Anulare act. Decizia 305/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- Decizia civilă nr. 305/2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2008
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu JUDECĂTOR 2: Liliana Ciobanu
- - - JUDECĂTOR 3: Daniela Părău
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil declarat de reclamanta, împotriva deciziei civile nr. 266 din 10.10.2007 pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
Dezbaterile pe fond au avut loc în ședința publică din data de 24 martie 2008 fiind consemnate prin încheierea de ședință din aceeași dată.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 266/10.10.2007 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- s-au respins excepțiile invocate de intimatul-pârât. S-a respins apelul civil declarat de apelanta-reclamantă împotriva sentinței civile nr. 10347/23.10.2006 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 14445/2005 în contradictoriu cu intimatul-pârât.
Pentru a pronunța această sentință instanța de apel a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.10347/23.10.2006 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr.14445/2005 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta împotriva pârâtului având ca obiect constatarea nulității absolute a antecontractului de vânzare -cumpărare din 13.02.2002.
Au fost respinse ca neîntemeiate capetele de cerere având ca obiect anulare antecontract și constatare caducitate antecontract.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit antecontractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.490/13.02.2002 reclamanta în calitate de promitentă vânzătoare s-a obligat să vândă pârâtului în calitate de beneficiar cumpărător suprafața de 1420 mp teren în B,-. In antecontract s-a precizat că terenul va intra în proprietatea reclamantei după finalizarea procedurii în baza Legii 10/2001,iar prețul la care au convenit părțile că se va face vânzarea este echivalentul în lei a 1500 USD la cursul BNR din data perfectării contractului.
Analiza seriozității prețului se impune în ipoteza existenței unui contract de vânzare-cumpărare sau chiar atunci când se pune în discuție perfectarea unui act premergător cum este antecontractul de vânzare - cumpărare.
Sancțiunea nulității operează în situația încălcării la momentul încheierii actului juridic a normelor edictate pentru întocmirea sa valabilă, seriozitatea prețului fiind de esența contractului de vânzare-cumpărare.
Constatările expertului tehnic privind valoarea terenului în litigiu la nivelul anului 2002 nu pot constitui argumente în stabilirea valabilității actului juridic în cauză, iar prețul din antecontract poate fi modificat prin voința părților, nefiind obligatoriu în momentul încheierii contractului.
Astfel cum rezultă și din susținerile reclamantei pârâtul nu avea calitatea de avocat la momentul semnării antecontractului dar reclamanta pretinde că acesta practica ilegal avocatura.
Articolul 810 alin.1 cod civil invocat de reclamantă nu este aplicabil în materia vânzării-cumpărării, se referă la dispozițiile între vii sau testamentare făcute medicilor, farmaciștilor, inclusiv persoanelor care practică ilegal medicina de o persoană ce a fost tratată de aceștia în boala din care moare. Câtă vreme materia vânzării cumpărării este reglementată de reguli proprii nu se poate apela la dispoziții ce guvernează altă materie pentru interpretarea dispozițiilor specifice.
In considerarea distincției între acte juridice numite și nenumite antecontractului de vânzare cumpărare îi sunt aplicabile regulile generale în materie de obligații. In consecință a fost respins capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a antecontractului de vânzare-cumpărare.
Reclamanta nu a făcut dovada inducerii în eroare din partea pârâtului cu ocazia încheierii antecontractului a cărui anulare a solicitat-o deși îi revenea sarcina probei conform art.1169 Cod civil. Nici unul dintre martorii audiați nu a fost de față la semnarea antecontractului așa încât nu au putut preciza detalii referitoare la voința juridică a părților în momentul respectiv.
Înscrisurile depuse de reclamantă în susținerea dolului nu sunt relevante fiind ulterioare momentului încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare în raport de care se apreciază valabilitatea sau nevalabilitatea consimțământului părților.
Reclamanta a precizat că antecontractul a fost încheiat în vederea recompensării demersurilor pârâtului pentru obținerea terenului în discuție conform Legii 10/2001, acesta fiind cauza mediată a actului juridic. Ca urmare a faptului că pârâtul nu a obținut terenul cauza mediată a încetat să mai ființeze, terenul fiind obținut de reclamantă dar după revocarea procurii dată pârâtului și în urma acțiunii fiului acesteia. Motivele invocate de reclamantă nu sunt independente de voința părților așa încât neîntemeiat s-a susținut caducitatea antecontractului.
In consecință au fost respinse ca neîntemeiate și cele două capete de cerere formulate în subsidiar.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta. Aceasta a criticat sentința ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
- pentru legala încheiere a unui antecontract de vânzare-cumpărare este necesară îndeplinirea tuturor condițiilor esențiale de fond ale însuși contractului pe care îl premerge și aceasta derivă din chiar scopul încheierii contractului, acela de a se stabili bunul vândut, prețul și obligația reciprocă a părților de a vinde și cumpăra acel bun la prețul stabilit;
- prețul din antecontract este obligatoriu pentru reclamantă în măsura în care pârâtul ar trece la perfectarea vânzării iar antecontractul ar fi considerat valabil, principiul fundamental al obligațiilor civile fiind acela că au forță obligatorie pentru cei care și le-au asumat;
- antecontractul este nul absolut cât timp prețul stabilit este inexistent în raport de prețul de piață al bunului la momentul încheierii convenției;
- asupra motivului privind incidența incapacității de a dobândi drepturi litigioase reglementată de art.1309 Cod civil instanța nu s-a pronunțat, respingându-l exclusiv pentru că art.810 alin.1 Cod civil la care s-a referit prin analogie nu este aplicabil;
- reclamanta este o femeie în vârstă, fără studii juridice, nu a știut ce semnează și ce consecință are actul iar vinovăția pârâtului în producerea acestei erori rezultă din fiecare acțiune a acestuia anterior și ulterior contractului astfel: procura și contractul s-au încheiat în aceeași zi, la același notar aflat în relații de afaceri cu pârâtul, mărturia trimisă prin poștă la ultimul termen de către martorul care a arătat că ceea ce a declarat sub jurământ în fața instanței nu este adevărat, pârâtul a încercat să impună semnarea altor acte cu același efect, martorul a declarat că pârâtul se ascundea pentru a scăpa de reproșurile celor păgubiți printre care și reclamanta,clauza penală asumată de reclamantă este aberantă;
- există caducitatea, motivul dispariției cauzei mediate fiind independentă de părți, ulterior încheierii contractului și lipsește de efecte convenția.
Prin întâmpinare intimatul pârât a invocat nulitatea apelului deoarece din cererea de apel lipsesc numele, prenumele și domiciliul părții în contradictoriu cu care s-a formulat apelul iar intimatul a fost citat în dosar cu încălcarea principiului disponibilității. A mai invocat intimatul și lipsa calității procesuale a apelantului întrucât cererea a fost formulată prin avocat care nu est titularul dreptului și fără a se menționa numele și calitatea acestuia.
Cu privire la fondul litigiului intimatul a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
La termenul din 25.06.2007 intimatul a invocat lipsa calității de reprezentanți ai apărătorilor apelantei-reclamante.
Prin încheierea din 25.06.2007 instanța a calificat calea de atac ca fiind apelul.
Analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarele:
Excepția invocată de intimat privind lipsa calității de reprezentant este neîntemeiată apelanta-reclamantă fiind reprezentată de avocați care sunt membri ai Uniunii Naționale a Barourilor din România conform legitimațiilor aflate la filele 48-49 în dosarul primei instanțe.
Cererea de apel a fost formulată de reclamantă prin avocat în condițiile art.69 alin.2 Cod procedură civilă.
Dispozițiile art.287 Cod procedură civilă privind cererea de apel nu prevăd sancțiunea nulității pentru situația în care nu sunt precizate numele și domiciliul intimatului.
Fiind pârât la judecata în prima instanță intimatul a fost citat în apel cu respectarea principiului disponibilității. In consecință, văzând și prevederile art.137 Cod procedură civilă va respinge excepțiile invocate de intimat privind nulitatea apelului și lipsa calității procesuale a apelantului.
Intre părțile în litigiu a intervenit o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, aceasta fiind o convenție diferită de actul de înstrăinare. Este adevărat că pentru validitatea promisiunii de vânzare-cumpărare este necesar să existe o înțelegere a părților care să cuprindă elementele esențiale ale vânzării însă absența prețului este un motiv de nulitate absolută a contractului și atâta vreme cât deși au încheiat convenția din 13.02.2002 apelanta nu a vândut și intimatul nu a cumpărat, sancțiunea nulității decurgând din art.1303 Cod civil nu este aplicabilă raportată la data de 13.02.2002 când s-a încheiat antecontractul.
Apelanta-reclamantă a invocat incidența art.1309 Cod civil care prevede o incapacitate specială de a cumpăra referindu-se la judecători, procurori și avocați care nu pot fi cesionari de drepturi litigioase care sunt de competența Tribunalului județean în a cărei rază teritorială își exercită funcțiile. Din considerentele sentinței apelate rezultă că instanța a analizat acest motiv și în mod corect a reținut că este neîntemeiat, chiar reclamanta fiind cea care a arătat că pârâtul nu avea calitatea e avocat la momentul încheierii antecontractului.
Referirea la art.810 alin.1 Cod civil prin analogie s-a făcut în condițiile în care chiar reclamanta prin cererea de chemare în judecată a invocat acest argument.
Vârsta reclamantei și faptul că aceasta nu are studii juridice nu echivalează cu un consimțământ viciat iar faptul în sine că în antecontract s-a inclus o clauză privind daunele pe care ar urma să le plătească partea în culpă de neîncheierea actului în formă autentică nu fac dovada dolului.
La dosarul cauzei există o procură dată de reclamantă pârâtului la 13.02.2002 când s-a încheiat antecontractul, fiind autentificată la același notar însă probele administrate nu confirmă existența unor relații de afaceri între pârât și notar care s-ar înscrie în mijloacele folosite de pârât pentru inducerea în eroare a reclamantei.
Depoziția martorului nu poate duce la concluzia că susținerile reclamantei privind existența dolului sunt întemeiate dat fiind că nu a asistat nici la discuțiile premergătoare antecontractului nici la semnarea actului, cele relatate privind motivul pentru care pârâtul ar fi semnat antecontractul fiind cunoscute de martor de la reclamantă.
Față de principiul nemijlocirii care guvernează administrarea probelor este lipsită de relevanță declarația înaintată instanței prin corespondență de către martorul ( fila 108).
In ceea ce privește înscrisurile invocate de apelanta-reclamantă corect a reținut prima instanță că nu sunt relevante, fiind ulterioare momentului în care s-a încheiat antecontractul și în raport de care se stabilește valabilitatea consimțământului.
Este adevărat că terenul a fost atribuit reclamantei în baza Legii 18/1991 de către autoritățile având competența în privința aplicării acestui act normativ dar atribuirea s-a făcut în baza cererii și a demersurilor efectuate de reclamantă prin fiul său. Așa fiind nu se poate reține astfel cum pretinde apelanta dispariția cauzei mediate independentă de părți.
Față de cele reținute, văzând și prevederile art.296 Cod procedură s-a respins apelul ca nefondat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs apelanta, recurs declarat și motivat în termen și înregistrat pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.
Decizia Tribunalului a fost criticată pentru următoarele considerente:
- în mod greșit s-a considerat că prețul derizoriu nu este motiv de nulitate absolută pentru antecontractul în speță;
- instanța nu s-a pronunțat asupra incidenței dispozițiilor art.1309 Cod civil;
- nu s-a analizat temeinicia asupra motivului de nulitate privind dolul;
- există caducitate, motivul dispariției cauzei mediate fiind independentă de părți, ulterior încheierii contractului și lipsește de efecte convenția.
Intimatul a depus întâmpinare, solicitând în esență respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului și față de dispozițiile art.312 Cod procedură civilă se constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Condiția prevăzută de art.1303 Codul civil privind seriozitatea prețului nu presupune existența unei echivalențe perfecte între valoarea bunului și suma stabilită de părți, drept preț, echivalența putând fi doar relativă, întrucât părțile sunt libere să determine chiar un preț mult inferior valorii reale a bunului vândut în considerarea existenței unei situații de fapt speciale.
Art.1303 Cod civil nu prevede ca prețul stabilit să fie egal cu valoarea bunului promis, seriozitatea prețului fiind o chestiune de fond ce se raportează nu numai la valoarea bunului, dar și la subiectivismul părților și se apreciază de instanță în funcție de datele concrete ale cauzei.
Faptul că beneficiarul-cumpărător a făcut demersurile pentru ca cealaltă parte să intre în posesia bunului ce a făcut obiectul antecontractului în speță, acest ajutor fiind făcut în baza procurii speciale date chiar de către promitentul-vânzător constituie un astfel de criteriu justificativ pentru aprecierea asupra seriozității prețului.
În plus, promitentul-vânzător a încasat o parte din prețul convenit, ceea ce duce la concluzia că a fost de acord cu acest preț. A accepta un punct de vedere contrar ar însemna că recurenta își poate invoca propria culpă, ceea ce nu poate fi primit.
În ceea ce privesc dispozițiile art.1309 Cod civil, se constată că acestea nu sunt incidente în cauză. Astfel, articolul sus-menționat prevede că "judecătorul, procurorii și avocații nu pot deveni cesionari (cumpărători) de drepturi litigioase care sunt de competența Curții de Apel în a cărui circumscripție își exercită funcția sau profesia". În speță însă nu s-a făcut dovada că la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare a cărui nulitate s-a cerut a se constata, beneficiarul-cumpărător avea una din aceste calități - respectiv - judecător, procuror sau avocat.
Și susținerea recurentului că ne-am afla în prezența dolului va fi înlăturată. Aceasta întrucât dolul constituie un viciu al voinței și atrage anularea contractului numai dacă a provocat o eroare determinantă, fără de care partea nu ar fi contractat (așa-numitul dol principal). Altfel spus, acțiunile viclene ( minciuni, vicleșuguri) trebuie să prezinte o anumită gravitate, să depășească anumite limite.
Dolul trebuie să fie dovedit de partea care-l invocă. Or, în speță, aceasta nu s-a întâmplat. Nici lipsa studiilor juridice a promitentului-vânzător, nici includerea în antecontract a unei clauze penale (fapt obișnuit de altfel în cazul acestui tip de convenție), nici demersurile făcute ulterior de promitentul-cumpărător nu duc la această concluzie.
Nici incidența caducității nu poate fi reținută. Astfel, după ce a invocat mai multe cauze de nulitate (care presupun un act nevalabil), recurenta reclamantă invocă caducitatea - ceea ce presupune un act valabil, deci opusul primului.
În cauză însă nu s-a făcut dovada intervenirii unor cauze ulterioare încheierii antecontractului și independente de voința recurentei care să-l lipsească de efecte juridice.
Pentru considerentele sus-arătate, în baza dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
- DECIDE -
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de reclamanta, împotriva deciziei civile nr. 266 din 10.10.2007 pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 31 martie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
- - - - - -
- -
red.sent.
red./
red.SC/02.04
tehn.DM/ex.2
02/03.04.2008
Președinte:Sorina CiobanuJudecători:Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu, Daniela Părău
