Anulare act. Decizia 317/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 317/
Ședința publică din 08 Octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Ploscă JUDECĂTOR 2: Irina Tănase
JUDECĂTOR 3: Lică Togan
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de contestatorii, împotriva deciziei civile nr. 120 din 30 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat pentru recurenții- contestatori și, în baza împuternicirii avocațiale nr. 54/2008, emisă de Baroul A- Cabinet individual și intimatul- prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 192/2008, emisă de Baroul A- Cabinet individual, lipsind intimații
" " prin lichidator EXPERT L și STATUL ROMÂN - PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE -la DGFP.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Avocat, pentru recurenții- contestatori depune la dosar chitanța emisă de Trezoreria Municipiului Pitești din care rezultă că a fost achitată suma de 6,00 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei. Solicită a se lua act că în mod greșit au fost conceptați recurenții - contestatori și în sensul că este vorba de una și aceeași persoană, și că de fapt se numește .
Apărătorii părților prezente, având pe rând cuvântul susțin că nu mai au cereri prealabile de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Avocat, având cuvântul pentru contestatori invocă ca temei de drept art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și susține recursul așa cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Consideră că în mod greșit s-a apreciat ca fiind tardivă contestația formulată de contestatori, că aceasta fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la data când a luat cunoștință de vânzarea imobilului, respectiv la data de 29 septembrie 2005 cu ocazia prezentării la un alt proces.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul susține că în mod corect a fost reținută excepția de tardivitate și consideră că hotărârile pronunțate de cele două instanțe sunt legale și temeinice, solicitând respingerea recursului cu obligarea recurenților- contestatori la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin acțiunea înregistrată la data de 20 octombrie 2005 și completată la data de 6 ianuarie 2006, contestatorii și au chemat în judecată pe intimații, "" C, Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat A () și Ministerul Finanțelor Publice, ca reprezentant al Statului Român, solicitând să se constate nulitatea absolută a facturii fiscale nr.-/21.06.2005 emisă de
În motivarea contestației, contestatorii au susținut că prin factura fiscală contestată, intimatul a dobândit imobilul teren în suprafață de 2.110. și conacul, situate în comuna Cetățeni, sat, județul
Contestatorii au revendicat aceste imobile în baza Legii nr.10/2001, iar cererea le-a fost respinsă de intimata "" prin Dispoziția nr.31/2003, care a fost contestată în instanță.
Deși intimatele A și "" aveau cunoștință de cererea de retrocedare formulată de contestatori, totuși au procedat la vânzarea imobilului la licitație, către intimatul adjudecatar.
Judecătoria Câmpulung, prin sentința civilă nr.176/30.01.2006 a respins contestația și a obligat pe contestatori să plătească intimatului cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că vânzarea în discuție a avut loc în cadrul procedurii de executare silită a debitoarei "" care înregistra datorii către bugetul de stat, împrejurare în care s-a procedat la sechestrarea și valorificarea activelor, conform prevederilor nr.OG92/2003.
Potrivit dispozițiilor acestui act normativ, contestația formulată de contestatori, ca terțe persoane care pretind un drept de proprietate asupra bunului urmărit, trebuie introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării.
Adjudecarea a avut loc la data de 21 iunie 2005, situație în care contestația este tardiv formulată.
Pe fondul cauzei s-a reținut că nu s-a făcut dovada de contestatori a dreptului lor de proprietate asupra imobilului în litigiu și nici faptul că ar exista o dispoziție de restituire sau o hotărâre judecătorească de retrocedare a imobilului.
Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.742/09.11.2006 a admis apelul formulat de contestatori împotriva sentinței civile nr.176/30.01.2006 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, a desființat această sentință și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, reținând că dispozitivul este contradictoriu față de considerente.
Astfel, în considerente s-a reținut tardivitatea formulării contestației și nedovedirea dreptului de proprietate al contestatorilor, iar în dispozitiv contestația a fost respinsă pe fond, fără a se reține tardivitatea și fără ca fondul cauzei să fie analizat.
Curtea de APEL PITEȘTI, prin decizia civilă nr.164/R/07.03.2007 a respins recursul declarat de intimații Statul Român prin Ministerul Finanțelor și A, împotriva deciziei civile nr.742/09.11.2006 a Tribunalului Argeș, reținând că această hotărâre este temeinică și legală.
Rejudecând cauza, Judecătoria Câmpulung prin sentința civilă nr.2165/25.10.2007 a respins contestația ca tardiv formulată în raport de prevederile art.173 din nr.OG92/2003.
Prima instanță a reținut că adjudecarea imobilului a avut loc la data de 21 iunie 2005, iar contestatorii au depus prima contestație la data de 30.09.2005, peste termenul de 15 zile de la data efectuării executării.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel contestatorii și, susținând că în mod netemeinic și nelegal le-a fost respinsă contestația, ca tardiv formulată.
Astfel, apelanții-contestatori au formulat contestația în termenul legal de 15 zile, deoarece au luat la cunoștință la data de 29.09.2005 de faptul că imobilul clădire a fost vândut. La această dată contestatorii s-au prezentat la Tribunalul Argeș pentru soluționarea dosarului nr.3274/2005, având ca obiect plângere la Legea nr.10/2001, ocazie cu care le-a fost comunicată adresa nr.212/06.09.2005, emisă de intimata ""
Apelanții contestatori au invocat nulități absolute, situație în care cererea lor este imprescriptibilă.
Prin art.44 din nr.OUG40/1999, se sancționează cu nulitate absolută orice înstrăinare a unui imobil pentru care există o cerere de retrocedare, care nu a fost soluționată irevocabil.
Prin decizia civilă nr.120 din 30 mai 2008, Tribunalul Argeș - Secția Civilă a respins ca nefondat apelul, cu obligarea contestatorilor la plata sumei de 1800 lei cheltuieli de judecată către intimatul.
În considerentele acestei decizii, tribunalul a reținut următoarele:
Factura fiscală a cărei nulitate se invocă este un act emis în procedura executării silite a debitoarei "" care înregistra datorii la bugetul de stat.
Într-o atare situație, procedura executării silite este guvernată de prevederile OG. nr.92/2003.
Conform art.173 alin.2 din nr.OG92/2003, contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării.
Executarea s-a finalizat prin adjudecarea imobilului la data de 21 iunie 2005, însă contestația a fost formulată peste termenul legal de 15 zile, respectiv la 30 septembrie 2005.
Dispozițiile menționate înlătură orice alt moment de la care începe să curgă termenul de 15 zile, fiind deci fără relevanță la ce dată au luat contestatorii la cunoștință de vânzarea imobilului la licitație.
Normele prevăzute de nr.OG92/2003, sunt norme speciale și se aplică cu prioritate față de dispozițiile generale în materia imprescriptibilității extinctive a dreptului material la acțiunea în constatarea nulității unui act.
Contestatorii, pretinzându-se proprietarii imobilelor înstrăinate prin vânzarea la licitație, pot să-și realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun (art.173 alin.3 din nr.OG92/2003).
Pentru considerentele expuse, în baza art.296 Cod procedură civilă apelul a fost respins ca nefondat.
Împotriva deciziei civile nr.120 din data de 30 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș, au formulat în termen recurs contestatorii și criticând-o pentru nelegalitate.
Motivând recursul, contestatorii susțin că hotărârile pronunțate în cauză sunt nelegale, întrucât au apreciat greșit că au formulat tardiv contestația de față prin care au solicitat constatarea nulității absolute a unei facturi fiscale.
Astfel, contestația a fost depusă în termenul legal de 15 zile, adică la data de 30 septembrie 2005, dar cererea le-a fost restituită pentru a fi completată, iar mai apoi a fost înregistrată la data de 20 octombrie 2005.
Despre faptul că imobilul a fost vândut, au luat cunoștință la data de 29 septembrie 2005, cu ocazia prezentării într-un alt dosar și dintr-o adresă emisă de "" C, vânzare prin licitație ce avusese loc la data de 21 iunie 2005.
Imobilul nu putea fi înstrăinat, întrucât el se află în procedura de restituire prevăzută de dispozițiile Legii nr.10/2001.
De aceea, contestatorii solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Recursul nu este motivat în drept, însă din susțineri transpare că se vizează motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, aplicarea greșită a legii.
Examinând criticile formulate se constată că nu sunt întemeiate, iar recursul nu este fondat.
În speță, se solicită constatarea nulității absolute a unei facturi fiscale emisă de A în procedura executării silite a debitoarei "", aceasta având datorii la bugetul de stat.
Actul normativ ce reglementează o atare situație este nr.OG92/2003 care prevede în dispozițiile art.173 alin.2 următoarele: "Contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit, poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării".
Același articol, dar în alineatul 1, arată că termenul de 15 zile este un termen "de decădere".
Astfel, executarea silită s-a finalizat prin adjudecarea imobilului la data de 21 iunie 2005, iar contestatorii au formulat contestație la 30 septembrie 2005, neavând nici o relevanță față de dispozițiile legale mai sus citate, data la care au aflat despre vânzarea imobilului.
Dar, potrivit dispozițiilor art.173 alin.(3) din aceeași ordonanță, "neintroducerea contestației în termenul prevăzut de alin.(2) nu îl împiedică pe cel de-al treilea să-și realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun".
De aceea, pentru cele arătate mai sus, se apreciază că hotărârea pronunțată de tribunal este legală și pe cale de consecință, în baza art.312 Cod procedură civilă respinge recursul ca nefondat.
Conform dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă obligă pe contestatori să plătească intimatului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de contestatorii și, împotriva deciziei civile nr.120 din 30 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenții-contestatori și să plătească intimatului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 8 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Pl.,
Grefier,
Red.
Tehnored:
Ex.2/24.10.2008.
Jud.apel:.
.
Jud.fond:.
Președinte:Maria PloscăJudecători:Maria Ploscă, Irina Tănase, Lică Togan
