Anulare act. Decizia 333/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 333R
Ședința publică de la 16 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Pană
JUDECĂTOR 2: Ileana Ruxandra Dănăilă
JUDECĂTOR 3: Andreea
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul - reclamant împotriva deciziei civile nr. 1561/25.11.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți -, și.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul - reclamant, personal și asistat de avocat, care depune în ședință publică împuternicirea avocațială nr. -/16.06.2009 și prin procurator, care depune procura judiciară autentificată sub nr. 1334/05.06.2009 de Biroul Notarului Public, intimata - pârâtă, personal și intimata - pârâtă, personal, lipsind intimații - pârâți -, și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurentul - reclamant nu a depus timbru judiciar și nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, deși a fost citat cu mențiunea de a-și îndeplini această obligație; intimații - pârâți au fost citați cu copia motivelor de recurs.
Recurentul - reclamant prin avocat depune chitanța Cec nr. -/1/15.06.2009, cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 6 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Curtea ia act de îndeplinirea obligației de către recurentul - reclamant, de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar, în cuantumul stabilit potrivit rezoluției de primire a dosarului și procedează la anularea acestora.
Părțile prezente personal și prin reprezentant învederează instanței că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de recurs.
Recurentul - reclamant prin avocat solicită admiterea recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 1561/25.11.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V-a Civilă, casarea hotărârii recurate și trimiterea dosarului la instanța de apel în vederea soluționării acestuia. Precizează că nu a fost citat în faza de judecată a apelului la domiciliul ales, astfel cum a fost indicat, respectiv la sediul și Asociații și nu a cunoscut faptul că are termen de judecată fixat, pentru a depune motivele de apel și pentru a achita taxa judiciară de timbru. Susține că hotărârea pronunțată de instanța de apel este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii. Mai arată că în cauză nu au fost respectate dispozițiile art.91 Cod procedură civilă, în sensul că citația emisă recurentului - reclamant la domiciliul ales nu poartă ștampila societății de avocatură și Asociații.
Intimata - pârâtă, personal solicită respingerea recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 1561/25.11.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V-a Civilă ca nefondat. Precizează că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.92 Cod procedură civilă, procedura de citare a reclamantului în faza de judecată a apelului fiind realizată prin afișare la sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură. Susține că în acest mod se încearcă tergiversarea cauzei.
Intimata - pârâtă, personal formulează concluzii de respingere a recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 1561/25.11.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V-a Civilă ca nefondat.
Recurentul - reclamant prin procurator, arată că procedura de citare în fața instanței de apel este nelegal îndeplinită.
La interpelarea Curții, mandatarul recurentului - reclamant arată că nu are studii juridice.
Curtea aduce la cunoștința mandatarului recurentului - reclamant că nu poate pune concluzii, având posibilitatea de a depune concluzii scrise.
Curtea dispune închiderea dezbaterilor și reține în pronunțare cererea de recurs.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Judecătoriei Sectorului 2, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții -, și, solicitând constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr. 99 / 18.01.1995 emis de notariatul de Stat al Sectorului 2.
În motivarea cererii, se arată că prin certificatul atacat, se constată că de pe urma defunctei, a rămas masa succesorală compusă din bunuri mobile, respectiv dreptul patrimonial de autor asupra cărților și revistelor medicale și a manuscriselor și lucrărilor medicale, precum și biblioteca defunctei, cuprinzând cărți beletristice în valoare de 20 000 lei. Reclamantul a arătat că certificatul de moștenitor este lovit de nulitate absolută, deoarece și nu au acceptat succesiunea de pe urma defunctei. Astfel, declarațiile acestora potrivit cărora au preluat din patrimoniul defunctei cărțile ei nu sunt reale, deoarece la acea epocă locuia într-un apartament aflat în vecinătatea apartamentului deținut de defunctă și aceasta din urmă niciodată nu i-a povestit faptul că ar avea rude. În toți acești ani, reclamantul a arătat că nu a observat vreo persoană care să vină în vizită la defunctă, în condițiile în care după decesul acesteia, i-a solicitat soției lui să golească apartamentul în care locuise defuncta.
În drept, au fost invocate prev. Art. 12 din Decretul 40/1953.
Pârâții au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale active, deoarece reclamantul nu mai deține nici un titlu de proprietate asupra imobilului în litigiu, acesta fiind anulat prin sentința civilă nr. 13946 / 2000 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. 6675 /2000, decizia civilă nr. 2935/ 2001 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. 5022/2001, decizia civilă nr. 9760/2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 4919/2002, decizia civilă nr. 292/ 2007 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr-.
Pe fondul cauzei, pârâții au arătat că certificatul de moștenitor atacat a fost con siderat ca fiind valabil de Comisia de aplicare a Legii nr. 112/1995, comisie ce a considerat că și sunt îndreptățiți să primească imobilul ce a aparținut autoarei lor. Mai mult decât atât, același certificat a stat la baza pronunțării sentințelor menționate anterior, iar autorii lor au acceptat succesiunea defunctei în mod tacit, prin preluarea tuturor bunurilor aflate în patrimoniul acesteia la momentul decesului ei, suportând cheltuielile legate de înmormântarea acesteia și de organizarea pomenilor ulterioare,
Prin sentința civilă nr. 3979 / 25.04.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2, fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active, precum și excepția lipsei de interes ca neîntemeiate, iar acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
În motivarea sentinței, s-a reținut, cu privire la cele două excepții, că reclamantul a făcut dovada legitimării sale procesuale active, având în vedere că împotriva sa a fost formulată o acțiune în evacuare, în cadrul căreia pârâții se prevalează de certificatul de moștenitor a cărui nulitate este cerută prin prezenta acțiune. Interesul reclamantului este pe deplin justificat în condițiile în care se pune în discuție în cadrul acțiunii în evacuare legalitatea titlului său și al pârâților din prezentul dosar.
Pe fond, s-a reținut în esență că împrejurarea că autorii pârâților au acceptat în mod tacit succesiunea defunctei este dovedită nu numai cu cele două declarații autentificate sub nr. 9083 și 9085/1994, care nu au fost anulate până în prezent și care își produc efectele prevăzute de lege și chitanțele de plată a taxelor de înmormântare, dar și cu cele două declarații date de martorii și, care confirmă faptul că aceștia au fost cei care s-au ocupat de înmormântarea defunctei, preluând din patrimoniul acesteia bunurile ce s-au găsit la data decesului acesteia.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel la data de 29.09.2008 reclamantul.
Prin decizia civilă nr. 1561/25.11.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, a fost anulat apelul ca netimbrat.
În motivarea deciziei, s-a reținut că prin rezoluția de primire a cererii de apel, s-a dispus ca apelantul să timbreze cererea cu taxă judiciară de timbru de 6 lei și timbru judiciar de 0,15 lei. Tribunalul a constatat că, deși apelantul a fost citat cu această mențiune, acesta nu a înțeles să se conformeze acestor dispoziții, astfel încât față de dispozițiile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, potrivit cărora taxele se plătesc anticipat sau până la primul termen de judecată, a fost admisă excepția netimbrării cererii de apel.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs la data de 25.02.2009 (data poștei) reclamantul, prin care a solicitat casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare în fața instanței de apel.
În motivarea cererii de recurs, s-a arătat că hotărârea recurată este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă). Astfel, recurentul nu a fost citat în dosar la domiciliul ales, așa cum l-a indicat, respectiv sediul și Asociații, astfel încât nu a cunoscut faptul că avea termen fixat în dosar, pentru a depune motivele de apel și nici că i s-a fixat taxa de timbru prin citație. În cauză nu a fost respectat art. 91 din Codul d e procedură civilă, în sensul că citația, în cazul în care a fost comunicată, nu a fost primită de nicio persoană din societatea de avocatură. Mai arată recurentul că a aflat de respingerea apelului ca netimbrat de la arhiva instanței, iar dosarul se afla la judecător pentru motivare.
În drept, au fost invocate prevederile art. 299 și urm. din Codul d e procedură civilă.
Cererea de recurs a fost timbrată cu 6 lei taxă judiciară de timbru și 0m,15 lei timbru judiciar.
Analizând cauza de față prin prisma motivelor de recurs invocate de recurent și a apărărilor formulate de intimați, precum și a probelor administrate în cauză, Curtea constată următoarele:
Prin rezoluția de primire a cererii de apel, s-a dispus ca apelantul să timbreze cererea cu taxă judiciară de timbru de 6 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, iar acesta a fost citat cu această mențiune a achitării taxei de timbru la domiciliul ales la și Asociații în B, nr. 225,. 33.35,. A,. 1,. 2, sector 2.
Dovada de citare aflată la fila 6 din dosarul instanței de apel poartă mențiunea afișării citației pe ușa principală a locuinței destinatarului, ca urmare a faptului că nicio persoană nu a fost găsită.
Recurentul a invocat faptul că în cauză nu a fost respectat art. 91 din Codul d e procedură civilă, în sensul că citația, în cazul în care a fost comunicată, nu a fost primită de nicio persoană din societatea de avocatură.
Potrivit prevederilor art. 91 din Codul d e procedură civilă, nmânarea citațiilor și a tuturor actelor de procedură, în cazurile prevăzute de art. 87 pct. 1, 2, 3, 5 și 7, precum și în cele prevăzute de art. 90 alin. 3, 4, 5 și 6 sau atunci când actul urmează să fie înmânat unuiavocatori notar public, se poate face funcționarului sau persoanei însărcinate cu primirea corespondenței, care își va arăta în clar numele și prenumele, precum și calitatea, iar apoi va semna dovada.
Din interpretarea gramaticală a textului citat mai sus rezultă că înmânarea citației către persoana însărcinată cu primirea corespondenței este o facultate, ca posibilitate suplimentară față de înmânarea citației direct către persoana citată sau către avocat, dar în nici un caz nu se poate reține obligativitatea unei asemenea înmânări, cu sancțiunea vicierii procedurii de citare. Dincolo de aspectul existenței sau nu a unei asemenea persoane însărcinate cu primirea corespondenței în cazul biroului avocațial de față, se constată că în cauză a fost făcută în moc corect aplicarea dispozițiilor art. 92 alineat 3 din Codul d e procedură civilă.
Mai mult decât atât, se constată, din analiza tuturor citațiile din dosarele de prima instanță, apel și recurs, că toate dovezile de citare ale reclamantului s-au întors la dosar cu mențiunea afișării citației pe ușa principală a locuinței destinatarului, ca urmare a faptului că nicio persoană nu a fost găsită, iar acesta este primul moment procesual în care reclamantul invocă o vătămare legată de acest aspect. Or, față de coroborarea dispozițiilor art. 92 alin. 3 cu art. 105 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, vătămarea trebuia invocată la primul termen cu procedură completă, or reclamantul, deși a avut cunoștință de toate actele procesuale efectuate până la momentul pronunțării deciziei de apel, nu a invocat acest aspect decât în fața instanței de recurs.
Constatând neîntemeiat motivul de recurs invocat de recurentul-reclamant, respectiv art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, Curtea va constata că în mod corect tribunalul a făcut aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 și a admis excepția netimbrării cererii de apel, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de către recurentul-reclamantdeciziei civile nr. 1561/25.11.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți -, și, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red. Jud. AV
2 ex./30.06.2009
Judecători apel - Secția a V-a Civilă-,
Președinte:Silvia PanăJudecători:Silvia Pană, Ileana Ruxandra Dănăilă, Andreea
