligații fiind recunoscută și de către reclamantă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen legal reclamanta G, solicitând admiterea lui, schimbarea în totalitate a sentinței apelate în sensul admiterii rezoluțiuni contractului de întreținere autentificat sub nr. 88/24 ianuarie 2001, de către și rectificării mențiunilor operate în cartea funciară, cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 88/A din 8 februarie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr. 3281/2006, s-a admis ca fondat recursul civil introdus de apelanta G, în contradictoriu cu intimata, împotriva sentinței civile nr. 2325 din 31 martie 2005 pronunțată de Judecătoria Oradea, care a fost schimbată în totalitate, și în consecință:
S-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta - - decedată - și continuată de moștenitoarea G în contradictoriu cu pârâta, dispunându-se rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr. 88 din 24 ianuarie 2001 de către.
Intimata a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.000 RON în favoarea apelantei.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de apel a reținut următoarele aspecte:
Prin contractul de întreținere încheiat la data de 24 ianuarie 2001, intimata în calitate de întreținătoare, s-a obligat să asigure întreținerea constând în alimente, îmbrăcăminte, încălzit, iluminat, spălat, asistență medicală, pe toată durata vieții întreținutei reclamante, care la rândul său a transmis dreptul de proprietate asupra imobilului situat în O,-, în favoarea întreținătoarei.
Din coroborarea declarațiilor martorilor, și tribunalul a reținut că, cu aproximativ o J de an înaintea decesului întreținutei s-a înrăutățit starea sănătății acesteia și ca urmare nu a mai putut să se îngrijească singură, datorită stării de neputință, a fost incapabilă să îndeplinească acțiuni simple necesare existenței cum ar fi gătitul, spălatul, etc.
Conform declarațiilor martorilor sus arătați, pârâta intimată s-a mutat de aproximativ 5-6 ani în localitatea, de unde o mai vizita pe reclamantă și o aproviziona cu alimente, fără să asigure însă îngrijirea zilnică, necesară unor persoane aflate în stare de boală, îngrijire de care s-a ocupat în mod exclusiv apelanta G.
Or, câtă vreme intimata nu și-a îndeplinit obligația asumată prin contract, obligație care conform obiceiului locului presupune o prestație zilnică din partea întreținătoarei, cel puțin pentru perioada în care întreținuta a fost grav bolnavă, imobilizată la pat, instanța de apel a apreciat că în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 1021 cod civil pentru desființarea contractului de întreținere.
Cum din probele de la dosar, nu se poate reține că pârâta intimată ar fi fost împiedicată prin comportamentul defunctei să presteze întreținerea zilnică asumată prin convenție, tribunalul apreciat că neexecutarea contractului este imputabilă debitorului obligației, respectiv intimatei.
Pe de altă parte, împrejurarea că pe parcursul anilor, pârâta a aprovizionat-o pe defunctă cu alimente, a vizitat-o sau a luat-o pentru o perioadă scurtă la domiciliul său, în condițiile în care în ultima perioadă de aproximativ 6 luni din viața defunctei nu a înțeles să presteze îngrijirea zilnică necesară unui bolnav, nu a dus la concluzia îndeplinirii obligațiilor contractuale, știut fiind că obligația de întreținere nu este susceptibilă de executare parțială.
În raport de considerentele expuse, motivele invocate de apelantă s-au apreciat a fi fondate, motiv pentru care în baza art. 296 Cod procedură civilă apelul a fost admis în conformitate cu dispozitivul hotărârii apelantei.
Împotriva deciziei a formulat recurs pârâta, care a solicitat, în principal casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, iar în subsidiar, modificarea hotărârii în sensul menținerii sentinței.
Cererea de casare cu trimitere este întemeiată pe ideea că pârâtei în fază de apel i s-a încălcat dreptul de apărare, respingându-se cererea formulată pentru completarea probațiunii testimoniale.
Această critică nu este întemeiată, deoarece la termenul din 9 noiembrie 2006 (fila 11 dosar apel) părțile au propus martori, apelanta solicitând audierea lui și, în timp ce recurenta a cerut audierea martorei. Cum această martoră fusese deja audiată la instanța de fond (fila 16 dosar fond), i se pune în vedere intimatei să solicite alte probe, dar aceasta nu mai uzează de acest drept. La 8 februarie 2007, deși fusese ascultat doar unul din martorii solicitați de apelantă, ambele părți arată că nu mai solicită alte probe, instanța acordându-le cuvântul în apel.
În ceea ce privește cererea de modificare a deciziei, recurenta apreciază că din probele administrate în fața instanței de fond, rezultă cu certitudine că și-a îndeplinit obligații asumate prin contractul de întreținere, astfel încât nu există nici un temei pentru rezilierea acestuia.
Intimata nu a formulat întâmpinare, solicitând doar respingerea recursului ca neîntemeiat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că acțiunea a fost formulată de mama părților, numita, decedată la 5 decembrie 2005, care a solicitat rezilierea contractului de întreținere autentificat sub nr. 88 din 24 ianuarie 2001 de.
Martorii audiați în cauză au declarat că de întreținerea defunctei s-au ocupat în egală măsură ambele fiice ale acesteia, recurenta neavând o contribuție mai mare decât intimata în acest sens. De esența contractului de întreținere este prestarea acesteia, zi de zi, în natură, întreținătorul dobândind proprietatea unui imobil în schimbul prestării întreținerii.
În lipsa contraprestației, contractul prin care imobilul a fost înstrăinat devine o donație simulată și se întoarce oricum în masa succesorală ca urmare a aplicării regulilor raportului succesoral.
Este adevărat că în prezent intimata este și beneficiara unui testament prin care a fost instituită legatară universală, prin testamentul autentificat sub nr. 4356/26 august 2006 de, dar oricum recurenta este moștenitoare rezervatară, având la dispoziție acțiunea pentru reducțiunea testamentului.
În mod corect instanța de apel a apreciat că recurenta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate și a dispus rezoluțiunea contractului de întreținere, astfel încât recursul va fi respins ca nefondat, în temeiul art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, în urma readucerii imobilului în masa succesorală părțile urmând să dezbată succesiunea.
Deși au fost solicitate, cheltuielile de judecată nu au fost acordate, nefăcându-se dovada cuantumului acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurenta pârâtă, domiciliată în sat., nr. 2. județul B, în contradictoriu cu intimata reclamantă G, domiciliată în O, str. -. -, nr. 7, județul B, împotriva deciziei civile nr. 88/A din 8 februarie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 13 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
- judecător fond -
- judecători apel -
- redactat decizie - judecător - 21.02.2008
- dactilografiat- grefier -21.02.2008-2 ex.
Președinte:Aurora PopaJudecători:Aurora Popa, Maria Galeș, Dana Cigan
