Anulare act. Decizia 262/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIALITIGII DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
Decizia civilă nr.262
Ședința publică din 19 februarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Biberea
JUDECĂTOR 2: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 3: Marinela Giurgincă
Grefier:- -
S- luat în examinare recursul declarat de pârâta Agenția Naționale de cadastru și Publicitate Imobiliară împotriva sentinței civile nr.1380 din 6.10.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamantă avocat, pentru pârâtă consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată sosită prin fax o cerere din partea reprezentantei reclamante intimate care solicită amânarea strigării cauzei după orele 11,30 având în vedere condițiile meteo care face imposibilă decolarea avionului cu care se deplasează.
Reprezentantul pârâtei recurente se opune cererii de amânare a strigării cauzei, având în vedere că și el vine de la B, dar a putut ajunge în termen.
Instanța, având în vedere că cererea de amânare a strigării cauzei este pertinentă o admite.
Cauza a fost reluată la orele 11,30 în prezența părților.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită să i se pună în vedere reprezentantei intimatei să depună la dosar contractul de asistență juridică, deoarece pe chitanța depusă la dosar se specifică "rest de plată". Depune la dosar practică judiciară și concluzii scrise.
Reprezentanta intimatei depune la dosar extras din " din România" în care se menționează meritele reclamantei, copii de pe fotografiile imobilului în urma căruia i s-a acordat calificativul contestat, jurisprudență, înscrisuri care le comunică și cu reprezentantul pârâtei recurente.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în fond asupra recursului.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii primei instanțe și pe fond respingerea acțiunii pentru motivele arătate pe larg în concluziile scrise.
Arată că prima instanță și-a depășit atribuțiilor acordând reclamantei mai mult decât s-a cerut, prin acțiune reclamanta solicitând doar anularea parțială a fișei de evaluare, iar instanța a dispus anularea în totalitate.
De asemenea instanța de fond nu a motivat hotărârea cu privire la excepția tardivității fișa a fost dată la 14.04.2008, iar acțiunea a fost introdusă la 9.06.2008, iar termenul de 30 de zile aplicabil nu este susceptibil de suspendare sau întrerupere, nu s-au arătat sub nici o formă elementele răspunderii contractuale făcându-se referire doar la "curiculum vitae" pentru a se acorda daunele morale. Solicită cenzurarea cheltuielilor de judecată care i se par exagerat de mari.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată. În ceea ce privește tardivitatea de care se legaă recurenta arată că la dosarul de primă instanță la filele 37,45 -51 se află contestația depusă de reclamantă care poartă data de 17.04.2008.
Consideră că prima instanță a dat o hotărâre temeinică și legală luând în calcul întreg probatoriu. De asemenea prezintă spre vedere " din România" în care se regăsește și reclamanta. În ceea ce privește daunele morale contestate de recurentă, consideră că acestea au fost dat conform legislației în vigoare, ținându-se cont de persoana reclamantei, de calitățile recunoscute acesteia, de prestigiul de care se bucură aceasta.
Cu privire la cheltuielile de judecată, acestea sunt justificate prin munca depusă și deplasările efectuate.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr.1380 din 6 octombrie 2009, Tribunalul Arada admis în parte acțiunea intentată de reclamanta și a anulat fișa individuală de evaluare a performanțelor și abilităților reclamantei, aferente activității desfășurate în anul 2007, întocmită de pârâta Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară
A constatat nulitatea soluției de menținere a punctajului privind evaluarea activității depuse de reclamantă în anul 2007, adoptată de Comisia de soluționare a contestației, constituită în cadrul angajatorului și a obligat pe pârâtă să plătească reclamantei 35.000 lei daune morale.
Au fost respinse petitele având ca obiect constatarea parțială a nelegalității și netemeiniciei fișei individuale de evaluare a performanțelor și abilităților reclamantei, aferente activității depuse în anul 2007 și, respectiv, obligarea pârâtei la acordarea punctajului maxim și a calificativului foarte bine, raportat la întreaga activitate desfășurată în 2007.
În fine, au fost respinse petitele având ca obiect obligarea pârâtei la scuze publice într-un ziar de circulație națională, obligarea pârâtei la acordarea salariului de merit pentru anul 2008 și privind fixarea unui termen de 30 de zile de la soluționarea acțiunii pentru plata daunelor morale.
S-a reținut că reclamanta ocupă funcția de director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară C, iar la 7.01.2008, cu ocazia întocmirii fișei individuale de evaluare a performanțelor și abilităților salariatei pentru activitatea depusă în anul 2007 angajatorul i-a acordat calificativul "" cu exercitarea discreționară a dreptului de apreciere.
În privința daunelor morale instanța a reținut că solicitarea reclamantei este întemeiată, întrucât evaluarea activității sale a fost efectuată de pârâtă în condiții de nelegalitate, iar rezultatul acestei evaluări a fost de natură să-i cauzeze un prejudiciu moral ca urmare a lezării bunei reputații de care aceasta se bucură.
În privința celorlalte petite ale acțiunii introductive s-a apreciat că:
- prejudiciul moral cauzat reclamantei a fost acoperit într-o măsură suficientă, nemaifiind necesară obligarea pârâtei la scuze publice;
- instanța de judecată nu este abilitată să efectueze ea însăși evaluarea și nici să acorde un alt calificativ, chiar în condițiile anulării fișei individuale de evaluare;
- potrivit art.289 din Codul muncii, hotărârile pronunțate în fond în jurisdicția muncii sunt definitive și executorii de drept.
În raport de considerentele expuse, tribunalul a apreciat ca neîntemeiate celelalte petite ale acțiunii.
Recursul declarat de pârâtă a fost motivat în drept cu prevederile art.304 al.1 pct.3, 6, 7 și 9 Cod pr.civilă, iar în fapt s-a susținut în esență că fișa individuală de evaluare a performanțelor și abilităților este un act administrativ emis de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, instituție publică centrală, situație în care competența de atribuțiune în primă instanță revine secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.
Astfel, în conformitate cu prevederile art.281 din Codul muncii, jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă ce privesc încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă, ori prin fișa individuală de evaluare a performanțelor și abilităților pentru anul 2007 nu s-a dispus modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, situație în care competența de atribuțiune este dată de prevederile art.10 alin.1 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.
De asemenea, s-a susținut că tribunalul a acordat mai mult decât s-a cerut, întrucât prin acțiunea introductivă de instanță reclamanta a solicitat în principal să fie constatată nulitatea parțială a fișei de evaluare, ori prin hotărârea recurată s-a dispus anularea în totalitate a acestei fișe.
În conformitate cu cerințele art.129 al.6 Cod pr.civilă în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății astfel că, reținând că nu poate fi primit petitul având ca obiect constatarea parțială a nelegalității și netemeiniciei fișei individuale de evaluare, instanța ar fi trebuit să respingă acțiunea ca inadmisibilă, aspect rezultat din interpretarea prevederilor art.281 alin.1 din Codul muncii.
S-a mai susținut că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive străine de natura pricinii.
Prin încheierea din 1.09.2009 a fost respinsă ca nefondată excepția vizând tardivitatea acțiunii, invocată prin întâmpinare, însă motivarea lapidară nu permite analiza considerentelor care au format convingerile instanței.
Hotărârea tribunalului a fost criticată și sub aspectul greșitei acordări a daunelor morale întrucât referirea la prevederile art.54 din Decretul nr.31/1954 nu a vizat fondul cauzei, în speță impunându-se a fi făcută o interpretare sistematică a disp.art.269 alin.1 și 2 din Codul muncii în conformitate cu care angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit unp rejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciu. În cazul în care angajatorul refuză să-l despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanțelor judecătorești competente, ori în speță nu s-a verificat dacă reclamanta a pretins despăgubiri morale anterior investirii instanței.
De altfel, nu a fost verificată nici întrunire cumulativă a elementelor răspunderii civile contractuale, respectiv existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat și existența raportului de prepușenie, hotărârea fiind și nemotivată în privința acordării daunelor morale.
Mai mult, s-a reținut sub acest aspect că reclamanta este o persoană onorabilă, fiind înscrisă în " personalităților din România", însă certificatul care îi atestă această calitate a fost eliberat la 5.05.2009, ulterior întocmirii fișei de apreciere și evaluare.
De asemenea s-a reținut că reclamanta deține titlu de doctor cu distincția "cum laudae", însă doctoratul a fost obținut în specialitatea geografie, fără legătură cu funcția de conducere deținută de angajată.
În privința faptului că la dosar s-a depus un curriculum vitae s-a arătat că acesta atestă numai experiența profesională a persoanei, nu și reputația sa, astfel că acest considerent reținut de instanță apare ca fiind străin de soluționarea speței.
Recurenta a mai susținut că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii întrucât tribunalul nu a arătat cum au fost încălcate normele de drept privind cerințele de formă "ad validitatem" ale fișei de evaluare, ci s-a limitat numai la a face aprecieri legate de o pretinsă netemeinicie a acestei fișe.
S-a reținut că în drept au fost nesocotite prevederile Ordinului nr.1019/2005 emis de Directorul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară privind Regulamentul de ordine interioară al oficiilor de Cadastru și Publicitate Imobiliară și cele ale ordinului nr.300/2004 al Ministrului Administrației și Internelor, însă prin Ordinul nr.1019/2005 a fost aprobat Regulamentul de ordine interioară al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, nicidecum al de Cadastru și Publicitate Imobiliară, iar Ordinul nr.300/2004 se aplică numai la nivelul Ministerului Administrației și Internelor, nicidecum la nivelul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (art.1 alin.2 lit.a).
În fine, recurenta a arătat că tribunalul nu a făcut o obiectivă aplicare a prevederilor art.274 alin.3 cod pr.civilă atunci când a acordat reclamantei daune morale în cuantum de 35.000 lei și cheltuieli de judecată în cuantum de 26.500 lei.
Prin întâmpinare intimata a pus concluzii de respingere a recursului, precizând în privința competenței de atribuțiune că, cu ocazia strămutării cauzei la Tribunalul Arad - Secția contencios administrativ și fiscal, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat fără echivoc că în speță soluționarea în primă instanță revine în competența completelor specializate în soluționarea litigiilor de muncă și de asigurări sociale.
În legătură cu critica vizând nemotivarea hotărârii tribunalului, s-a arătat că în momentul reținerii ca neîntemeiată a excepției vizând tardivitatea acțiunii, tribunalul a avut în vedere că aceasta a fost formulată și depusă în termenul legal (conform chitanței seria - nr.-/07.06.2008 emisă de Oficiul Poștal C-N), cu respectarea procedurii prealabile prevăzute de art.56 alin.2 din Regulamentul de ordine interioară al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară și de Regulamentul de Ordine Interioară al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Astfel, fișa individuală de evaluare a performanțelor și abilităților, pentru anul 2007 fost primită la 14.04.2008, iar contestația a fost formulată în termen de 5 zile de la luarea la cunoștință a rezultatelor evaluării și transmisă la. - Direcția resurse umane după cum urmează:
- sub nr.4947/17.04.2008 a fost înregistrată contestația la. C;
- sub nr.-/18.04.2008 a fost înregistrată contestația la., soluția la contestația formulată fiindu-i comunicată la 5.06.2008, date în raport de care sesizarea instanței nu a fost tardiv efectuată.
Hotărârea tribunalului a fost motivată și în privința acordării daunelor morale, fiind apreciate corect și obiectiv atât actele medicale depuse la dosar, cât și activitatea profesională depusă, rezultatele obținute, recunoașterile aduse, profesionalismul și buna reputație în funcția deținută.
S-a arătat totodată că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea dispozițiilor legale în vigoare întrucât regulamentul după care a fost realizată fișa de evaluare a performanțelor și abilităților a fost aprobat prin Ordinul nr.1119/2005 al Directorului General al, iar prevederile Ordinului nr.300/2004 al se aplică și personalului contractual din acest minister (art.1 alin.2 lit.a).
În fine, în speță, s-a dat o justă interpretare prevederilor art.274 Cod pr.civilă, coroborate cu disp.art.30 alin.1 din Legea nr.51/1995, modificată și cu disp. art.129, art.132 al.2 și 3 din Statutul profesiei de avocat, fiind avute în vedere:
- timpul și volumul de muncă necesar executării mandatului primit sau activității solicitate de client;
- natura, noutatea și dificultatea cazului;
- importanța intereselor în cauză;
- notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experiența, reputația și specializarea avocatului;
- conlucrarea cu alți specialiști impusă de natura, obiectul, complexitatea și dificultatea cazului;
- avantajele și rezultatele obținute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat;
- constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acționeze pentru a asigura servicii legale performante.
Recursul este fondat.
Prin acțiunea introductivă reclamanta a solicitat să se constate că fișa individuală de evaluare a performanțelor și abilităților sale, aferente activității desfășurate în anul 2007 este parțial nelegală și netemeinică și să se dispună anularea punctelor cuprinse în capitolele II(II.1 - II.8) și III(III.1 - III.4), cu obligarea pârâtei la acordarea punctajului maxim și a calificativului " bine" pentru activitatea efectuată în perioada de referință.
Totodată, a solicitat să se constate nulitatea soluției de menținere a punctajului privind evaluarea sa pentru perioada 1.01.2007 - 31.12.2007, adoptată de Comisia de soluționare a contestației, pentru lipsa motivării acesteia și să fie obligată pârâta să prezinte scuze publice într-un ziar de circulație națională în două publicații distincte.
S-a mai pretins obligarea pârâtei la acordarea salariului de merit pe anul 2008, cu plata retroactivă de la începutul acestui an, într-un termen de 30 de zile de la soluționarea cauzei, în caz contrar urmând a fi aplicată dobânda legală de la 01.01.2008 și până la achitarea integrală a acestor sume.
În fine, s-a solicitat și obligarea pârâtei la plata daunelor morale în cuantum de 100.000 lei pentru prejudiciile morale și de imagine care i-au fost create ca urmare a întocmirii individuale de evaluare a performanțelor și abilităților.
Raportat la aceste petite, prin încheierea din 22.01.2010, a fost respinsă excepția necompetentei de atribuțiune a Secției de litigii de muncă și asigurări sociale în soluționarea prezentei cauze, întrucât fișa individuală de evaluare a performanțelor și abilităților nu reprezintă un act administrativ în sensul art.2 lit.c din Legea nr.554/2004 a Contenciosului administrativ, ci un conflict de drepturi rezultat din raporturile de muncă, situație în care competența de atribuțiune aparține instanței de judecată, Secția litigii de muncă și asigurări sociale(art.76 din Regulamentul de ordine interioară a de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât actul contestat a fost emis de pârâtă în calitate de angajator, în scopul evaluării activității depuse de angajată în executarea contractului individual de muncă încheiat de părți.
Așa fiind, nu pot fi primite susținerile recurentei vizând competența de atribuțiune a instanței de contencios administrativ și fiscal din cadrul curților de apel.
În privința motivului de recurs reglementat de prevederile art.304 alin.1 pct.6 teza I cod pr.civilă se constată că tribunalul, prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale a caracterizat natura juridică a acțiunii formulate de parte și a hotărât numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
Astfel prin acțiunea introductivă s-a solicitat constatarea nelegalității și netemeiniciei parțiale a fișei individuale de evaluare a performanțelor și abilităților, creând astfel aparența unei acțiuni în constatare, reglementată de prevederile art.111 Cod pr.civilă.
, termenul "constatare" a creat confuzii în legătură cu natura juridică a acțiunii cu care instanța de fond a fost investită.
Astfel, a luat naștere interpretarea în conformitate cu care reclamanta a înțeles să se prevaleze de prevederile art.111 cod pr.civilă, când în realitate s-a solicitat "constatarea" nulității actului emis de angajator.
În privința nulității se cuvine menționat că instanța în fața căreia se invocă va trebui să o constate sau, după caz să o pronunțe, în raport de natura nulității - absolută sau, respectiv, relativă.
De altfel, acțiunea în constatare are drept scop consacrarea judecătorească a "existenței" dreptului reclamantului - acțiune în constatare pozitivă - sau a "inexistenței" dreptului pârâtului - acțiune în constatare negativă -, iar hotărârea instanței nu are putere executorie, nefiind susceptibilă de executare silită, ori aceste trăsături caracteristice nu rezultă din ampla motivare a acțiunii introductive.
Ca atare, s-a considerat că reclamanta și-a afirmat dreptul subiectiv protejat, solicitând instanței obligarea pârâtului la respectarea acestuia și la acordarea daunelor morale pentru prejudiciul nepatrimonial încercat, fiind astfel în prezența unei acțiuni în realizarea dreptului, cum în mod just a considerat tribunalul în urma examinării petitelor din acțiunea introductivă, asupra cărora s-a pronunțat în limitele conferite de art.129 alin.6 cod pr.civilă.
În conformitate cu prevederile art.281 alin.1 din Codul muncii, jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea,modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă, precum și al cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali.
În speță, instanța a fost investită să pronunțe nulitatea parțială a unui înscris despre care recurenta afirmă că nu este de a naște, modifica sau stinge, prin el însuși, un raport juridic, dar care derivă din executarea contractului individual de muncă, întrucât reprezintă o apreciere a activității depuse de angajată, aspecte ce conduc la concluzia admisibilității acțiunii.
În privința motivului de recurs reglementat de prevederile art.304 alin.1 pct.7 cod pr.civilă și vizând nemotivarea hotărârii în partea referitoare la excepția tardivității acțiunii se cuvine menționat că motivarea unei hotărâri trebuie să fie pertinentă, completă, întemeiată, omogenă, concretă, convingătoare și accesibilă, însă condițiile procedurale legate de motivare sunt îndeplinite chiar dacă nu s-a răspuns expres fiecărui argument invocat de părți, fiind suficient ca, din întregul hotărârii să rezulte că s-a răspuns tuturor argumentelor în mod implicit.
În acest sens, în considerente tribunalul a arătat că prin încheierea pregătitoare din 01.09.2009, s-a răspuns, motivat, excepției ridicate de recurentă, situație în care susținerile vizând nemotivarea hotărârii nu pot fi primite.
O altă critică vizând nemotivarea hotărârii a fost în legătură cu acordarea daunelor morale susținându-se că din expunerea lapidat făcută nu a rezultat întrunirea cumulativă a elementelor răspunderii civile contractuale, respectiv existența unui prejudiciu, a unei fapte ilicite și a unui raport de cauzalitate între aceasta și prejudiciu precum și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care acesta a acționat.
În fine, s-a arătat că tribunalul nu a motivat cu privire la existența raportului de prepușenie, ce face posibilă antrenarea răspunderii angajatorului pentru acoperirea prejudiciului nepatrimonial încercat de angajat.
Potrivit prevederilor art.269 alin.1 din Codul muncii, angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să-l despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciu, iar conform disp.art.295 alin.1 din Codul muncii prevederile acestui cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de această lege generală, cu dispozițiile legislației civile.
În considerente tribunalul a făcut trimitere la prevederile art.54 din Decretul Lege nr.31/1954, privitor la persoanele fizice și juridice, la disp.art.998 -999, art.1075 și 1084 Cod civil, astfel că, sub aspectul motivării în drept, critica formulată nu este întemeiată.
În privința stării de fapt reținute s-a arătat că din probațiunea administrată de reclamantă și necontestată de pârâtă a rezultat fără putință de tăgadă că evaluarea ce a fost efectuată de angajator în condiții de nelegalitate a cauzat angajatului un prejudiciu moral prin lezarea reputației și probității profesionale.
Rezultă deci o motivare implicită privind întrunirea cumulativă a elementelor răspunderii civile contractuale, o parte din aceste elemente nefiind, de altfel, contestate de recurentă (existența raportului de prepușenie, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu).
Pentru considerentele expuse s-a apreciat ca neîntemeiată critica adusă hotărârii prin prisma prevederilor art.304 alin.1 pct.7 cod pr.civilă.
În privința susținerilor vizând încălcarea și aplicarea greșită a legii de către instanța de fond este de observat că motivarea în drept a hotărârii a vizat atât Ordinul nr.1019/2005 al Directorului pentru aprobarea Regulamentului de Ordine Interioară al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, cât și Ordinului nr.300/2004 al care își regăsesc incidența în prezenta cauză.
Recurenta a mai susținut că daunele morale au fost greșit acordate întrucât nu s-a dovedit întrunirea cumulativă a elementelor răspunderii civile contractuale, cu toate că din probatoriul administrat în cauză a rezultat fără putință de tăgadă că intimata se bucură de o bună reputație în funcția deținută și are o bogată experiență profesională fiind implicată și în activitatea științifică atât prin participarea constantă la publicațiile de specialitate, cât și prin cărțile scrise și publicate.
De asemenea, ca o recunoaștere a activității depuse reclamanta a fost înscrisă în " din România", nefiind lipsit de relevanță că deține titlul de doctor cu distincția "cum laudae".
Așa fiind, evaluarea activității depuse de reclamantă a fost în măsură să cauzeze un prejudiciu nepatrimonial ce justifică declanșarea răspunderii civile a angajatorului, întrucât o apreciere defavorabilă este în măsură să constituie o atingere a reputației acesteia.
În stabilirea cuantumului daunelor morale se impun a fi avute în vedere principiile ce guvernează răspunderea civilă:
- principiul reparării integrale a prejudiciului, ce presupune înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil, în scopul restabilirii, pe cât posibil, a situației anterioare producerii acestuia;
- principiul reparării în natură a prejudiciului, prin mijloacele cele mai adecvate naturii, formei și gravității acestuia;
- principiul reparării prompte a prejudiciului, ca o modalitate eficientă de realizare a unei reparării cu adevărat integrale, fiind astfel împiedicată creșterea prejudiciului inițial.
Tribunalul, în urma unei judicioase analize a probatoriului administrat, cât și în urma unei juste aplicări a principiilor enunțate a considerat că repararea bănească este în măsură să dea satisfacție reclamantei cu privire la acoperirea prejudiciului încercat, astfel că nu a mai încuviințat petitul având ca obiect prezentarea scuzelor publice.
În fine, este de notorietate că prejudiciile nepatrimoniale nu pot fi evaluate în bani, situație în care nici despăgubirile cuvenite victimei nu pot fi precis cuantificate însă, acest obstacol nu este de netrecut întrucât se pune problema reparării unor prejudicii inestimabile.
Este vorba deci de o operațiune complexă și delicată de apreciere multilaterală a aspectelor în care vătămările reputației de care se bucură reclamanta au fost exteriorizate, intrând astfel sub puterea de apreciere a instanței de judecată.
Sub acest aspect criteriile avute în vedere de instanța de fond în privința cuantumului sumelor destinate reparării bănești a prejudiciului încercat de intimată sunt în măsură să asigure o compensație a consecințelor unei evaluări a activității depuse în cursul anului 2007, evaluare soldată cu un rezultat vătămător ca urmare a nerespectării procedurii legale de efectuare.
Recursul însă se privește a fi fondat în privința criticilor legate de aplicarea prevederilor art.274 alin.3 cod pr.civilă.
În raport de cerințele art.129, art.132 al.2 și 3 din Statutul profesiei de avocat, evaluarea onorariului avocațial trebuie să țină cont de:
- timpul și volumul de muncă necesar executării mandatului primit sau activității solicitate de client;
- natura, noutatea și dificultatea cazului;
- importanța intereselor în cauză;
- notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experiența, reputația și specializarea avocatului;
- conlucrarea cu alți specialiști impusă de natura, obiectul, complexitatea și dificultatea cazului;
- avantajele și rezultatele obținute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat;
- constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acționeze pentru a asigura servicii legale performante.
De necontestat că activitatea depusă de apărătorul intimatei a fost laborioasă, însă nu a justificat cuantumul acordat de instanța de fond, situație în care se apreciază că acesta poate fi redus la 13.000 lei, sumă ce este în măsură să acopere eforturile depuse pentru reprezentarea intereselor părții în instanță.
În raport de considerentele expuse s-a apreciat ca fondat recursul declarat în cauză, cu mențiunea că în urma examinării pricinii în limitele conferite de art.304/1 cod pr.civilă nu au fost identificate și alte motive de natură să atragă casarea sau modificarea hotărârii recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE,
Admite recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară B împotriva sentinței civile nr.1380 din 6.10.2009, dată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă și în fond, obligă pe pârâtă să plătească reclamantei un onorariu avocațial redus de la 26.500 lei la 13.000 lei, conform art.274 alin.3 Cod pr.civilă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 19 februarie 2010
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
Red.-/05.05.2010
Tehnored./05.05.2010
4 ex.
Prima instanță-Trib.
Judecători:;
Președinte:Maria BibereaJudecători:Maria Biberea, Florin Dogaru, Marinela Giurgincă
