Anulare act. Decizia 304/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 304/
Ședința publică din 28 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 3: Roxana Maria
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamantul G și pârâții, și împotriva deciziei civile nr.81/Ap pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 25 martie 2008 în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura îndeplinită.
Se constată la dosar concluzii scrise din partea intimatei pârâte BRD Generale SA - sucursala brașov.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 7 octombrie, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța, în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea la 14 octombrie 2008, apoi la data de 21 octombrie 2008, apoi la data de 28 octombrie 2008.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față;
Constată că prin sentința civilă nr. nr.5251/2007 Judecătoria Brașovaadmis in parte acțiunea civila formulata si completata de reclamantul G, în contradictoriu cu pârâții, si si in consecință a constatat nulitatea absoluta a contractului de întreținere încheiat între defunctul, in calitate de transmitator-intretinut si parata, în calitate de dobanditoare-intretinatoare, autentificat sub nr. 246/06.02.2006 de către BNP, având ca obiect cota de din imobilul situat in B,-,. 317,. A,. 4, înscris in CF nr. 36829 B nr. top 9353/4/16/12/4.
A constatat nulitatea absoluta a contractului de întreținere încheiat între defunctul, în calitate de transmitator-intretinut și pârâții si, în calitate de dobanditori-intretinatori, autentificat sub nr. 247/06.02.2006 de către BNP, având ca obiect cota de din imobilul situat în B,-,. 317,. A,. 4, înscris in CF nr. 36829 B nr. top 9353/4/16/12/4.
A constatat nulitatea absoluta a testamentului încheiat de defunctul, in calitate de testator in favoarea paratului, autentificat sub nr. 418/28.02.2006 de BNP.
A constatat nulitatea absoluta a clauzei testamentare consimțite de defunctul in favoarea paratului asupra contului nr. TD- deschis la BRD - Generale SA - Agenția Tractorul
A constatat ca la data decesului defunctului, respectiv la data de 18.03.2006, a încetat împuternicirea data de defunct paratului pentru efectuarea tuturor operațiunilor asupra contului nr. TD- deschis la BRD - Generale SA - Agenția Tractorul
A constatat ca masa succesorala rămasă după defunctul, decedat la data de 18.03.2006, cu ultimul domiciliu în B,-,. 317,. A,. 4, se compune din imobilul situat in B,-,. 317,. A,. 4, înscris in CF nr. 36829 B nr. top 9353/4/16/12/4, suma de 19.233,96 Euro si suma de 6.400 lei.
A constatat că după defunctul a rămas ca unic moștenitor reclamantul G, in calitate de fiu, asupra întregii mase succesorale.
A dispus rectificarea mențiunilor din CF nr. 36829 B in sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților, si înscris asupra imobilului de la cu nr. top 9353/4/16/12/4 si înscrierii dreptului de proprietate asupra acestui imobil in favoarea reclamantului G, cu titlu de drept dobândit prin moștenire legala.
A obligat pârâții, si să lase reclamantului în deplina proprietate si liniștită posesie imobilul situat in B,-,. 317,. A,. 4, înscris in CF nr. 36829 B nr. top 9353/4/16/12/4.
A obligat paratul sa predea reclamantului suma de 19.233,96 Euro si suma de 6.400 lei si dobânda aferenta acestor sume pe care ar fi produs-o daca ar fi rămas in conturile in care acestea existau la data decesului defunctului.
A respins restul cererilor reclamantului referitoare la reducțiunea legatelor.
A respins acțiunea civila formulata de reclamantul G in contradictoriu cu parata BRD - GENERALE SA prin SUCURSALA
A obligat pârâții, si sa plătească reclamantului suma de 1.645,20 lei reprezentând cheltuieli de judecata.
A obligat pârâții, si sa plătească in contul deschis la Consiliul Local al. Mun. B - Direcția Fiscala suma de 2.247,38 lei cu titlu de taxa judiciara de timbru.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamantul G și pârâții, și.
Prin decizia nr. 81/Ap din 25.03.2008, Tribunalul Brașova respins apelul declarat de către apelantul-reclamant G, împotriva Sentinței civile nr. 5251/2007 a Judecătoriei Brașov. A admis apelul declarat de către apelanții - pârâți, și, împotriva aceleiași sentințe, pe care a schimbat-o în parte în sensul că a înlăturat din dispozitivul său mențiunile privind constatarea masei succesorale rămasă după defunctul și înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilului înscris în nr. 36829 B, sub nr. top. 9353/4/16/12/4, în favoarea reclamantului. S-au păstrat restul dispozițiilor din sentința apelată.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut căapelul declarat de către apelantul-reclamant este nefondat deoarece la data lichidării contului nr.TD- in suma de 6.400 lei banca - intimata in cauza - nu avea dovada ca decedase mandantul.
De asemenea lichidarea contului nr.TD- in suma de 19.233,96 EUR s-a făcut de către intimatul la data de 23.03.2006 fara nici o culpa din partea băncii in condițiile in care, la data respectiva exista dovada ca intimatul menționat are calitatea de moștenitor testamentar al defunctului deponent, client al bancii. Simplul fapt ca defunctul avea si moștenitori legali nu lipsea in sine de efecte legatul de care s-a prevalat intimatul-parat.
Motivul de apel ce vizează "alte elemente de fapt care impuneau băncii maxima prudenta" excede cadrului procesual stabilit de către reclamant in fata primei instanțe prin cererea sa de chemare in judecata si încalcă prevederile art.294 alin.1 proc.civ.
În ceea ce privește apelul pârâților s-a reținut următoarele:
Completarea de acțiune nu a fost formulata tardiv ci cu respectarea prevederilor art.132 proc.civ. respectiv la prima zi de înfățișare. In acest sens se constata ca potrivit prevederilor art.134 proc.civ. prima zi de înfățișare nu se confunda cu primul termen de judecata si nu coincide întotdeauna cu acesta.
În speță, motivarea cererii de chemare in judecata este intr-o anumita măsura confuza insa din cuprinsul sau reiese cu claritate ca reclamanta susține ca, in ceea ce privește contractele sinalagmatice de întreținere atacate, lipsește contraprestația paratilor-intretinatori iar, in ceea ce privește testamentul si clauza testamentara atacate, lipsește intenția dispunătorului de a gratifica.
În consecință, deși atât reclamanta cat si prima instanță au făcut referire la cauza falsa, motivul concret de nulitate invocat in fapt de către reclamanta si reținut ca atare prin sentința apelata de către instanță semnifica lipsa cauzei actelor juridice atacate in speță, împrejurare care atrage ca sancțiune nulitatea lor absoluta.
incorecta a cererii de chemare in judecata in întregul sau ori in parte nu poate atrage desființarea, anularea ori schimbarea hotărârii apelate. Sancțiunea pentru o astfel de împrejurare nu poate fi decât anularea cererii potrivit prevederilor art.20 din Legea nr.146/1997 alin.5.
Este adevărat ca defunctul avea dreptul sa-l exheredeze pe intimatul-reclamant, astfel după cum susțin apelanții-parați si cum a reținut de altfel si prima instanța, insa nu oricum ci numai parțial si anume in cazurile si cu respectarea condițiilor impuse de lege. unui moștenitor rezervatar, astfel cum este intimatul-reclamant, se poate realiza in mod direct prin testament ori indirect, ca efect al unor acte juridice care nu au insa ca principal scop exheredarea.
Prima instanța nu a apreciat ca valabilitatea contractului de întreținere este condiționata de nevoia in care se afla beneficiarul sau de posibilitățile debitorului întreținerii ci a analizat aceste împrejurări ca elemente ce configurează si caracterizează atitudinea subiectiva a defunctului la momentul încheierii actelor juridice atacate în speța, cauza încheierii acestora.
Deși prima instanța a arătat în considerentele hotărârii apelate ca înlătura depozițiile martorilor propuși de pârâți cu motivarea ca nu se coroborează cu răspunsurile pârâților la interogator în realitate nu a procedat în acest mod ci a făcut analiza detaliata a acestora. Nu le-a dat eficienta juridica pentru simplul motiv ca nu i-au format convingerea in sensul tezei probante propusa de către apelanții-parați in contextul probator de ansamblu din speță.
Apelanții-parați nu au dovedit ca declarațiile martorilor reclamantului ar fi (vădit) nesincere. Dimpotrivă, acestea se coroborează cu depozițiile martorilor audiați în apel la solicitarea intimatului-reclamant si, in urma analizei coroborate a tuturor depozițiilor martorilor audiați în cauza, în ambele faze ale judecații, tribunalul a constatat ca starea de fapt reținută de către prima instanța este corecta. Defunctul a încheiat actele atacate in speță fără a avea practic nevoie de întreținere din partea apelanților-parați, nu a primit de la aceștia întreținere în condițiile stabilite prin contracte chiar daca a beneficiat de anumite servicii din partea apelanților cu care a întreținut oarecare relații de prietenie, nu a urmărit primirea întreținerii prin încheierea lor, le-a ascuns atât apelanților-parați cat si tuturor cunoscuților săi faptul ca are un fiu si a urmărit prin actele încheiate exclusiv exheredarea totala a acestuia fără a fi îndeplinite condițiile legale pentru aceasta.
Acest scop urmărit de către defunct nu este propriu actelor încheiate fapt care conduce la concluzia ca acestea, privite ca acte de întreținere respectiv ca acte juridice de ultima voința - testament - sunt lipsite de cauza, împrejurare ce atrage nulitatea lor absoluta.
În fine, în mod corect susțin apelanții-parați ca prima instanță s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut si anume in ceea ce privește constatarea masei succesorale a defunctului și înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilului din litigiu in favoarea reclamantului. Procedând astfel instanța a încălcat principiul disponibilității părților si prevederile art.129 alin. ultim proc.civ. motiv de apel ce impune schimbarea parțiala corespunzătoare a sentinței apelate.
În schimb dispoziția de radiere din cartea funciara a dreptului de proprietate înscris in favoarea apelanților-parați nu reprezintă un plus petita deoarece se bazează pe o cerere expresa formulata in acest sens de către reclamant prin cererea sa de chemare in judecata chiar in forma sa inițiala.
Pentru aceste motive, văzând si prevederile art.296 proc.civ. tribunalul a respins apelul declarat de către apelantul-reclamant G împotriva sentinței civile nr.5251/2007 a Judecătoriei Brașov și a admis apelul declarat de către apelanții-parata, si împotriva aceleiași sentințe.
Împotriva deciziei au declarat recurs reclamantul G și pârâții, și.
Recursul declarat de reclamant este întemeiat pe motivul prevăzut de art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se critică hotărârea cu privire la soluția pronunțată referitoare la respingerea acțiunii împotriva BRD - Generale SA sucursala
Referitor la primul depozit lichidat de pârâtul pe baza unui mandat special se arată că banca odată înștiințată despre decesul titularului obligația ei față de acesta și față de mandatarul lui încetase (s-a stins) pe data decesului deponentului.
Ori, banca cu diligențe minime, trebuia să nu prejudicieze drepturile moștenitorilor deponentului, astfel că, răspunderea acesteia operează în baza principiilor răspunderii delictuale.
În privința celui de-al doilea depozit lichidat de pârâtul în baza unui legat special bancar și a unui legat universal, se arată că deși banca a fost anunțată printr-o nouă cerere despre vocația succesorală a reclamantului în calitate de fiu al deponentului, aceasta a dat prevalență legatelor invocate de beneficiarul lor, prejudiciind dreptul de rezervă succesorală al reclamantului, situație ce atrage răspunderea delictuală a băncii, acțiunea față de aceasta fiind fondată.
Pârâții, și își întemeiată recursul pe motivele prevăzute de art. 304 punctele 6, 7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut, în sensul că, deși reclamantul a solicitat prin acțiunea introductivă, constatarea nulității absolute a celor două contracte de întreținere și a testamentului defunctului, ca fiind fondate pe o cauză falsă, instanța de apel a analizat și s-a pronunțat pe un alt motiv de nulitate, respectiv pe lipsa cauzei (art. 304 punctul 6 Cod procedură civilă).
O altă critică se referă la faptul că deși instanța de apel reține că exheredarea unui moștenitor rezervatar nu este interzisă de lege, putându-se realiza în mod direct, prin testament și indirect, ca efect al unor acte juridice, soluția de constatare a nulității absolute este în contradicție cu cele reținute (art. 304 punctul 7 Cod procedură civilă).
De asemenea, se susține că, instanța interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, în sensul că a încălcat principiul înscris în art. 969 Cod civil, reținând că, defunctul a încheiat actele atacate în speță fără a avea nevoie de întreținere.
Ori, în cazul contractului de întreținere, valabilitatea acestuia nu este condiționată de starea materială a creditorului sau a debitorului întreținerii.
Instanța de apel, a interpretat greșit voința reală a defunctului, reținând că cele două contracte de întreține au fost încheiate în scopul exheredării reclamantului precum și clauza testamentară (art. 304 punctul 8 Cod procedură civilă).
Ultima critică vizează faptul că, hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legilor ( art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă).
Astfel, instanța de apel a procedat la o greșită aplicare a dispozițiilor art. 966 cod civil în ceea ce privește condițiile de valabilitate ale cauzei actului juridic, confundând falsitatea cauzei cu lipsa cauzei precum și sancțiunile procedurale aplicate acestora.
De asemenea, instanța de apel a reținut că neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractele de întreținere se sancționează cu nulitatea absolută, când în realitate, acestea atrag rezoluțiunea acestor contracte.
Greșit s-a reținut și faptul că lipsa cauzei în cele două contracte de întreținere se datorează lipsei contraprestațiilor.
Ori, prin probele administrate în cauză au fost dovedite împrejurările că pârâții și-au îndeplinit obligațiile asumate atât înainte cât și ulterior după încheierea contractelor în formă autentică.
Instanța de apel, prin menținerea soluției instanței de fond, a procedat la aplicarea greșită a prevederilor art. 967 Cod civil dispunând constatarea clauzei testamentare din 09.11.2005 și a testamentului autentificat sub nr. 418/2006, reținând că cele două legate au fost încheiate în scopul exheredării reclamantului, lipsind intenția de gratificare a defunctului.
Ori, potrivit doctrinei și dispozițiilor art. 967 Cod civil, cauza nu se confundă cu intenția de a gratifica, aceasta fiind prezumată până la dovada contrarie.
Din probele administrate în cauză, rezultă clar intenția de gratificare a defunctului, iar motivul determinant al testamentului, respectiv, cauza acestuia este expres precizată de dispunător în chiar cuprinsul actului, fiind nelegală reținerea că actul este lipsit de cauză.
Mai mult se arată că, intenția de a gratifica a dispunătorului, se desprinde și din instituirea legatului universal în sarcina pârâtului.
Prin urmare, se conchide de apelanții pârâți că sancțiunea aplicabilă în cazul exheredării totale a moștenitorului rezervatar este reducțiunea liberalităților excesive și nicidecum nulitatea absolută.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata BRD - Generale SA sucursala B solicită respingerea recursului cu privire la răspunderea băncii întrucât criticile formulate de recurentul reclamant sunt nefondate întrucât normele bancare prevăd că decesul titularului contului și implicit încetarea mandatului se dovedesc doar cu certificatul de deces care la acea dată nu era prezentat băncii.
De asemenea se arată că în cuprinsul împuternicirii ca și document bancar se menționează expres că "banca nu va fi responsabilă cu privire la eventualele prejudicii produse la ordinul împuternicitului în contul titularului".
Cât privește al doilea depozit, pârâtul era beneficiarul unei clauze testamentare, al unui legat cu titlu particular care îi permitea să beneficieze de sumele din contul titularului.
Examinând decizia în raport cu motivele recursurilor, curtea reține următoarele:
Recursul reclamantului G este nefondat pentru următoarele considerente:
Procedurile bancare privind conturile persoanelor fizice, prevăd că, împuternicirea dată de titularul contului unei alte persoane, încetează la data la care banca este informată cu privire la decesul titularului prin prezentarea certificatului de deces al acestuia.
Prin urmare, reclamantul făcând o simplă înștiințare băncii fără a dovedi decesul titularului de cont prin prezentarea certificatului de deces și fără a face dovada calității de pretins moștenitor sau cel puțin a unei legături de rudenie cu deponentul, banca a procedat legal la efectuarea operațiunii de lichidare a primului depozit către pe baza unui mandat special.
De altfel, banca nu ar fi avut nici o justificare legală ori contractuală pentru a refuza eliberarea unei sume de bani față de un împuternicit care și-a dovedit calitatea în scopul de a da curs unei simple cereri a unui terț ce cuprindea afirmații nedovedite și față de care banca nu avea nici o obligație și nici un raport juridic.
De asemenea, pentru a se înlătura orice posibilă culpă a băncii, atât în cuprinsul împuternicirii cât și în documentul bancar este menționat expres că "banca nu va fi responsabilă cu privire la eventualele prejudicii produse la ordinul împuternicitului în contul titularului".
Lichidarea celui de-al doilea depozit s-a făcut de bancă în condiții de legalitate ca urmare a existenței pe numele lui a unui legat special - clauza testamentară - cât și a unui legal universal, un testament în formă autentică, ambele consimțite de deponent.
Ori, normele și procedurile bancare prevăd că "în cazul în care, titularul introduce o clauză testamentară pe un cont, la decesul acestuia, moștenitorul desemnat prin respectivul formular va avea acces la disponibilul din cont prin simpla prezentare a actului de identitate și certificatului de deces al titularului de cont".
De altfel, astfel cum corect, reține și instanța de apel, în susținerile sale reclamantul nu a indicat obligațiile încălcate de bancă atât sub aspect legal cât și contractual pentru ca instanța de recurs să analizeze criticile prin prisma motivului de recurs invocat de recurent, respectiv, motivul reglementat de art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă.
Pentru aceste considerente curtea reține că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă, urmând ca în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, să respingă recursul reclamantului ca nefondat.
Recursul pârâților, și, este fondat pentru următoarele considerente:
Contractul de întreținere este un contract aleatoriu, nenumit care nu beneficiază de nici un fel de reglementare, fiindu-i aplicabile regulile generale ale contractelor și prin analogie, anumite reguli speciale proprii unor categorii de contracte cu care se aseamănă prin funcțiile și efectele pe care le produce, fiind o creație a practicii sociale.
Cât privește condițiile de validitate ale contractului de întreținere, s-a stabilit în doctrină, ca fiind acele privind capacitatea de a contracta, consimțământul, cauza, obiectul juridic și forma de exteriorizare a voinței juridice de a contracta.
În speță, instanțele au constatat nulitatea absolută a celor două contracte de întreținere pentru falsa cauză, respectiv, lipsa cauzei.
Prin acțiunea introductivă, reclamantul a solicitat constatarea nulității absolute a celor două contracte de întreținere și a testamentului defunctului, ca fiind fondate pe falsă cauză, care potrivit doctrinei atrage nulitatea relativă a actului.
Instanța de apel, a analizat însă, acest petit prin prisma altui motiv de nulitate, respectiv lipsa cauzei, care atrage sancțiunea nulității absolute.
Prin urmare, instanța era obligată să se pronunțe asupra și în limitele cadrului procesual stabilit de reclamant, neputând reține alt motiv de nulitate decât cel invocat de reclamant.
Pe lângă faptul că motivul de nulitate invocat, cauza falsă, atrage nulitatea relativă și întrucât această sancțiune trebuie invocată numai de partea interesată, parte în actul juridic, în favoarea căreia a fost edictată condiția de validitate nerespectată și într-un anumit termen de prescripție, condiții care nu se reîntâlnesc în cauză și prin urmare nu operează nulitatea relativă, în speță, cauza este motivul determinant al consimțământului exprimat la încheierea actului juridic.
Aceasta constă în prefigurarea prestației celeilalte părți care de altfel, reprezintă cauza actului și nu exheredarea.
Prin urmare, s-a procedat la o greșită aplicare a dispozițiilor art. 966 și 969 Cod civil în ceea ce privește condițiile de valabilitate ale actului juridic.
Împrejurarea că beneficiarul întreținerii are mijloace materiale suficiente nu are relevanță cu privire la valabilitatea contractelor de întreținere.
Greșit s-a reținut că lipsa cauzei se datorează lipsei contraprestației, ori în acest caz sancțiunea nu era nulitatea absolută ci rezoluțiunea contractelor.
De altfel din întreg materialul probator rezultă că pârâții atât înainte de perfectarea autentică a celor două contracte de întreținere cât și ulterior după autentificarea acestora, au acordat întreținere defunctului.
Pentru aceste considerente, cele două contracte de întreținere îndeplinesc condițiile esențiale de validitate ale unei convenții conform art. 948 Cod civil.
Prin constatarea nulității celor două legate pentru considerentul că au fost întocmite în scopul exheredării lipsind intenția de a gratifica, instanța de apel a făcut o aplicare greșită a prevederilor art. 967 Cod civil, care prevăd că, o convenție este valabilă chiar dacă cauza nu este expresă și că această cauză este prezumată până la proba contrară.
Ori, în cazul testamentului, act cu titlu gratuit, cauza este reprezentată de motivul determinat pentru dispunător de a face liberalitatea, cauza neconfundându-se cu intenția de a gratifica, aceasta din urmă fiind comună tuturor liberalităților.
Concluzia instanțelor că cele două legate (testamentul autentificat sub nr. 418/2006 și clauza testamentară din 09.11.2005) au fost făcute în scopul exheredării, sunt nefondate, nefăcându-se dovada contrară a lipsei cauzei având în vedere că aceasta este prezumată conform art. 967 alin. 2 Cod civil.
De fapt motivul determinant al întocmirii testamentului este precizat expres de dispunător în cuprinsul actului, acesta reprezentând cauza actului.
De altfel, așa cum s-a reținut mai sus, reclamantul a invocat și pentru aceste două legate cauza falsă, înlăturată de curte pentru aceleași considerente mai sus menționate.
Referitor la cele două depozite, instanța le-a analizat în cadrul recursului reclamantului, pârâtul lichidând cele două depozite ale deponentului în baza unui mandat special, legat bancar special și legat universal toate consimțite de titularul conturilor.
Pe de altă parte, astfel cum se desprinde și din testament, defunctul a testat averea mobilă și imobilă ce se va găsi în patrimoniul său la data decesului.
Prin urmare, imobilul ce a făcut obiectul celor două contracte de întreținere nu mai era la data decesului în patrimoniul defunctului și prin urmare nu face obiectul testamentului autentificat sub nr. 418/2006.
Deoarece la moștenire vine și eredul rezervatar și întrucât defunctul a făcut liberalități, se impune reducțiunea liberalităților care depășesc calitatea disponibilă.
Astfel că, în cauză urmează a se constata reducțiunea liberalităților cu privire la bunurile mobile, respectiv, pentru sumele de 19.233,96 euro și 6.400 RON.
În acest sens, cauza va fi trimisă instanței de fond pentru soluționarea cererii subsidiare din acțiunea introductivă cu privire la constatarea calității reclamantului de succesor rezervatar și reducțiunea testamentară pentru bunurile mobile, respectiv, pentru sumele de 19.233,96 euro și 6.400 RON.
Întrucât în cauză sunt incidente motivele de recurs invocate de pârâți și reglementate de art. 304 punctele 6 - 9 Cod procedură civilă, curtea va admite recursul acestora.
Pentru considerentele mai sus reținute, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul reclamantului și va admite recursul pârâților, urmând a modifica în parte decizia recurată în sensul că va admite apelul pârâților, va schimba în tot sentința apelată în sensul respingerii acțiunii introductive astfel cum a fost formulată și completată cu excepția cererii subsidiare referitoare la constatarea calității reclamantului de succesor rezervatar și reducțiunea testamentară pentru sumele de 19.233 euro și 6.400 RON.
Va trimite cauza spre rejudecarea cererii subsidiare la Judecătoria Brașov.
Va păstra dispoziția sentinței apelante privitoare la respingerea acțiunii reclamantului în contradictoriu cu pârâta BRD - Generale - sucursala
Va menține restul dispozițiilor deciziei recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
Decide
Respinge recursul formulat de reclamantul G împotriva deciziei civile nr. 81/Ap/25.03.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov.
Admite recursul declarat de pârâții, și împotriva aceleiași decizii, pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite apelul declarat de pârâți împotriva sentinței civile nr. 5251/2007 a Judecătoriei Brașov, pe care o schimbă în parte în sensul că:
Respinge acțiunea introductivă, astfel cu, a fost formulată și completată de către reclamantul G în contradictoriu cu pârâții, și, cu excepția cererii subsidiare referitoare la constatarea calității reclamantului de succesor rezervatar și reducțiunea testamentară pentru sumele de 19.233,96 euro și 6.400 lei RON.
Trimite cauza spre rejudecarea cereri subsidiare la Judecătoria Brașov.
dispoziția sentinței privitoare la respingerea acțiunii reclamantului în contradictoriu cu pârâta BRD - Generale SA - sucursala
Menține restul dispozițiilor deciziei recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 28.10.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef sectie, | ||
Red. -/28.11.2008 Dact. /11.12.2008 Jud.apel:- Jud. fond: |
Judecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Maria
