Anulare act. Decizia 230/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(96/2010)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A III-A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.230
Ședința publică de la 18 februarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ilie MARI -
JUDECĂTOR 2: Mihai Negoescu Gândac
JUDECĂTOR 3: Ionelia Drăgan
GREFIER - - -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta-reclamantă, împotriva deciziei civile nr.606 din 15.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți și.
are ca obiect - anulare act-nulitate contract vânzare-cumpărare + succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă intimații-pârâți, personal și asistat de avocatul, în baza împuternicirii avocațiale nr. 461.856 din 16.02.2010, eliberată de Baroul București - Cabinet Individual, pe care o depune la dosar, reprezentată de același avocat, lipsind recurenta-reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței împrejurarea că recursul nu a fost timbrat cu suma de 595,5 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 5 lei, astfel cum s-a dispus prin rezoluția de primire a dosarului, deși recurenta-reclamantă a fost citată cu mențiunea timbrării, nu a satisfăcut această cerință.
Se mai învederează faptul că recurenta-reclamantă a depus o petiție prin care arată că renunță la judecarea cererii de recurs.
Curtea, față de momentul declarării recursului și de faptul că nu a fost timbrat având în vedere și poziția procesuală a recurentei-reclamante care învederează că renunță la judecarea cererii de recurs, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestui aspect.
Avocatul intimaților-pârâți, având cuvântul solicită anularea recursului ca netimbrat și să se constate că este și tardiv.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei C sub nr-, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâții și, anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 271/31 ianuarie 2006 de BNP, anularea tuturor formelor de executare subsecvente acestuia, să se constate deschisă succesiunea după defunctul, să se constate că din masa partajabilă face parte imobilul situat în extravilanul comunei, județul I, în suprafață de 7456. - 7499,84. situat în 73, parcela 253/2/23, având ca vecini la Nord -, la est - De 263, la Sud -, la Vest - De 113, pe care îl evaluează la suma de 18.000 lei; să se constate că au calitate de moștenitori, în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de 1/4 și și reclamanta, în calitate de fii cu o cotă de 3/8 fiecare, cu cheltuieli de judecată.
In fapt, se arată că contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.271/31 ianuarie 2006 de BNP, este în realitate un fals, semnătura din dreptul rubricii "vânzător" nu aparține autorului său.
Mai arată că la data semnării contractului tatăl său era paralizat și din cauza vârstei înaintate nu a mai recunoscut persoanele din preajma sa. Acesta a suferit trei accidente cerebrale în cursul lunii ianuarie 2006.
In condițiile în care tatăl său era paralizat și în afara facultăților mintale, apreciază ca fiind imposibil să se fi deplasat în comuna pentru a semna actul de vânzare-cumpărare a cărui anulare o solicită.
Un alt aspect învederat de reclamată este și faptul că tatăl său în nici un act nu se semna cu prenumele "", ci numai cu inițiala "V", concluzionând astfel că semnătura de pe actul menționat nu aparține tatălui său.
La dosar au fost depuse în copie: titlul de proprietate, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 271/31 ianuarie 2006 de BNP, acte de stare civilă.
Prin întâmpinarea formulată de pârât, aflată la fila 16 dosar se arată că: la data de 31.01.2006 defunctul i-a vândut prin act autentic terenul extravilan în suprafață de 7455. Anterior acestei date defunctul său tată a vândut pârâtului și soției acestuia o altă suprafață de teren împreună cu construcția existentă pe ea, conform contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 402 din 02.02.2001.
De asemenea, pârâta arată că nu este adevărat că defunctul său sot nu era în deplinătatea facultăților mintale în momentul în care a vândut fiului său terenul, solicitând respingerea acțiunii reclamantei ca nefondată.
S-a solicitat de către instanță și a fost depus dosarul notarial.
La cererea părților, au fost depuse la dosar acte medicale care să ateste diagnosticul defunctului.
In ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, instanța, la termenul din 10.07.2007 a respins această excepție întrucât este dreptul unei persoane de a sesiza instanța cu privire la drepturile sale civile și întrucât reclamantul lasă impresia că a fost lezat în drepturile sale, poate solicita anularea unui act.
Prin sentința civilă nr.2357/3.12.2007 în dosarul nr-, Judecătoria Car espins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții și.
Analizând actele depuse la dosar, instanța a apreciat acțiunea reclamantei ca fiind neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Principiul capacității de a încheia acte juridice civile se desprinde din prev. art. 6 alin. 1 din decretul 31/1954: "Nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosință și nici lipsit în tot sau în parte, de capacitatea de exercițiu decât în cazul și condițiile stabilite de lege".
Capacitatea de a încheia acte juridice civile este o stare de drept (de jure). Potrivit art. 349 cod civil, poate contracta orice persoană ce nu este declarată incapabilă de legi.
Or, în speța de față, defunctul nu a fost declarat incapabil și nici nu a fost dovedit acest aspect.
In ceea ce privește lipsa consimțământului la data încheierii căsătoriei, este o simplă susținere a reclamantei, nedovedită și care nu poate fi primită de instanță.
Consimțământul trebuie să provină de la o persoană de la o persoană cu discernământ.
Dacă se dovedește că la data încheierii actului de vânzare-cumpărare, defunctul era lipsit de discernământ, instanța are datoria să anuleze actul. Dar este necesar să se dovedească în mod neechivoc lipsa de discernământ a vânzătorului.
Or, în situația de față acest aspect nu a fost dovedit de reclamantă, iar consimțământul defunctului a fost constatat în fața notarului. Este o stare de fapt care se constată de notarul public.
Pentru aceste motive, instanța a apreciat că cererea este neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând excepția nulității sentinței atacate pentru motivele cuprinse în art.261 alin.1 pct.7 Cod procedură civilă, conform cărora "Hotărârea se dă în numele legii și va cuprinde calea de atac și termenul în care se poate exercita calea de atac a apelului".
În motivarea apelului se arată următoarele:
In argumentarea cererii a arătat ca in realitate contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.271 din 31 ianuarie 2006 de BNP reprezintă un fals, semnătura din dreptul rubricii "vânzător" neaparținând tatălui sau,.
Susținerile sale se întemeiază pe faptul ca tatăl sau era paralizat la data semnării presupusului "contract", suferise trei accidente vasculare in luna ianuarie 2006 si în urma acestora era rupt de realitatea din jur, nerecunoscând persoanele cu care discuta, iar la trei luni de la data presupusului contract a si decedat.
In condițiile bolii era imposibil sa fie transportat pe o distanta de câteva zeci de kilometri, până în comuna unde se presupune ca s-ar fi încheiat contractul de vânzare-cumpărare.
Un alt aspect care i-a trezit suspiciuni a fost felul în care se regăsea semnătura ce se presupune ca ar fi aparținut tatălui sau. Acesta, in nici un act nu se semna scriind întregul său prenume" ", ci numai inițiala V".
Ca atare, a invocat nulitatea absoluta a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.271 din 31 ianuarie 2006 de BNP, lipsind consimțământul vânzătorului.
In virtutea principiului de drept "resoluto iure dantis rezolvitur ius accipientis", a solicitat ca toate actele subsecvente cu privire la imobilul descris în contractul de vânzare-cumpărare nul să fie constatate de instanța ca fiind lovite de nulitate.
Astfel, imobilul ce face obiectul contractului a cărui nulitate a solicitat a fi constatata de instanța de fond, cu efecte retroactive, nefiind înstrăinat, face parte din patrimoniul defunctului meu, formând masa succesorala ce se supune partajării.
Moștenitorii defunctului sau sunt mama mea, în calitate de soție supraviețuitoare, căreia îi revine potrivit legii o cota de 1/4 din masa succesorala si apelanta si fratele sau, în calitate de fii cărora le revin cate o cota de 3/8 fiecare.
Ca modalitate de ieșire din indiviziune, apelanta a solicitat atribuirea în natura a cotei care i se cuvine din masa succesorala.
Instanța de fond, în mod netemeinic si nelegal a reținut numai în parte aspectele învederate de apelantă în motivarea acțiunii introductive, anume aspectele referitoare la faptul că semnătura nu aparține tatălui său întrucât acesta era paralizat, nu mai recunoștea persoanele din preajma sa, era imposibil să fie deplasat în comuna, iar în niciun act nu semna cu întreg prenumele, ci numai cu inițiala V".
Mai mult, reținând aceste aspect, instanța a dat un alt sens apărărilor si s-a pronunțat asupra unui aspect neinvocat de niciuna din părți și nepus în discuția pârtilor în cadrul procesului, anume asupra capacității de folosința si de exercițiu a defunctului său tată, apreciind că atâta timp cât nu a fost declarat incapabil și nu s-a dovedit acest aspect, defunctul putea încheia acte juridice în mod valabil.
Insă apelanta nu a invocat nici un moment faptul că defunctul său tată ar fi fost incapabil. Apelanta a arătat ca acesta nu și-a exprimat consimțământul la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, întrucât semnătura din dreptul rubricii vânzător nu a fost executată de acesta, fiind în realitate un fals.
Drept urmare a solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.271 din 31 ianuarie 2006 de BNP pentru lipsa consimțământului.
Instanța de fond mai retine că "lipsa consimțământului la data încheierii căsătoriei este o simpla susținere a reclamantei, nedovedita și care nu poate fi primita de instanța."
Consideră totuși că referirea care s-a avut în vedere a fost cu privire la contractul de vânzare-cumpărare a cărui anulare a solicitat-
Cu privire la faptul ca lipsa consimțământului nu a fost dovedita face următoarele precizări.
In cererea introductivă a solicitat probe, potrivit art.112 Cod procedura civila, intre care a menționat prin probele cu înscrisuri, interogatoriul pârtilor potrivnice, martori si expertiza grafoscopică care sa aibă ca obiectiv dacă semnătura de pe contractul de vânzare-cumpărare aparține defunctului.
Instanța a admis probele, cu mențiunea ca a prorogat administrarea probei testimoniale si a celei cu expertiza grafoscopică după administrarea probelor cu înscrisuri și interogatoriu.
Se poate observa că la dosar exista numeroase acte medicale toate venind sa confirme susținerile mele in ceea ce privește boala de care suferea tatăl. Ele reprezintă cel puțin un indiciu care ar fi putut trezi suspiciunea instanței în ceea ce privește semnarea actului de către defunct.
Mai mult, pârâții nu au fost prezenți la interogatoriu, nici nu au făcut dovada imposibilității de prezentare si au fost aplicate dispozițiile art.225 cod procedura civila.
Instanța a cenzurat ulterior administrarea probei testimoniale si a celei cu expertiză grafoscopică, consideră cea mai edificatoare în cauza, iar apoi respinge acțiunea ca neîntemeiata întrucât nu a dovedit lipsa consimțământului.
Era imposibil de dovedit lipsa consimțământului în condițiile în care instanța l-a prejudiciat si l-a împiedicat să administrez probe în cauza, probe pertinente, concludente si utile justei soluționări a acțiunii.
In schimb instanța de fond motivează evaziv respingerea acțiunii pe aspectul că "dacă se dovedește că la data încheierii actului de vânzare-cumpărare, defunctul era lipsit de discernământ instanța are datoria să anuleze actul".
Din nou instanța de fond se pronunța asupra unui aspect care nu i s-a cerut și pe care nu l-a pus, în virtutea principiului contradictorialității, în discuția părților.
Nu a invocat lipsa discernământului, ci lipsa consimțământului la încheierea actului juridic civil pe care a solicitat instanței de fond să ii anuleze.
Prin decizia civilă nr.606/A/15.04.2009, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că nulitatea actului procedural - hotărârea judecătorească - se poate pronunța în condițiile art.105 alin.2 Cod de Procedura civilă.
De aceea în lipsa existenței unei vătămări, nu poate fi primit acest motiv de apel, față și de dispozițiile art. 725 alin.4 Cod procedură civilă care consacra implicit principiul legalității căilor de atac.
Cât privește soluția asupra cererii de anulare, Tribunalul a reținut că în mod corect a fost respinsă această cerere.
Vânzarea-cumpărarea din anul 2006 s-a constatat în mod autentic; lipsa consimțământului echivalează cu atestarea din partea notarului public că persoana menționată ca vânzător este cea care a semnat contractul.
De aceea potrivit dispozițiilor art. 177 Cod de procedură civilă, această acțiune nu poate fi începută într-un proces civil. O persoană care solicită verificarea modului în care notarul public a atestat prezența părților are posibilitatea formulării unei plângeri penale în acest sens. O instanță civilă nu poate declara nul absolut un contract autentic, pentru fals, decât în condițiile art. 184 Cod de procedură civilă, deoarece potrivit disp. art. 183 Cod de procedură civilă, cercetarea falsului se face de către procuror. Expertiza prevăzută de art. 179 Cod de procedură civilă se efectuează în procedura verificării de scripte, aplicabilă doar înscrisurilor sub semnătură privată. Procedura înscrierii în fals poate fi declanșată în instanța civilă - cercetarea urmând a fi făcuta de procuror, dar numai în mod incidental. Nu există nicio rațiune ca sesizarea procurorului să se facă de către instanța civilă sesizată cu acțiunea în anulare, când această sesizare se poate face direct de partea interesată.
Împotriva aceste decizii a declarat recurs reclamanta, fără a motiva calea de atac exercitată.
La data de 2.02.2010, recurenta depune la doar o petiție prin care arată că renunță la judecarea cererii de recurs.
La termenul de judecată din 18.02.2010 Curtea a ridicat excepția netimbrării recursului declarat în cauză.
Examinând actele și lucrările dosarului în raport de excepția invocată, conform art.137 proc.civ. comb. cu art. 316 și 298.proc.civ. - excepție vizând neîndeplinirea unei cerințe imperative pentru legala sesizare a instanței și care se impune astfel a fi analizată în prealabil față de manifestarea de voință a recurentei în sensul renunțării la judecata cererii - Curtea constată că recurenta nu și-a îndeplinit obligația de a achita taxa judiciară de timbru și timbru judiciar corespunzător, în cuantumul stabilit prin rezoluție la înregistrarea prezentei cereri de recurs (cuantum necontestat pe calea reexaminării), deși a fost citată cu această mențiune.
Potrivit dispoz. art. 20 alin.3 din Legea nr. 146/1997, neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii, iar conform art. 9 din nr.OG 32/1995 cu modificările și completările ulterioare, în cazul nerespectării obligației de achitare a timbrului judiciar se va proceda în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la taxa de timbru.
Față de cele expuse anterior, în temeiul art. 312 alin.1 proc.civ. Curtea urmează să anuleze ca netimbrat recursul declarat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta-reclamantă împotriva deciziei civile nr. 606/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimații-pârâți și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
MARI - - --- - -
GREFIER,
- -
Red.
Tehnored.
2 ex/10.03.2010
-------------------------------------------
- Secția a V-a -
--
Judec. -
Președinte:IlieJudecători:Ilie, Mihai Negoescu Gândac, Ionelia Drăgan
