Anulare act. Decizia 232/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 232/
Ședința publică din 11 martie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de, cu sediul în B,-,.9.C,.12, județul B, în calitate de lichidator al pârâtei, împotriva deciziei civile nr. 59 din 17 aprilie 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reprezentantul intimatei reclamante T, av. și intervenientul intimat, lipsă fiind recurenta pârâtă
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind scutit de taxă judiciară de timbru.
Reprezentantul intimatei reclamante invocă excepția inadmisibilității recursului, raportat la faptul că acesta a fost declarat de lichidator, în situația în care lichidatorul nu a făcut dovada că și-ar fi însușit cererea reconvențională. Cererea reconvențională a fost formulată de persoane care nu aveau calitatea de reprezentanți ai societății lichidate.
Intervenientul intimat invocă excepția prescripției dreptului la acțiune al lichidatorului judiciar.
Instanța pune în discuție motivul de ordine publică prevăzut de art. 304 pct.1 și 3 Cod procedură civilă, respectiv faptul că Tribunalul Harghita trebuia să soluționeze cauza ca instanță de recurs, dată fiind valoarea obiectului litigiului.
Reprezentantul intimatei reclamante susține în principal inadmisibilitatea recursului, în subsidiar nu se opune la admiterea excepției invocate din oficiu.
Intimatul intervenient susține că dreptul la acțiune este prescris. Nu se opune la admiterea excepției invocate din oficiu de instanță și lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției invocate de intimata reclamantă. Depune concluzii scrise.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 568 din 13 noiembrie 2006, pronunțată de Judecătoria Toplița, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta prin lichidator și, în consecință s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 19 din 24 ianuarie 2001 de notarul public; s-a dispus repunerea părților în situația anterioară, respectiv reînscrierea dreptului de proprietate al reclamantei asupra terenului intravilan din 8189/C, nr. top 867/2/1/C și 868/1/1/C în suprafață de 24 mp. corelativ cu obligația reclamantei de întoarce prețul plătit; s-a constatat nulitatea cererii reconvenționale formulată de; s-a respins cererea de intervenție formulată de intervenientul ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă; s-a respins cererea pârâtei reconvenționale și a intervenientului pentru cheltuieli de judecată; aceleași părți fiind obligate la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 4.000 lei.
Apelurile declarate de pârâta reclamantă reconvențională și intervenient au fost respinse de Tribunalul Harghita prin Decizia civilă nr. 59 din 17 aprilie 2007.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs, lichidatorul pârâtei reclamante reconvenționale, solicitând modificarea deciziei, în sensul admiterii apelului așa cum a fost formulat.
În considerentele recursului, pârâta reclamantă reconvențională a susținut că, instanța de apel a acordat mai mult decât s-a cerut deoarece a avut în vedere la soluționarea litigiului nu doar terenul de 24 mp. ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare dar, și construcția edificată pe terenul în cauză, fiind astfel incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă.
De asemenea, pârâta reclamantă reconvențională susține că decizia instanței de apel nu este motivată, ci doar constată niște considerente expuse în hotărârea instanței de fond, fără să arate motivele de fapt și de drept pe care se sprijină.
În fine, se susține în recurs că instanța de apel a ignorat dispozițiile art. 143 din legea nr. 31/1990, dar și cele prevăzute de art. 35 și 36 din aceeași lege care permite administratorului unei societăți comerciale să încheie acte juridice prin care să dobândească sau să înstrăineze bunuri aflate în patrimoniul societății, iar dacă valoarea bunului este mai mică decât J din valoarea contabilă a activelor societății,actul juridic este valabil fără aprobarea expresă a adunării generale.
Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat sau ca inadmisibil. Pârâta susține că doamna directoare nu avea calitate de a angaja societatea pârâtă, respectiv nu avea calitate de a reprezenta pârâta în litigiile deduse judecății, societatea fiind dizolvată și reprezentată doar prin lichidator. În aceeași măsură nici domnul, în calitatea sa de acționar la nu poate reprezenta societatea în fața instanței.
Verificând decizia atacată, prin prisma motivelor invocate de recurent dar, și din oficiu, Curtea constată că recursul este întemeiat,având în vedere următoarele considerente:
Asupra caracterului inadmisibil al recursului invocat de intimat, Curtea constată că nu poate fi susținut, pentru că declarația de recurs nu a fost formulată de soții și, ci de firma desemnată ca lichidator pentru pârâta reclamantă reconvențională, deci de reprezentantul legal.
II. Potrivit art. 304 Cod procedură civilă, recursul este o cale de atac extraordinară ce poate fi primită doar pentru motivele de nelegalitate expres prevăzute de pct. 1 - 9 de la același articol, iar în conformitate cu art. 306 alin.2 Cod procedură civilă, motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de către instanță.
În raport cu obiectul cauzei, și mai precis cu petitul principal al cererii de chemare în judecată, Curtea a invocat din oficiu motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 3 raportat la pct. 1 Cod procedură civilă. Astfel, se observă din cererea de chemare în judecată că în petitul principal, reclamanta a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat de din localitatea G, la data de 24 ianuarie 2001.
Această cerere este una evaluabilă în bani iar valoarea obiectului este, conform acestui contract ( fila 5 dosar de fond ), de 2.297.286 lei vechi ( adică 229,7 lei noi ). Raportat la această valoare, potrivit art. 2821alin. 1 Cod procedură civilă, hotărârea Judecătoriei Toplița nu era supusă apelului, iar calea legală de atac fiind recursul.
În aceste condiții, Curtea constată că au fost încălcate dispozițiile art. 2 pct. 3 Cod procedură civilă, Tribunalul Harghita trebuind să soluționeze calea de atac ca instanță de recurs și nu ca instanță de apel.
Reținând motivul de nelegalitate de ordine publică, prevăzut de art. 304 pct. 3 și 1 Cod procedură civilă, Curtea urmează a admite recursul și, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin.6 Cod procedură civilă, să caseze decizia atacată și să trimită cauza spre rejudecare Tribunalului Harghita, ca instanță de recurs.
În rejudecare se vor analiza și celelalte motive de nelegalitate invocate de părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de, cu sediul în B,-,.9,. C,.12, județul B, lichidator al pârâtei T, cu sediul în T,-, județul H, împotriva deciziei nr. 59 din 17 aprilie 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita.
Casează decizia atacată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Harghita ca instanță de recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 martie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
2 exemplare
04.04.2008
Jud.fond.
Jud.tr.;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
