Anulare act. Decizia 232/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.232
Ședința publică din data de: 30.04.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Georgeta Stegaru
JUDECĂTOR 2: Elena Viviane Tiu
JUDECĂTOR 3: Antonela
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul pârât împotriva deciziei civile nr. 1193R/23.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurentul pârât personal și asistat de avocat a cu împuternicire avocațială nr.76270/30.04.2009 și intimatul reclamant prin avocat cu împuternicirea avocațială nr.13191/30.04.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că cererea de recurs este netimbrată și că intimatul reclamant a fost citat cu un exemplar al motivelor de recurs.
Reprezentantul recurentului pârât depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei, timbru judiciar de 0,15 lei și învederează Curții că nu mai sunt alte cereri de formulat.
La interpelarea Curții în sensul dacă s-a dezbătut succesiune de pe urma defunctului, reprezentantul recurentului pârât arată că nu a fost dezbătută.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii de recurs.
Reprezentantul recurentului pârât solicită, față de dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea deciziei civile recurate, admiterea apelului astfel cum a fost formulat, iar pe fond respingerea cererii reclamantului ca fiind neîntemeiată. În susținerea cererii de recurs solicită a se avea în vedere că cele două hotărâri sunt nelegale și netemeinice, reclamantul nu și-a îndeplinit obligația de a depune la dosar înscrisuri privind starea civilă astfel cum i s-a pus în vedere, motiv pentru care în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual active. Pe fondul cererii reclamantului solicită a fi respinsă ca neîntemeiată, motivat de faptul că o astfel de cerere nu poate fi soluționată decât în condițiile dovedirii relațiilor de rudenie cu. Mai arată că acest certificat nu mai poate fi anulat, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatul reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat, a se avea în vedere că certificatul de moștenitor face dovada deplină a calității reclamantului, iar la dosar la fila 79 există certificatul de moștenitor din care rezultă gradul de rudenie a lui cu. Cu privire la cheltuielile de judecată, arată că își rezervă dreptul de a fi solicitate pe cale separată.
Curtea reține cauza în pronunțare ce are ca obiect soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul pârât împotriva deciziei civile nr. 1193R/23.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 B sub nr. 7374/299/10.03.-, reclamantul a chemat in judecata pe pârâții și, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa constate nulitatea absoluta parțială a certificatului de moștenitor nr. 48/16.05.2005 in ceea ce privește cota indiviza de din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in B Sector 1,-, reprezentând masa succesorală de pe urma defunctei precum și a mențiunii ca lui ii aparține cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului menționat; sa se constate ca masa succesorală de pe urma defunctei este formata din: obiecte de uz casnic,cota indiviză de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in B, Sector 1,-, compus din teren loc de casa in suprafața totală de 360 mp pe care se află o casa de paianta acoperita cu carton, cu doua camere, bucătărie și o magazie atelier, deținute in baza deciziei civile nr. 1088/03.06.2004, data in dosarul nr. 300/2004 pronunțata de Curtea de Apel București; sa se constate existenta dreptului de proprietate al reclamantului asupra cotei indivize de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in B, sector 1-.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, prin cererea de chemare in judecata înregistrata la 07.01.2002 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 B, rec1amanții și au solicitat in contradictoriu cu pârâtul sa se constate ca au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului in suprafața de 360 mp și a construcției existente pe acesta, situate în B,-, prin uzucapiunea de 30 de ani.
În timpul procesului, la data de 10.04.2003, a decedat, succesiunea acestuia fiind acceptata de (soție supraviețuitoare) si (fiul din prima căsătorie) care au continuat procesul. Prin decizia civilă nr. 1088/03.06.2004 a Curții de Apel București, s-a constatat ca rec1amanții și au dobândit prin efectul uzucapiunii si accesiunii imobiliare dreptul de proprietate asupra imobilului menționat.
În acest fel, întrucât moștenirea lui a fost acceptata de și, bunul imobil, teren și casa, a devenit coproprietatea lui în cota de, plus din reprezentând cota succesorală de pe urma soțului său, in total 5/8 din imobil. a dobândit numai din cota succesorală, in total 3/8 din imobil.
A mai precizat rec1amantul ca este titularul unui drept indiviz de proprietate de 5/8 din imobilul teren și construcție situat in B-, sector 1, ținând seama de voința pârtilor consemnata in certificatul de moștenitor prin care a convenit cu, in prezent decedat, ca acesta va prelua in proprietate toate bunurile mobile, iar rec1amantul imobilul din
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 88 din Legea. 36/1995 si art. 112 Cod de procedură civilă.
Pârâtul a formulat întâmpinare (fila 20) prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiata a acțiunii precum și suspendarea judecații.
În ședința publica de 19.01.2007, rec1amantul a învederat ca renunța la judecata fața de parata, manifestare de voința de care instanța a luat act.
Prin sentința civilă nr. 1402/26.01.2007, Judecătoria Sectorului 1 Baa dmis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul, a constatat nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr.48/16.05.2005, în sensul că din masa succesorală, la bunuri imobile, face parte cota indiviză de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului din B, sector 1,-, compus din teren de 360 mp și construcția din paiantă acoperită cu carton, cu 2 camere, bucătărie și magazie atelier, dobândit prin sentința civilă nr. 1088/03.06.2004 a Curții de Apel București, restul de 3/8 revenind lui; a constatat ca masa succesorală de pe urma defunctei este formata din: 1 - bunuri mobile - obiecte de uz casnic; 2 - bunuri imobile - cota de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului din B, sector 1,-, teren si construcție; a constatat dreptul de proprietate al reclamantu1ui asupra cotei indivize de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului menționat și a respins cererea pârâtului privind cheltuielile de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut,în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, ca aceasta este neîntemeiata, având in vedere ca reclamantul, in calitate de moștenitor al defunctei, a participat la dezbaterea succesiunii de pe urma acesteia, finalizata prin emiterea certificatului de moștenitor nr. 48/16.05.2005, a cărui nulitate parția1a, in ceea ce privește compunerea masei succesorale, o invoca reclamantul prin acțiune.
Pe fond, instanța a reținut că numiții si au introdus, la data de 07.01.2002, o acțiune împotriva pârâtului, solicitând instanței să se constate că au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafața de 360 mp situat in B,-, sector 1, prin uzucapiunea de 30 de ani, precum și dreptul de proprietate asupra construcției edificate pe acest teren, prin accesiune imobiliara. În cursul soluționării litigiului a survenit decesul reclamantu1ui, fiind introdus in cauza moștenitorul.
Prin decizia civila nr. 1088/03.06.2004, irevocabila, pronunțata de Curtea de Apel București in dosarul nr. 300/2004, s-a admis acțiunea reclamanților și, în contradictoriu cu pârâtul și intervenienta, constatându-se că reclamanții au dobândit prin efectul uzucapiunii de 30 de ani dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafața de 360 mp situat în B,- sector 1, iar prin efectul accesiunii imobiliare dreptul de proprietate asupra construcției edificate pe acest teren.
În considerentele deciziei civile menționate, s-a reținut ca prin înscrisurile depuse la dosar s-a făcut dovada ca prin înscrisul sub semnătură privată intitulat chitanță și datat 15.12.1970 a dobândit prin cumpărare de la terenul situat în B,- sector 1, iar cu adresele eliberate de Administrația Financiara a sectorului 8 B s-a dovedit ca încă de la data de 27.10.1977 s-a achitat impozit potrivit dispozițiilor legii (așadar cu mult anterior decesului lui intervenit în cursul procesului).
Instanța a apreciat ca in procesul menționat paratul a avut calitatea de moștenitor al reclamantului inițial, doar în persoana acestuia din urma apreciindu-se de către instanța îndeplinirea condițiilor pentru instituțiile uzucapiunii si accesiunii imobiliare. In consecința, paratul nu putea dobândi prin decizia civila nr. 1088/03.06.2004 mai mult decât cota sa succesorala de pe urma defunctului, stabilita în condițiile legii. Astfel, la decesul lui au rămas ca moștenitori soția supraviețuitoare, cu o cota de din masa succesorala, respectiv fiul, cu o cotă legală de . Masa succesorală reprezintă însă doar din bunurile achiziționate de soții și în timpul căsătoriei, in care intra si imobilele dobândite prin accesiune si uzucapiune prin decizia civila nr. 1088/03.06.2004, pentru care acțiunea a fost introdusă anterior decesului lui și care au intrat și în patrimoniul lui doar în calitate de moștenitor, cu respectarea regulilor din materie succesoral a, restul de fiind cotă proprie a soției supraviețuitoare.
În aceste condiții, s-a constatat ca soția supraviețuitoare a avut o cota totala de 5/8, iar pârâtul o cotă de 3/8 din imobilul teren și construcție situat în B,- sector 1, astfel încât este întemeiata cererea de constatare a nulității parțiale a certificatului de moștenitor de pe urma acesteia, nr. 48/16.05.2005, în cuprinsul căruia s-a consemnat la compunerea masei succesorale doar cota de din imobilul arătat.
Pentru considerentele expuse, instanța a constatat nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 48/16.05.2005, in sensul că din masa succesorală, la bunuri imobile, face parte cota indiviză de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului din B, sector 1,-, compus din teren de 360 mp și construcția din paiantă acoperită cu carton, cu 2 camere, bucătărie și magazie atelier, dobândit prin sentința civilă nr. 1088/03.06.2004 a Curții de Apel București, restul de 3/8 revenind lui, a constatat ca masa succesorală de pe urma defunctei este formata din: 1 - bunuri mobile - obiecte de uz casnic; 2 - bunuri imobile - cota de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului din B, sector 1,-.
Având în vedere ca s-a constatat nulitatea parțiala a certificatului de moștenitor nr. 48/16.05.2005, doar in ceea ce privește masa succesorală, instanța a apreciat ca rămâne deplin valabila înțelegerea moștenitorilor și (în prezent decedat), în sensul că reclamantul primește bunurile menționate la punctul 2 din certificat, respectiv bunurile imobile, astfel încât instanța a constatat că reclamantul are un drept de proprietate asupra cotei indivize de 5/8 din imobilul situat în B, sector 1,-, compus din teren de 360 mp și construcția din paiantă acoperită cu carton, cu 2 camere, bucătărie și magazie atelier, dobândit prin sentința civilă nr. 1088/03.06.2004 a Curții de Apel București.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel.
În motivarea apelului, s-a susținut în esență că în mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului. Deși instanța i-a pus in vedere reclamantului-intimat prin multe încheieri de ședința să depună o serie de acte de stare civila, care sa facă dovada rudeniei cu defuncta, printre care și certificatul sau de naștere, el nu a înțeles să-și îndeplinească aceste obligații. Simplul fapt ca reclamantul-intimat figurează in calitate de moștenitor in certificatul a carul anulare se solicita nu justifică aprecierea instanței cu privire la faptul ca ar avea calitate procesuala activa, fără ca instanța să verifice cu atenție actele de stare civilă.
S-a mai arătat că era absolut necesar ca o hotărâre de anulare de certificat de moștenitor să fie dată în contradictoriu și cu moștenitorii lui, cel care a figurat și el în calitate de moștenitor în certificatul a cărui anulare se solicită.
Pentru situația în care instanța de apel va respinge excepția invocate, s-a solicitat admiterea apelului și respingerea pe fond a cererii reclamantului - intimat ca neîntemeiata.
În acest sens, s-a arătat ca o astfel de acțiune nu poate fi soluționată de instanța în lipsa tuturor actelor de stare civila cu care reclamantul - intimat să facă dovada legăturii sale de rudenie cu defuncta. Certificatul de moștenitor invocat de către reclamantul-intimat nu mai poate fi anulat din perspectiva celor arătate de acesta deoarece prin titlul de proprietate pentru bunul imobil reprezentat de suprafața de teren de 360 mp din B,-, sector 1, reprezentat de decizia civilă nr. - a Curții de Apel Bucureștis -a stabilit cu autoritate de lucru judecat câte o cotă parte de în favoarea lui și a apelantului-pârât.
Prin decizia civilă nr. 1193A/23.09.2008, a fost respins apelul astfel susținut, ca nefondat.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut în esență că:
În mod corect prima instanță a apreciat că reclamantul justifică calitate procesuală activă în cauză având calitate de moștenitor al defunctei.
Potrivit certificatului de naștere seria nr. - depus la dosar (fila 17), reclamantul este fiul numitului.
Potrivit certificatului de naștere seria - nr. - depus la dosar (fila 34 ), este fiul numitei.
Din declarația de notorietate autentificată sub nr. 261/19.07.1971 de notariatul de Stat din (fila 19) rezultă că, fiul numitei mai era cunoscut și sub numele de.
Potrivit certificatelor de naștere seria b nr. - (fila 16) și certificatului de deces seria - nr. - (fila 8 dosar fond), numiții - devenită ulterior, prin căsătorie, - și au rezultat din căsătoria lui și.
Prin urmare,așa cum rezultă din actele de stare civilă menționate mai sus, coroborate cu declarația de notorietate, este frate pe linie maternă (frate uterin) al lui, fiul acestuia, reclamantul, fiind deci nepot de frate al defunctei.
Având în vedere că tatăl reclamantului a decedat anterior defunctei, respectiv la data de 08.04.1990 înseamnă că reclamantul are vocație succesorală concretă la moștenirea acesteia, venind la moștenire prin reprezentare în conformitate cu dispozițiile art. 664 și urm și art. 672.civ.
Prin urmare,reclamantul având calitatea de moștenitor al defunctei - calitate care îi este recunoscută, de altfel, prin certificatul de moștenitor nr. 48/16.05.2005 - este îndreptățit să solicite constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de moștenitor emis ca urmare a dezbaterii succesiunii de pe urma acesteia, deci are calitate procesuală activă.
Și motivul de apel referitor la faptul că hotărârea de constatare a nulității certificatului de moștenitor nu a fost dată în contradictoriu cu moștenitorii lui a fost apreciat ca neîntemeiat.
Potrivit certificatului de calitate de moștenitor nr.91/1 0.11.2006 emis de BNP, de pe urma defunctului (decedat la data de 14.09.2005) a rămas ca unic moștenitor reclamantul, în calitate de nepot de frate predecedat.
A fost apreciat neîntemeiat și motivul de apel referitor la faptul că defuncta avea un drept de proprietate numai asupra cotei de din imobil.
Prin decizia civilă nr. 1088/03.06.2004 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a Civilă s-a admis acțiunea reclamanților și -acesta din urmă introdus în cauză ca urmare a decesului reclamantului,intervenit pe parcursul desfășurării procesului-în contradictoriu cu pârâtul și cu intervenienta și s-a constatat că reclamanții au dobândit prin efectul uzucapiunii de 30 ani dreptul de proprietate asupra imobilului-teren în suprafață de 360 mp,situat în B,-, sector l, iar prin efectul accesiunii imobiliare dreptul de proprietate asupra construcției edificate pe acest teren.
Pârâtul, având în procesul finalizat prin pronunțarea hotărârii mai sus menționate, calitatea de moștenitor al reclamantului inițial, nu putea dobândi prin această hotărâre mai mult decât cota sa succesorală cuvenită din moștenirea defunctului, respectiv 3/4. Pe de altă parte, în masa succesorală a defunctului intră doar cota de din imobil, cealaltă cotă de aparținând soției supraviețuitoare,imobilul fiind dobândit de aceștia în timpul căsătoriei, așa cum s-a reținut cu putere de lucru judecat în considerentele deciziei civile arătate mai sus.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs apelantul-pârât.
În motivarea recursului se arată în esență că:
În mod greșit ambele instanțe au respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului. Deși atât instanța fondului, cât și cea de apel i-au pus în vedere prin mai multe încheieri de ședință să depună o serie de acte de stare civilă prin care să facă dovada legăturii de rudenie cu defuncta, acesta nu a înțeles să își îndeplinească aceste obligații.
Mai susține recurentul că simplul fapt că reclamantul-intimat figurează în calitate de moștenitor în cuprinsul certificatului de moștenitor a cărui anulare se cere nu justifica aprecierea instanțelor că ar avea calitate procesuală activă, fără a fi verificate actele de stare civilă.
Mai mult decât atât, susține recurentul că este absolut necesar ca o de hotărâre de anulare a certificatului de moștenitor să fie dată în contradictoriu și cu moștenitorii lui, care a figurat și el în calitate de moștenitor în certificatul a cărui anulare se cere.
Pentru ipoteza respingerii excepției invocate, arată recurentul că solicită admiterea recursului și respingerea pe fond a cererii reclamatului - intimat ca neîntemeiată. O astfel de acțiune nu poate fi soluționată de către instanță în lipsa tuturor actelor de stare civilă cu care intimatul reclamant să facă dovada legăturii sale de rudenie cu defuncta. Din înscrisurile depuse la dosar atât în fața instanței de fond cât și în apel nu rezultă fără dubiu că este rudă cu defuncta (fosta ).
Certificatul de moștenitor invocat de către reclamantul-intimat nu mai poate fi anulat din perspectiva celor arătate de către acesta deoarece prin titlul de proprietate pentru bunul imobil reprezentat de suprafața de teren de 360 mp. din B, sect. 1,-, reprezentat de decizia civilă 1088/2004 a s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat câte o cotă parte de în favoarea lui și a recurentului.
În drept, au fost invocate prevederile art. 312,304 pct. 9 civ.
Recurs legal timbrat.
Intimatul, legal citat, nu a formulat întâmpinare în cauză.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând recursul în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate și de limitele stabilite prin art. 304.pr.civ. Curtea reține următoarele:
Soluția de respingere a excepției lipsei calității procesuale active este corectă, instanța de apel expunând pe larg analiza proprie tocmai în privința actelor de stare civilă (depuse în faza apelului) la care recurentul face referire, în raport de acestea concluzionând că reclamantul-intimat are calitate de nepot de frate al defunctei, având vocație concretă la succesiunea acesteia prin efectul reprezentării tatălui lui predecedat autoarei menționate și, în această calitate, justifică legitimarea procesuală în litigiul pendinte.
Pe de altă parte însă, chiar în absența acestor acte de stare civilă era justificată legitimarea procesuală a reclamantului atâta vreme cât calitatea lui de moștenitor al defunctei a fost stabilită în cadrul procedurii succesorale notariale finalizate prin eliberarea certificatului de moștenitor nr. 48/16.05.2005 emis de BNP "Lotus". Acest act juridic are, potrivit prevederilor art. 88 din Legea 36/1995, forță probantă deplină (și) cu privire la calitatea de moștenitor stabilită de către notarul instrumentator, până la anularea lui de către instanța judecătorească. Nu numai că nu există o hotărâre judecătorească prin care, anterior promovării acțiunii pendinte, să se fi constatat invaliditatea certificatului de moștenitor pe aspectul referitor la calitatea reclamantului de moștenitor, dar nici în speță nu s-a invocat o asemenea cauză de nulitate a actului menționat, așa încât prin faptul exhibării certificatului de moștenitor emis de pe urma defunctei, reclamantul a justificat pe deplin calitatea procesuală activă în litigiul pendinte - în care pretinde că drepturile lui succesorale de pe urma acestei defuncte au fost vătămate prin acele mențiuni ale certificatului care privesc masa succesorală.
Reclamantul-intimat a justificat, prin certificatul de moștenitor nr. 91/10.11.2006 eliberat de BNP, calitatea de unic succesor în drepturi al persoanei alături de care a cules moștenirea defunctei, respectiv, astfel încât critica recurentului în sensul că la judecata pricinii nu ar fi participat și moștenitorii lui este lipsită de temei.
În ceea ce privește fondul cauzei, Curtea constată că în mod greșit au apreciat instanțele (de fond și de apel) că ar opera sancțiunea nulității certificatului de moștenitor eliberat de pe urma defunctei în condițiile în care nu s-a reținut încălcarea vreunei norme imperative cu ocazia întocmirii acestui act.
Nulitatea constituie, prin definiție, acea sancțiune de drept civil care operează în privința actelor juridice care au fost întocmite cu nesocotirea unor norme juridice ce au caracter imperativ,în scopul înlăturăriiacelor efecte ale actului care sunt vătămătoare pentru drepturile subiective ale persoanelor care invocă această sancțiune.
Instanțele de fond au apreciat că certificatul de moștenitor a cărui nulitate s-a invocat în speță ar fi lovit de nulitate după ce au procedat - fără a fi investite în acest sens - la o veritabilă dezbatere a succesiunii defunctului (autorul pârâtului și al defunctei ).
În condițiile în care părțile nu au formulat o cerere de dezbatere a succesiunii defunctului (cerere care era de natură a permite stabilirea masei succesorale rămase de pe urma acestuia, respectiv constatarea împrejurării dacă în această masă se afla întreg imobilul din B,-, sector 1 sau numai o cotă de din acest bun), față de exigențele art. 129 alin. ultim pr.civ. instanța nu era îndreptățită să se pronunțe asupra acestui aspect, și aceasta cu atât mai mult cu cât din actele dosarului reiese în mod evident faptul că între reclamant și pârâtexistă un litigiu distinctce are ca obiect tocmai ieșirea din indiviziune asupra imobilului în privința căruia părțile își dispută întinderea cotelor indivize.
Astfel, atâta vreme cât titlul de proprietate asupra imobilului menționat îl constituie decizia civilă nr. 1088/2004 pronunțată de Curtea de Apel București, prin care s-a constatat că reclamanții și (succesori ai reclamantului decedat în timpul acelui proces, ) au dobândit prin uzucapiune și respectiv accesiune dreptul de proprietate asupra acestui imobil (compus din teren și construcție), iar dispozitivul respectivei decizii nu conține elemente de natură a permite stabilirea întinderii cotei-părți care a revenit numitei (autoarea reclamantului), față și de împrejurarea că succesiunea defunctului nu a fost dezbătută anterior și nici nu s-a formulat în speță o cerere în acest sens, situația existentă în prezent nu relevă încălcarea vreunei norme juridice de interes general care să atragă sancțiunea nulității absolute a certificatului de moștenitor sub aspectul includerii în masa succesorală a defunctei a cotei indivize de din imobilul susmenționat.
Dealtfel, în sprijinul concluziei că nu se conturează o vătămare a drepturilor reclamantului, în sensul celor relevate în cererea de chemare în judecată, prin emiterea certificatului de moștenitor a cărui nulitate o invocă este relevantă și împrejurarea că respectivul act juridic a fost eliberat în urma unei proceduri grațioase (notariale) în cadrul căreia reclamantul și numitul (acesta din urmă fiind ulterior moștenit chiar de către reclamant, astfel cum s-a reținut) au fost participanți - spre deosebire de pârât - ei fiind aceia care aveau nu numai dreptul, ci și obligația de a indica și proba, în condițiile legii, compunerea masei succesorale rămase de pe urma autoarei, corespunzător exigențelor art. 77 și 81 din Legea 36/1995.
Pe de altă parte, în condițiile în care reclamantul pretinde că în masa succesorală a autoarei lui se găsea o cotă-parte mai mare din imobil, este evident că acesta invocă omisiunea includerii acestei diferențe în masa succesorală, astfel încât pretinsa vătămare pare a fi generată de lipsa unor efecte juridice ale actului, și nicidecum de existența unor efecte care se produc și aduc atingere drepturilor succesorale stabilite prin certificatul deja emis. Ori, astfel cum s-a reținut prin considerentele anterior expuse, sancțiunea nulității actului juridic are ca finalitate înlăturarea efectelor (contrare legii) produse de mențiunile actului juridic, iar nu completarea efectelor pe care acesta le generează în forma în care a fost deja întocmit.
Față de considerentele expuse și de dispozițiile legale menționate, Curtea constată că instanțele de fond au apreciat în mod eronat că certificatul de moștenitor emis de pe urma defunctei este lovit denulitate absolutăîn privința mențiunilor referitoare la compunerea masei succesorale, sancțiunea civilă menționată fiind reținutăfără a fi evidențiată încălcarea vreunei norme juridice imperative edictată pentru apărarea unui interes generalcare să o justifice.
Constatând că celelalte capete de cerere (prin care se solicita stabilirea masei succesorale de pe urma defunctei prin includerea în aceasta a cotei de 5/8 din imobil și constatarea existenței dreptului de coproprietate al reclamantului pentru o cotă de 5/8 din același bun imobil) au caracter accesoriu față de cel prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de moștenitor, față de concluzia anterior reținută în privința acestui prim capăt de cerere, Curtea va constata că soluția care se impune este aceea de constatare a netemeiniciei lor.
Având în vedere concluziile reținute, Curtea constată incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9.pr.civ. urmând a dispune, în temeiul prevederilor art. 312 alin. 3.pr.civ. admiterea recursului și modificarea în tot a deciziei recurate, în sensul admiterii apelului. Va fi schimbată în tot sentința civilă apelată, în sensul că va fi respinsă acțiunea formulată de către reclamant, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul pârât împotriva deciziei civile nr. 1193R/23.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
Modifică în tot decizia recurată, în sensul că:
Admite apelul.
Schimbă în tot sentința civilă apelată, în sensul că:
Respinge acțiunea, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
Tehred. /2 ex.
29.05.2009
Jud. apel- Tribunalul București - Secția a Va Civilă
,
Președinte:Georgeta StegaruJudecători:Georgeta Stegaru, Elena Viviane Tiu, Antonela
