Anulare act. Decizia 244/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 244R
Ședința publică de la 5 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ileana Ruxandra Dănăilă
JUDECĂTOR 2: Mihaela Paraschiv
JUDECĂTOR 3: Andreea
GREFIER - -
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de către contestatorii - reclamanți, și împotriva deciziei civile nr. 138R/05.03.2009, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a IX-a Civilă și pentru cauze privind Proprietatea Intelectuală, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns contestatoarea - reclamantă, personal și intimata - pârâtă, reprezentată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale eliberată de baroul Brașov, aflată la fila 34 din dosar, lipsind contestatorii - reclamanți, și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că nu s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru și nu s-a depus timbru judiciar, deși contestatorii - reclamanți au fost citați cu mențiunea de a-și îndeplini această obligație. La data de 29.04.2009 - data poștei - intimata - pârâtă a depus întâmpinare în 5 exemplare, care nu a fost comunicată. S-a atașat dosarul în care s-a pronunțat decizia civilă împotriva căreia s-a formulat prezenta contestație în anulare.
La strigarea cauzei la amânare, se legitimează contestatoarea - reclamantă cu CI seria - nr. -, eliberat de SPCEP S6 bir.5/19.01.2009.
Contestatoarea - reclamantă, personal depune chitanța CEC nr. -/1/24.04.2009, cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Curtea ia act de îndeplinirea obligației de a depune taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar în cuantumul stabilit potrivit rezoluției de primire a dosarului, de către contestatorii - reclamanți și procedează la anularea acestora.
Se procedează la comunicarea unui exemplar al întâmpinării formulată de intimata - pârâtă către contestatoarea - reclamantă.
Contestatoarea - reclamantă personal solicită amânarea judecării cauzei și acordarea unui termen de judecată pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării care i-a fost comunicată în ședința publică de astăzi și în vederea angajării unui apărător.
Reprezentantul intimatei - pârâte se opune cererii de amânare a cauzei formulată de contestatoarea - reclamantă, arătând că a depus în termenul legal întâmpinarea, iar în faza de judecată a recursului nu a beneficiat de asistență juridică din partea unui apărător.
Curtea deliberând, respinge cererea de amânare a cauzei formulată de către contestatoarea - reclamantă, întrucât intimata - pârâtă și-a îndeplinit obligația de a depune întâmpinarea în termenul procedural prevăzut de dispozițiile art.104 Cod procedură civilă și având în vedere poziția procesuală a reprezentantului intimatei - pârâte, precum și caracterul sumar al apărărilor.
Curtea, față de momentul strigării pricinii, respectiv cel al amânărilor fără discuții, având în vedere că prezenta cauză comportă discuții, dispune strigarea cauzei la ordine.
La a doua strigare a cauzei, au răspuns contestatoarea - reclamantă, personal și intimata - pârâtă, reprezentată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale eliberată de baroul Brașov, aflată la fila 34 din dosar, lipsind contestatorii - reclamanți, și.
Contestatoarea - reclamantă, personal și reprezentantul intimatei - pârâte arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Contestatoarea - reclamantă, personal solicită admiterea contestației în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 138R/05.03.2009, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a IX-a Civilă și pentru cauze privind Proprietatea Intelectuală. Susține că temeiul de drept al contestației în anulare îl reprezintă dispozițiile art.318 Cod procedură civilă. Totodată, arată că în mod greșit s-a reținut că nu are calitate procesuală activă, iar instanța de recurs nu a analizat motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct.7,8,9 Cod procedură civilă. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei - pârâte solicită respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată. De asemenea, invocă inadmisibilitatea contestației în anulare. Cu cheltuieli de judecată.
Având cuvântul în replică, contestatoarea - reclamantă, personal solicită respingerea excepției de inadmisibilitate a contestației în anulare invocată de către reprezentantul intimatei - pârâte, arătând că este inadmisibil ca instanța de apel să rețină că reclamanții nu au calitate procesuală activă.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată la Judecătoria sectorului 4 B sub numărul 1988/4/19.02.2007, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâta, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a certificatului de calitate succesorală nr. 28/03.10.2002 eliberat de Biroul notarial "" B eliberat în favoarea pârâtei.
Prin sentința civilă nr. 2422/2007 s-a admis excepția de necompetență teritorială a instanței, dispunându-se declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1
Această sentință a devenit irevocabilă prin respingerea recursului exercitat împotriva ei.
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria sectorului 1 B sub numărul -.
Prin sentința civilă nr. 2753/28.02.2008, pronunțată de această din urmă judecătorie, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, cu consecința respingerii acțiunii ca fiind formulată de persoane lipsite de calitate procesuală activă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, apel care a fost respins, ca nefondat, prin decizia civilă nr. 1194A/10.10.2008 pronunțată de Tribunalul București secția a IV-a civilă.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs de către apelanții-reclamanți.
În motivarea recursului s-a arătat în esență că instanța de apel a apreciat greșit faptul că pârâta-intimată și fratele acesteia (în prezent decedat) sunt în legătură de rudenie cu numiții și și că, în baza acestei legături, au calitate de moștenitori legali. Certificatul de calitate de moștenitor eliberat pe numele pârâtei și fratelui ei este un fals - în susținerea recurenților - fiind încălcate și dispozițiile cuprinse în Legea 36/1996 la eliberarea acestui act, în sensul că notarul instrumentator a avut în vedere declarații mincinoase și u a luat în considerare toate actele de stare civilă spre a aprecia dacă există un grad de rudenie între ei.
Nu s-a indicat temeiul de drept al recursului astfel formulat.
Recurs legal timbrat.
Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, prin aceasta arătând în esență că motivele de recurs dezvoltate de către recurenți nu pot fi încadrate în prevederile art. 304.pr.civ. De asemenea s-a arătat că sunt nefondate susținerile formulate de recurenți în cuprinsul motivelor de recurs invocate.
În ședința publică din data de 05.03.2009, Curtea a pus în discuția părților nulitatea recursului pentru neîncadrarea criticilor formulate de recurenți în exigențele art. 304.pr.civ.
La același termen de judecată, recurenții au depus un memoriu, susținând că în acest mod înțeleg să precizeze motivele recursului promovat și să indice temeiul de drept al acestuia.
Prin decizia civilă nr. 138 R din data de: 05.03.2009 CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ s-a constatat nulitatea recursului.
În motivarea deciziei s-a reținut că potrivit art. 304 alin. 1 partea introductivă pr.civ. "modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate ". Soluția pronunțată de prima instanță a fost aceea de respingere a acțiunii formulate de către reclamanții-recurenți pentru lipsa calității procesuale active, reținând instanța că reclamanții nu au vocație la succesiunea defunctei (în privința căreia s-a eliberat certificatul de calitate de moștenitor a cărui nulitate au invocat-o) și, ca atare, constatarea nulității certificatului atacat nu le-ar aduce vreun beneficiu. În apel, s-a menținut această soluție a primei instanțe, constatându-se că nu se mai impunea cercetarea fondului de vreme ce cauza a fost soluționată, corespunzător prevederilor art. 137 alin. 1.pr.civ. pe cale de excepție. În conținutul motivelor de recurs depuse de către recurenți în cadrul termenului legal - conform prevederilor art. 303 alin. 1 cu referire la art. 301.pr.civ. - nu sunt expuse argumente referitoare la aspectul legat de calitatea procesuală a recurenților-reclamanți, respectiv la vătămarea pe care o produce certificatul de calitate de moștenitor atacat vreunui drept subiectiv al căror titulari ar fi reclamanții, ci se evocă neregularități legate de procedura de eliberare a respectivului certificat, care ar fi de natură să atragă sancțiunea nulității lui. În condițiile în care, prin decizia recurată, nu s-au analizat aspecte care să privească fondul pricinii, ci s-a stabilit temeinicia și legalitatea hotărârii primei instanțe care a constatat că reclamanții nu justifică legitimarea procesuală activă în demersul judiciar pe care l-au inițiat, iar criticile expuse în cuprinsul motivelor de recurs se referă aspecte de fond, Curtea constată că acestea din urmă nu pot fi circumscrise exigențelor art. 304.pr.civ. Având în vedere că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității - instanța fiind ținută a se pronunța numai în limitele investirii sale de către părțile din proces - iar recurenții nu au formulat, împotriva decizie atacate, critici apte a fi încadrate în exigențele art. 304.pr.civ. situația existentă este echivalentă aceleia în care nu s-au formulat motive de recurs, devenind operantă sancțiunea nulității recursului în puterea art. 306 alin. 1.pr.civ.
În ceea ce privește memoriul depus de către recurenți la data de 05.03.2009, ținând cont de împrejurarea că a fost depus după împlinirea termenului legal în care recurenții erau îndreptățiți să motiveze recursul pe care l-au promovat și de prevederile art. 306 alin. 1.pr.civ. - conform căruia "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal" - Curtea a constatat că nu poate fi avut în vedere în soluționarea recursului pendinte în măsura în care evocă aspecte care nu se regăsesc în conținutul motivelor de recurs ce s-au formulat în termen.
Împotriva deciziei menționate anterior au formulat contestatie in anulare, în baza art. 318 Cod proc.civ., și, solicitându-se admiterea contestației, anularea hotărârii atacate și reluarea judecății de la cel mai vechi act de procedură efectuat în vederea pronunțării unei hotărâri neviciate.
În motivarea contestației în anulare s-a arătat că prin respingerea recursului instanța a omis să cerceteze motivele de recurs referitoare la art.304 pct. 7 - 9.proc.civ. că în mod greșit instanța de apel a hotărât că nu au calitate procesuală activă, dovada succesiunilor după, si probând faptul că ei sunt singurii succesori îndreptățiți la restituire în baza legii 1 0/2001 pentru imobilele al cărei proprietar la data naționalizării era.
La termenul de la 5 mai 2009 intimata - pârâtă a invocat inadmisibilitatea contestației în anulare.
Analizând actele și lucrările dosarului prin raportare la motivele contestației în anulare și excepția inadmisibilității, Curtea a constatat neîntemeiate atât excepția, cât și contestația în anulare pentru considerentele expuse mai jos.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității contestației în anulare Curtea a constatat-o neîntemeiată, având în vedere că prin aceasta s-a invocat faptul că instanța de recurs ar fi omis să cerceteze motivele de recurs referitoare la art.304 pct. 7 - 9.proc.civ. susțineri care pot fi încadrate în dispozițiile art.318 proc. civ. potrivit cărora"hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".
În ceea ce privește fondul contestației în anulare, Curtea a reținut că prin decizia atacată în speță a fost constatat nul recursul, pe considerentul că în conținutul motivelor de recurs depuse de către recurenți în cadrul termenului legal - conform prevederilor art. 303 alin. 1 cu referire la art. 301.pr.civ. - nu sunt expuse argumente referitoare la aspectul legat de calitatea procesuală a recurenților-reclamanți, respectiv la vătămarea pe care o produce certificatul de calitate de moștenitor atacat vreunui drept subiectiv al căror titulari ar fi reclamanții, ci se evocă neregularități legate de procedura de eliberare a respectivului certificat, care ar fi de natură să atragă sancțiunea nulității lui, astfel că în condițiile în care, prin decizia recurată, nu s-au analizat aspecte care să privească fondul pricinii, ci s-a stabilit temeinicia și legalitatea hotărârii primei instanțe care a constatat că reclamanții nu justifică legitimarea procesuală activă în demersul judiciar pe care l-au inițiat, iar criticile expuse în cuprinsul motivelor de recurs se referă la aspecte de fond, acestea din urmă nu pot fi circumscrise exigențelor art. 304.pr.civ. Având în vedere că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității - instanța fiind ținută a se pronunța numai în limitele învestirii sale de către părțile din proces - iar recurenții nu au formulat, împotriva decizie atacate, critici apte a fi încadrate în exigențele art. 304.pr.civ. instanța de recurs a constatat că situația existentă este echivalentă aceleia în care nu s-au formulat motive de recurs, devenind operantă sancțiunea nulității recursului în puterea art. 306 alin. 1.pr.civ.
Ținând cont că instanța de recurs a constatat nul recursul apreciind că recurenții nu au formulat împotriva deciziei atacate, critici apte a fi încadrate în exigențele art. 304.pr.civ. sunt nefondate susținerile contestatarilor în sensul că nu le-ar fi fost analizate motivele de recurs referitoare la art.304 pct. 7 - 9.proc.civ. care presupuneau pronunțarea instanței cu privire la fondul recursului. Or, instanța de recurs a soluționat recursul, conform prevederilor art. 137 alin. 1.pr.civ. pe calea excepției nulității, nemaiimpunându-se cercetarea fondului acestuia, instanța reținând așa cum s-a menționat anterior că motivele formulate nu pot fi încadrate în dispozițiile art.304 alin.1 pct.1-9. proc.civ. aceasta putând reprezenta eventual dosr o greșeală de judecată care nu poate fi încadrată în dispozițiile art.318 proc. civ.
Motivele contestației în anulare privind soluționarea excepției lipsei calității procesuale active de către instanța de apel nu pot face obiectul contestației în anulare raportat la dispozițiile art.317, 318. proc. civ. și la soluția instanței de recurs atacată prin prezenta cerere.
În consecință, în temeiul art.318 proc. civ. Curtea va respinge excepția inadmisibilității contestație în anulare și contestația în anulare ca neîntemeiate. În temeiul art. 274.proc.civ. Curtea va obliga contestatorii la plata către intimată a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția inadmisibilității contestație în anulare ca neîntemeiată.
Respinge contestația în anulare formulată de către contestatorii - reclamanți, și împotriva deciziei civile nr. 138R/05.03.2009, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a IX-a Civilă și pentru cauze privind Proprietatea Intelectuală, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă, ca neîntemeiată.
Obligă contestatorii la plata către intimată a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
-
Red. MP
.red. AP
2 ex./11.06.2009
Președinte:Ileana Ruxandra DănăilăJudecători:Ileana Ruxandra Dănăilă, Mihaela Paraschiv, Andreea
