Anulare act. Decizia 255/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 255/
Ședința publică de la 06.07.2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Ganea
JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 3: Jelena Zalman
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile civile declarate de recurentii-pârâti și - ambii cu domiciliul în,3. Rd Hot Springs Ar 8. nr.73 SUA; - Constanta,-.-...70, - Constanta,- și - Constanta,-.-.5...17, cu domiciliul ales în Constanta,- - împotriva deciziei civile nr.516 din 10.10.2008 pronunțată de Tribunalul Constanta, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, - Constanta,- B, având ca obiect anulare act.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 22.06.2009 și au fost consemnate în încheierea din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.S-a amânat cauza la 29.06.2009 și respectiv 06.07.2009.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față;
Prin sentința civilă nr. 10144/11.09.2007 pronunțată de Judecătoria Constanța, în dosarul civil nr-, s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții și, și, fiind obligat reclamantul către pârâta la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință civilă, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 2184/29.04.2004 a Judecătoriei Constanța, definitivă prin decizia penală nr.385/23.06.2005 a Tribunalului Constanța și decizia penală nr.654/P/03.11.2005 a Curții de Apel Constanța, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă, în sensul anulării contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1576/01.12.1999 de către BNP privind imobilul situat în C,-, -a,.C,.36 și repunerii părților în situația anterioară.
S- reținut în considerentele hotărârii că dobânditorul a fost de rea credință.
Cu privire la contractele de vânzare-cumpărare ulterioare, încheiate de subdobânditori, respectiv, pârâții din prezenta cauză, în mod succesiv, instanța, în considerarea disp.art. 1898.civ, potrivit cărora " B-credinta este credinta posesorului ca, cel de la care a dobandit imobilul, avea toate insusirile cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea, a reținut buna credință a subdobânditorilor cu titlu oneros.
Este destul ca buna-credinta sa fi existat in momentul castigarii imobilului", va aprecia că acestea au fost valabil încheiate, câtă vreme, din probele administrate la solicitarea reclamantului, nu a rezultat reaua-credință a subdobânditorilor, or, conform art. 1899 alin.2 civ. " B-credinta se presupune totdeauna si sarcina probei cade asupra celui ce alege rea-credinta".
Din punct de vedere formal, actele transalative de proprietate subsecvente actului anulat sunt valabil încheiate, sunt încheiate în formă autentică, cu îndeplinirea formalităților necesare încheierii unui astfel de act, cum rezultă și din conținutul acestora.
Este de altfel și constanta doctrinei și practicii judiciare în materie, în sensul că anularea actului de proprietate al transmițătorului cu titlu oneros al unui bun nu este de natură să atragă caducitatea actului ce privește pe terțul achizitor, în cazul în care acesta este de bună credință, soluția care se prezumă justificându-se pe considerațiuni de echitate și utilitate socială.
Față de considerentele de fapt și de drept reținute, instanța constatat că acțiunea nu este fondată și a respins-
Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că, în mod greșit, instanța de fond a constatat valabile contractele de vânzare cumpărare a căror nulitate a solicitat a se constata, întrucât, pârâții cumpărători cunoșteau situația imobilului înstrăinat întrucât erau vecini de cartier, niciodată nu au locuit în apartamentul înstrăinat, iar procesul penal în cadrul căruia reclamantul a figurat ca parte vătămată, a fost adus la cunoștința tuturor proprietarilor din bloc și a Asociației de Proprietari.
Legal citați, intimații și, și nu și-au exprimat prin întâmpinare poziția procesuală față de prezentul apel, în timp ce intimata pârâtă a solicitat respingerea căii de atac ca nefondată.
Prin rezoluția președintelui secției civile, cauza a fost repartizată aleatoriu unui complet de recurs, iar la termenul de judecată din data de 10.10.2008, instanța deliberând, în temeiul art. 282 Cod procedură civilă, a calificat calea de atac ca fiind apelul.
Soluționând cauza, Tribunalul Constanțaa pronunțat decizia civilă nr.516 din 10 octombrie 2008, prin care a admis apelul declarat de apelantul-reclamant împotriva sentinței civile nr.10144 din 11 septembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Constanța,în contradictoriu cu pârâții, și.
A fost schimbată în tot sentința civilă nr.10144 din 11 septembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Constanța.
A fost anulat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1605 din 17 decembrie 1999 la BNP,încheiat între vânzător și și în calitate de cumpărători.
A fost anulat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.11 din 11 ianuarie 2000 la BNP încheiat între și, în calitate de vânzâtori și și,în calitate de cumpărători.
A fost anulat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1040din 11 ianuarie 2000 autentificat la BNP, încheiat între și,în calitate de vânzători și în calitate de cumpărătoare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că pârâții nu au fost de bună credință la întocmirea actelor prin care s-a transmis dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu, întrucât aceste vânzări succesive, au avut
loc în cursul judecății penale începută în anul 2000 și finalizată la 3 noiembrie 2005, data când hotărârea penală a rămas definitivă.
Împrejurarea că pârâta a dobândit dreptul asupra imobilului litigios după ce instanța penală dispusese repunerea părților în situația anterioară nu poate crea în favoarea acesteia aparența dreptului,întrucât reclamantul a anunțat Asociația de proprietari cu privire la situația juridică a imobilului.
Pe de altă parte, succesiunea rapidă a actelor de înstrăinare efectuate de către pârâții, și au condus la ideea că aceștia cunoșteau situația imobilului și au acționat în cunoștință de cauză în scopul înșelării fostului proprietar, astfel cum s-a reținut prin sentința penală, împrejurare față de care, cererea de constatare a nulității absolute este întemeiată.
În termen legal,împotriva deciziei civile nr.516 din 10 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța au declarat recurs pârâții,.
Motivează recursul arătând că în cauza dedusă judecății buna credință a pârâților nu a fost răsturnată prin nici un mijloc de probă.
Din probele administrate în cauză de către reclamant nu a rezultat reaua credință a pârâților-recurenți.
Instanța de apel a analizat buna credință a terților subdobânditori fără să facă distincțiile necesare în cazul fiecăruia dintre aceștia.Aceasta a reținut că reclamantul a adus la cunoștința tuturor proprietarilor din bloc și a Asociației de Proprietari, despre existența procesului penal - fapt pentru care pârâții au fost de rea credință la încheierea actelor de vânzare-cumpărare succesiune prin care s-a transmis dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu.
Aceste vânzări succesive au avut loc pe perioada 2000-(când a fost întocmit rechizitoriul de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța ) - noiembrie 2005, când hotărârea penală a rămas definitivă,prin respingerea recursului (decizia penală nr.654/2005).
În baza acestei decizii penale s-a anulat contractul de vânzare-cumpărare încheiat între încheiat între și numitul cu privire la imobilul în litigiu.
Cele reținute de către instanța de apel nu se întemeiază pe nici un mijloc de probă administrat în cauză,că "toți locatarii cunoșteau despre existența procesului penal aflat pe rol adus la cunoștința lor prin intermediul asociației de proprietari".
În concluzie,pârâții nu au fost de rea credință la întocmirea actelor de vânzare-cumpărare; buna credință nu a fost răsturnată de către reclamant.
Ba,mai mult pârâta a făcut toate demersurile pentru cumpărarea acestui apartament începând cu consultarea rubricii " publicitate" a ziarelor,până la procurarea sumei necesare cumpărării acestuia, demonstrează încă odată buna credință a acesteia la cumpărarea imobilului în litigiu.
Nu poate fi reținut nici argumentul instanței potrivit cu care succesiunea rapidă a actelor de înstrăinare efectuate de către pârâții, și au condus la ideea că aceștia cunoșteau situația juridică a imobilului și au acționat în cunoștință de cauză, avându-se în vedere că nu este susținut de probele administrate în cauză.
Analizând decizia recurată în baza motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele:
Reclamantul în contradictoriu cu pârâții, și a învestit Judecătoria Constanța cu o acțiune civilă în baza căruia a solicitat să se constate anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1605 din 7 decembrie 1999 de către BNP încheiat între și și, a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.11 din 11 ianuarie 2000 de către BNP încheiat între, și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1040 din 9 decembrie 2005 la BNP încheiat între, și.
Soluționând cauza, Judecătoria Constanțaa pronunțat sentința civilă nr.10144 din 11 septembrie 2007 prin care a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamant, reținându-se că pârâții au fost de bună credință la încheierea actului de vânzare-cumpărare.
Această hotărâre a fost schimbată în apel, dispunându-se anularea celor trei contracte de vânzare-cumpărare încheiate succesiv.
Analizând această decizie -nr.516 din 10 octombrie 2008 conform dispozițiilor art.304 pct.8 și 9 Cod pr.civilă se constată caracterul nelegal al acesteia,pornindu-se de la principiul efectelor nulității potrivit cu care nulitatea unui act juridic civil atrage nulitatea actelor subsecvente.
De la acest principiu există mai multe excepții,printre care și situația terțului dobânditor cu titlu oneros care a fost de bună credință la încheierea actului juridic subsecvent,în sensul că nu a cunoscut motivul de nulitate a actului juridic încheiat anterior.
B credință a fost definită în doctrină și practică,potrivit prevederilor art.1898 Cod civil, ca acea convingere a posesorului că persoana de la care a dobândit bunul avea toate însușirile cerute de lege pentru a-i transmite proprietatea.
Este de asemenea de principiu că buna credință se presupune întotdeauna, sarcina probei revenind celui care invocă existența relei credințe.
Prevederile art.1898 cod civil au valoare de principiu, ele bazându-se pe considerații de echitate și utilitate socială și dând expresie necesității de a se asigura securitatea dinamică a circuitului civil.
În speță, buna credință a recurentei nu a fost răsturnată prin nici un mijloc de probă.
Actele de vânzare-cumpărare în baza cărora s-a transmis proprietatea imobilului în litigiu, subsecvente actului anulat (contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1576/1999) sunt valabil încheiate în formă autentică cu îndeplinirea formalităților necesare încheierii unui astfel de act, cum rezultă și din conținutul acestora.
Astfel, în decizia recurată, instanța și-a însușit în mod greșit apărarea făcută de către reclamant,potrivit cu care procesul penal în cadrul căruia a figurat ca parte vătămată, a fost adus la cunoștința tuturor proprietarilor din bloc și a asociației de proprietari și că pârâții nu au fost de bună credință la întocmirea actelor prin care s-a transmis dreptul de proprietate, aceste vânzări succesive au avut loc în cursul judecării cauzei penale începută în anul 2000 și finalizându-se la 32 noiembrie 2005, dată la care hotărârea penală a rămas definitivă prin respingerea recursului.
Acest argument nu își găsește suport probator în prezenta cauză, nefiind real faptul că toți vecinii au avut cunoștință de existența procesului și că ar fi înștiințat și pe recurenți.
De asemenea nu poate fi reținut nici argumentul potrivit cu care succesiunea rapidă a actelor de înstrăinare efectuate de către pârâții, și, conduc la ideea că aceștia cunoșteau situația imobilului acționând în deplină cunoștință de cauză în scopul înșelării fostului proprietar, astfel cum s-a reținut prin sentința penală.
De altfel,recurenta a făcut demersuri în vederea cumpărării unei locuințe consultând rubrica " publicitate", de unde a aflat că soții înstrăinează imobilul și în același timp a făcut împrumut (înscris sub semnătură privată)pentru a cumpăra locuința,ceea ce demonstrează că a fost de bună credință alături de ceilalți pârâți, de exemplu pârâții până la înstrăinarea imobilului a locuit timp de 5ani, după care.
Toate cele relatate mai sus, demonstrează că pârâții recurenți nu cunoșteau situația juridică a imobilului în litigiu, ei fiind de bună credință la încheierea actelor de vânzare-cumpărare succesive.
Dimpotrivă, probele administrate în cauză, demonstrează neglijența reclamantului care nu a întreprins nici un demers legal, pentru a împiedica înstrăinarea succesivă a apartamentului, respectiv nu a formulat nicio cerere de sechestru în procesul penal și nu a notat litigiul la cartea funciară.
Ca atare, curtea în baza art.312 Cod pr.civilă va admite recursurile, va modifica în tot decizia recurată,în sensul că va respinge apelul și va menține hotărârea pronunțată de Judecătoria Constanța.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile civile declarate de recurentii-pârâti și - ambii cu domiciliul în,3. Rd Hot Springs Ar 8. nr.73 SUA; - Constanta,-.-...70, - Constanta,- și - Constanta,-.-.5...17, cu domiciliul ales în Constanta,- - împotriva deciziei civile nr.516 din 10.10.2008 pronunțată de Tribunalul Constanta, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, - Constanta,-
Modifică în tot decizia recurată,în sensul că respinge apelul și menține hotărârea pronunțată de Judecătoria Constanța.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,astăzi 06.07.2009.
Pentru președinte complet jud. Judecători:
- aflată în se semn. - -
Conf.art.261 al.2 cpc
PREȘEDINTE INSTANȚĂ
- -
Grefier
- -
Jud.fond:
Jud.apel:;
Red.dec.jud./10.07.2009
Tehnored.gref./10.07.2009
4 ex.
Președinte:Mihaela GaneaJudecători:Mihaela Ganea, Vanghelița Tase, Jelena Zalman
