Anulare act. Decizia 354/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 354/
Ședința publică de la 04 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anica Ioan
JUDECĂTOR 2: Luminița Șolea
JUDECĂTOR 3: Simona Bacsin
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta, cu domiciliul în B,- împotriva deciziei civile nr.33/13.02.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila,în contradictoriu cu intimații, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:recurenta, personal și asistată de av. și intimatul, personal și asistat de av.,care răspunde și pentru intimata,lipsă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier,după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat,Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentei,pentru considerentele arătate pe larg în motivele scrise de recurs,aflate la dosar și în concluziile scrise pe care le depune la dosar și le susține oral,pe scurt, solicită admiterea recursului,desființarea hotărârii pronunțate de instanța de apel și în rejudecare respingerea apelului și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond,pe care o consideră legală și temeinică. Recursul declarat vizează o greșită casare cu trimitere pentru motivul că instanța de fond nu ar fi intrat în cercetarea fondului cauzei.În speță,obiectul cauzei îl constituie constatarea nulității absolute a unor certificate de moștenitor,natura cauzei fiind reglementată foarte strict de legislația în materie.Așa cum au arătat,motivat pe larg în motivele scrise de recurs,emiterea unui nou certificat de moștenitor,conform cu legea,consecință a anulării sau constatării nulității acestora,este de competența notariatului,fiind reglementată în amănunt în Legea notarilor publici.Invocă motivul de nulitate prev.de art.304 pct.9 rap.la art.297 alin.2 parte finală din Codul d e procedură civilă,raportat și la disp.art.6 paragraf 1 din CEDO,recurenta fiind prejudiciată prin tergiversarea soluționării acestui dosar,motiv amplu dezvoltat în scris.Susține că nu se poate reține că instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului,întrucât s-a administrat un probatoriu complet,iar părțile au declarat explicit că nu mai au alte probe și nici cereri noi și mai mult,instanța a acordat termen pentru depunerea de concluzii scrise.Apelanții,intimații din prezenta cauză,nu au invocat prin motivele de apel,și nici instanța de apel nu a evidențiat sau pus în discuția părților,existența vreunei cauze de nulitate absolută care să determine casarea hotărârii pronunțate de instanța de fond,cu trimitere spre rejudecare.Un alt motiv de recurs,întemeiat pe disp.art.304 pct.9 rap.la art.261 alin.1 pct.5 Cod procedură civilă,vizează împrejurarea că instanța de apel în mod greșit a considerat ca fiind eliptică motivarea și dispozitivul hotărârii pronunțate de instanța de
fond,având în vedere obiectul cauzei-constatarea nulității absolute a unor certificate de moștenitor,strict reglementate de legislația în materie,nefiind susceptibile de teoretizări și dezvoltări exhaustive.Susține că,întrucât instanța de apel a suplimentat probatoriul la cererea intimaților,existau suficiente probe pentru ca instanța de apel să se pronunțe pe fondul cauzei și nicidecum să trimită cauza spre rejudecare la instanța de fond.Tot în mod greșit a considerat instanța de apel,că în mod nelegal s-a pronunțat instanța de fond cu privire la nulitatea certificatului de moștenitor nr.871/1971,care nu face obiectul cererii principale,întrucât aceasta nu constituie un motiv de casare ci este un caz tipic de eroare de dactilografiere.Pe aspectele susținute de intimați în întâmpinarea depusă la dosar arată că prin notele de concluzii depuse la dosar,a motivat pe larg netemeinicia și nelegalitatea acestora. Cu cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimaților,pentru considerentele exprimate pe larg în întâmpinarea depusă la dosar,solicită respingerea recursului,ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de apel,pe care o consideră temeinică și legală.Prin motivul 1 de recurs,se solicită admiterea recursului și soluționarea cauzei pe fond,motivat de faptul că aceasta este vătămată prin tergiversarea soluționării acesteia.Este de observat însă,că recurenta a fost aceea care a introdus acțiunea de ieșire din indiviziune,apoi a solicitat suspendarea judecării acesteia până la soluționarea altei cauze formulată tot de recurentă,iar suspendarea judecării cauzei referitoare la constatarea nulității certificatelor de moștenitor,pentru o tranzacție,a fost cerută de ambele părți,situație în care consideră inadmisibilă cererea formulată de apărătorul recurentei,întrucât prin admiterea recursului și rejudecarea pe fond,cu menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond,s-ar trece peste un grad de jurisdicție.Arată că în hotărârea de fond se observă clar că este vorba de o nulitate absolută,constatată de instanța de fond,dar aceasta nu arată în ce constă nulitatea absolută,frauda la lege.Prin hotărârea instanței de fond s-a dispus nulitatea absolută, parțială,a unor certificate de moștenitor,dar nu se arată ce anume se anulează și ce se menține,motivat de faptul că eliberarea unui nou certificat de moștenitor,ca urmare a anulării,parțiale,a unui certificat,este de competența exclusivă a notariatului și nu a instanței de judecată.Însă,în speță,certificatul de moștenitor,eliberat în urma anulării parțiale a unui certificat de moștenitor anterior,trebuie să respecte dispozițiile instanței de judecată,care a pronunțat anularea,cu privire la mențiunile care înlocuiesc mențiunile declarate nule.Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 2939 din 14 mai 2007, pronunțată de Judecătoria Brăila în cauza ce formează obiectul dosarului nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta - pârâtă, împotriva pârâților - reclamanți și și în consecință, s-a constatat nulitatea absolută parțială a certificatelor de moștenitor nr. 253/1965 și 871/1971, eliberate de Notariatul de Stat B și a Certificatului de moștenitor nr. 159/1998 eliberat de Biroul Notarului Public, cu privire la suprafața de teren aferentă imobilului din masa succesorală; s-a respins cererea reconvențională disjunsă, formulată de pârâții - reclamanți și împotriva reclamantei pârâte ca nefondată; în baza art. 274 Cod de procedură civilă au fost obligați pârâții - reclamanți și, în solidar să plătească reclamantei - pârâte suma de 836 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxe de timbru, taxe legalizare și onorariu avocat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și temei de drept.
Prin cererea disjunsă din dosarul nr. 7398/2005 formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții și, s-a solicitat partajul succesoral al imobilului din B,-.
Prin cererea completatoare disjunsă s-a solicitat constatarea nulității absolute pentru fraudă la lege a următoarelor acte: actul dotal din 29.12.1906 privind dota lăsată de fiicei sale - pentru suprafața de 30 de stânjeni pătrați echivalentul a 120 mp, din suprafața totală de 400 mp a imobilului situat în B,-, act autentificat prin procesul verbal nr. 850/30.12.1906 - capăt de cerere la care s-a renunțat la data de 15.11.2006, (conform precizărilor depuse la dosar); certificatul de moștenitor nr. 253/1965 eliberat de Notariatul de Stat B privind succesiunea defunctei; certificatul de moștenitor nr. 806/1971, supliment pentru completarea masei succesorale de pe urma defunctei; certificatul de moștenitor nr. 159/1998 eliberat de Biroul Notarial privind succesiunea defuncților și, autorii pârâților și.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța a reținut că certificatele de moștenitor nr. 491/1968 și 1343/1982 au fost corect întocmite în baza procesului verbal întocmit la data de 14.11.1947 de către Administrația Financiară prin care s-a constatat atât masa succesorală cât și întinderea cotelor moștenitorilor defunctei -.
În ce privește certificatele de moștenitor nr. 253/1965 și 871/1971, acestea se completează reciproc și au o singură mențiune cu privire la modul de dobândire a imobilului de către, fără a se menționa vreun act de moștenire; din descrierea imobilului rezultă că are suprafața de 260 mp, nu se precizează o cotă indiviză și nici cui aparține restul din suprafața totală de 400 mp.
Instanța a constatat că aceste certificate sunt lovite de nulitate absolută întrucât părțile au folosit aceste acte pentru eludarea dispozițiilor legii și fraudarea intereselor altora, dar numai în parte, pentru suprafața de teren aferentă imobilului, moștenită de și de la defuncta -, respectiv pentru 60 mp din terenul aferent imobilului.
Cu privire la certificatul de moștenitor nr. 159/1998, instanța a constatat că acesta este lovit de aceeași nulitate absolută parțială, întrucât a fost eliberat în baza certificatelor de moștenitor nr. 253/1965 și 871/1971.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen legal și, solicitând respingerea cererii reclamantei și admiterea cererii reconvenționale, pentru următoarele motive:
1. Este greșit raționamentul instanței de fond pe baza căruia a considerat că procesul - verbal de impunere întocmit de Administrația Financiară la data de 14.11.1947 are forță probantă mai mare decât actul dotal din 29.12.1906 cu testament olograf înscris pe el de către - pentru, deoarece nu există nici o dovadă din care să rezulte că delegatul autorității publice care a întocmit acest act a luat legătura cu sau că aceasta ar fi participat la furnizarea datelor pentru întocmirea procesului verbal; nu există dovada comunicării procesului verbal către; datele prezentate delegatului administrației financiare sunt trunchiate deoarece nu s-a menționat actul dotal din 1906;
Consideră că procesul verbal din 14.11.1947 descrie eronat averea lăsată de - ca fiind de 1/3 din terenul în suprafață de 400 mp. lăsată moștenire de părinții predecedați și nu cum era în realitate de 1/3 din terenul în suprafață de 280 moștenită de la părinți, plus suprafața de 120 mp primită prin act dotal care nu a fost contestat de pârâți;
Apelanții au susținut că potrivit dispozițiilor legale și actului dotal existent și necontestat, terenul lăsat moștenire de - în anul 1947, nu era în suprafață de 133 mp (adică 1/3 din 400 mp) cum se arată în procesul-verbal, ci în suprafață de 213 mp;
Suprafața de 260 mp reprezintă suprafața reală de teren cuvenită lui prin moștenire legală de la părinți - 93 mp (280/3) și prin moștenire legală și testamentară de la sora sa - - 166 mp, în total 259 mp.
2. Actul dotal din anul 1906 face pe deplin dovada și nu a fost contestat de părți;
3. Existența testamentului olograf din anul 1906 scris de - - nu a fost contestat de către reclamantă;
4. Certificatele nr. 283/1965 și nr. 159/1998 nu au fost obținute prin eludarea legii și fraudarea intereselor reclamantei ci în conformitate cu dispozițiile legale și cu mențiunile cuprinse în actul dotal autentificat la 30.12.1906;
5. Cei care au eludat legea în frauda intereselor altor persoane au fost ascendenții lui, prin omiterea actului dotal cu testament, folosind procesul verbal din 1947 la eliberarea certificatelor de moștenitor nr. 491/1968 și 1543/1982.
În opinia apelanților se impune a se constata nulitatea absolută a certificatelor de moștenitor nr. 491/1968 și nr. 1543/1982 eliberate de pe urma defunctului și în baza procesului verbal din 14.11.1947.
În subsidiar, apelanții au solicitat în eventualitatea menținerii hotărârii cu privire la nulitatea absolută parțială a certificatelor de moștenitor, să se observe că greșit s-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 804/1971, indicat eronat în hotărâre sub nr. 871, supliment la certificatul de moștenitor nr. 253/1965; completarea masei prin acest certificat nu se referă la teren imobiliar ci vizează numai locul de veci; în partea finală a hotărârii se constată greșit nulitatea absolută parțială a certificatelor de moștenitor nr. 253/1965; 871/1971 (real 804) și nr. 159/1998, cu privire la suprafața de teren aferentă imobilului din masa succesorală; este greșit să se facă referire la întreaga suprafață de teren aferentă imobilului apelanților deoarece din considerente rezultă că nulitatea se referă numai la suprafața de 60 mp.
Prin decizia civilă nr.33/2008 a Tribunalului Brăilas -a admis apelul,s-a desființat sentința civilă nr.2939/2007 a Judecătoriei Brăila și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a pronunța această decizie s-au reținut următoarele:
Cererile deduse judecății în fond au fost disjunse din dosarul nr. 7398/2005 al Judecătoriei Brăila, înregistrându-se la această instanță sub nr-.
Potrivit precizărilor făcute atât prin cererea depusă la dosarul cauzei (filele112-114) cât și prin concluziile scrise (filele 180-190 dosar fond), reclamanta a solicitat:
1. constatarea nulității absolute parțiale a Certificatelor de moștenitor nr.:
a) 253/19.08.1965 eliberat de Notariatul Raion B în dosarul succesoral nr. 253/1965 privind succesiunea defunctei,în sensul de a se înlătura în totalitate mențiunile de la Pct. II. Masa succesorală, lit. b) imobile, constatând că masa succesorală o reprezintă cota de 6/12 din imobilul situat în B,-, compus din totalitatea sa, teren de construcție în suprafață de 400 mp și construcțiile din paiantă acoperite cu carton având 8 încăperi, dobândit astfel: 4/12 prin moștenire legală de la tatăl său decedat în anul 1980 și 2/12 ca moștenitoare a surorii sale -, decedată la 21 februarie 1947 - conform actului de stăpânire nr. 1090/6 noiembrie 1872, procesul verbal de impunere a averii succesorale din 12XI.1947, act administrativ cu caracter jurisdicțional și extrasului din "registrul de stare civilă pentru morți pe anul 1947" Restul de 6/12 parte din averea de mai sus o reprezintă proprietatea moștenitorilor lui -, conform procesului - verbal din 12.XI. 1947.
b) 159/7 octombrie 1998 eliberat de BNP în dosarele succesorale nr. 211/1998 și 212/1998 privind succesiunea defuncților și, decedați la 5.11.1992, respectiv 24.03.1995,în sensul de a se înlătura în totalitate mențiunile de la pct. II. De pe urma defunctei, pct. 1, Masa succesorală, lit. B) imobile, constatând că " masa succesorală reprezintă cota de 6/12 din imobilul situat în B,- compus din totalitatea teren de construcție în suprafață de 400 mp. și construcțiile din paiantă acoperite cu carton având 8 încăperi, dobândită prin certificatul de moștenitor nr. 253/19 august 1965 eliberat de Notariatul de Stat al raionului B în dosarul nr. 253/1965privind succesiunea defunctei.Restul de 6/12 parte din averea de mai sus o reprezintă proprietatea moștenitorilor lui - conform procesului verbal din 12.XI.1947.
Conform precizărilor, reclamanta a renunțat la capătul de cerere privindconstatarea nulității certificatului de moștenitor nr. 804/12.10.1971 suplimentar la certificatul de moștenitor nr. 253/19.08.1965.
Pârâții - reclamanți din cererea reconvențională și-au precizat obiectul (filele 128-129 fond), în sensul căau solicitat anularea Certificatului de moștenitor nr. 491/1968 privind succesiunea defunctului prin care s-a constatat că masa succesorală se compune din cota de 3/12 din imobilul situat în- format din teren în suprafață de 400 mp și construcții, având ca moștenitori pe și cu o cotă de 3/4 și a Certificatului de moștenitor nr. 1545/1982 privind succesiunea defunctei privind același imobil.
În raport de obiectul cererilor formulate, instanța s-a pronunțat în mod eliptic atât prin dispozitiv cât și prin considerente, fără a preciza în ce constă nulitatea parțială absolută, în ce sens sunt modificate certificatele de moștenitor sub aspectul masei succesorale, astfel cum s-a solicitat de către părți.
De asemenea, instanța de fond s-a pronunțat asupra nulității certificatului de moștenitor nr. 871/1971 care nu face obiectul acțiunii principale, precum și asupra certificatului de moștenitor nr. 1343/1982, care nu face obiectul cererii reconvenționale.
Prin cererea principală s-a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a Certificatului de moștenitor nr. 804/1971 la care ulterior s-a renunțat, iar prin cererea reconvențională s-a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a Certificatul de moștenitor nr. 1545/1982, iar instanța de fond s-a referit în considerentele sentinței la Certificatul de moștenitor nr. 1343/1982.
Întrucât nu s-a pronunțat asupra obiectului cererilor formulate de părți, atât sub aspectul actelor juridice menționate cât și cu privire la conținutul acestor acte, instanța de fond nu a efectuat o cercetare completă și corectă a fondului și nu a stabilit ce mențiuni sunt considerate nule absolut și ce mențiuni sunt menținute din actele a căror nulitate absolută parțială s-a declarat s-a declarat.
Împotriva deciziei civile nr.33/2008 a Tribunalului Brăilaa declarat recurs reclamanta pentru că în speță e incident art.304 pct.9 rap.la disp.art.297 alin.2 Cod procedură civilă și la disp.art.6 din CEDO (motivul 1).
Soluția desființării sentinței instanței de fond și trimiterea spre rejudecare potrivit disp.art.297 se întâlnește în 3 situații (prima instanță a rezolvat pricina fără a intra în cercetarea fondului, judecata s-a făcut cu lipsa părții care nu a fost legal citată, există cauze de nulitate a sentinței),situații care nu se regăsesc în speță.
În plus,cauza e înregistrată pe rolul instanțelor de 2 ani și dacă pornește din nou de la judecătorie se va ajunge a nu respecta "termenul rezonabil" instituit de art.6 CEDO.
A fost aplicat greșit art.261 alin.5 Cod procedură civilă,pentru că în mod greșit a considerat instanța de apel eliptică motivarea și dispozitivul sentinței,pentru că nu se precizează în ce ar consta nulitatea absolută parțială a certificatelor de moștenitor și-n ce sens ar trebui modificate acestea (motivul 2).
În condițiile în care reclamanta invocă faptul că mențiunile din certificatul de moștenitor 253/1965 și 159/1998 privind terenul nu reflectau realitatea și prin dispozitivul sentinței se precizează că se constată nulitatea absolută parțială a acestora în ceea ce privește suprafața de teren aferent,se pune întrebarea unde este nelămurirea?
Motivul 3de recurs vizează aplicarea greșită a disp.art.129 alin.5 și 6, a art.246 și 281 Cod procedură civilă,pentru că în speță nu s-a discutat de vreun certificat nr.871/1971 ci de 804/1971 și este evident că mențiunea cu privire la nulitatea certificatului nr.871/1971 este o simplă eroare materială.
Faptul că s-ar fi renunțat la constatarea nulității certificatului de moștenitor 804/1971 denotă superficialitatea analizei instanței de apel,pentru că în speță a avut loc o astfel de renunțare,dar nu de parte ci de apărător,contrar disp.art.246 și ca atare în mod corect instanța de fond nu a ținut cont de ea.
Motivul 4 de recurs excede cadrului recursului pentru că vizează fondul problemei deduse judecății și anume că-n mod greșit intimații pretind constatarea nulității absolute doar pentru 60 mp și nu pentru întreaga suprafață așa cum a dispus instanța de fond.
Intimații,prin întâmpinare,au solicitat respingerea recursului pentru că instanța de apel a menționat în considerentele sale de ce a apreciat că nu poate exercita controlul judecătoresc, că procesul s-a întins pe 2 ani din vina reclamanților; pentru că într-adevăr potrivit lui 261 Cod procedură civilă,hotărârea instanței de fond ar fi trebuit să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se sprijină; pentru că indicarea unui număr greșit al unui certificat de moștenitor nu poate fi considerat o simplă eroare materială; pentru că a existat o renunțare la cererea de constatare a nulității certificatului de moștenitor 804/1971 prin nesusținerea acestui capăt de cerere cu ocazia dezbaterilor.
Examinând actele și lucrările dosarului se constată căprezentul recurs este fondat.
Potrivit disp.art.297 alin.1 Cod procedură civilă,instanța de apel va desființa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe în cazul în care se constată că,în mod greșit,prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată.
Instanța de apel,când a adoptat soluția de desființare a sentinței civile nr.2939/2007 a Judecătoriei Brăila, a considerat că-n speță nu a existat o cercetare completă a fondului cauzei.
Contrar celor reținute de instanța de apel,hotărârea primei instanțe este motivată în fapt și în drept,iar eventualele lacune,inadvertențe sau greșeli materiale (cum e-n cazul certificatului de moștenitor 804/1971 trecut în hotărâre ca fiind 871/1971) pot fi suplinite sau remediate prin motivare și soluție de instanța de apel.
Față de aceste considerente se constată că-n speță a avut loc o aplicare greșită a art.297 alin.1 Cod procedură civilă,fapt ce atrage incidența disp.art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Pe cale de consecință,în baza disp.art.312 alin.1 teza și alin.3 Cod procedură civilă,urmează a se admite recursul,a se casa decizia civilă nr.33/2008 a Tribunalului Brăila și a se trimite cauza pentru rejudecarea apelului la aceeași instanță.
Găsindu-se întemeiat primul motiv de recurs,analiza celorlalte motive este inutilă.
În baza art.274 Cod procedură civilă,urmează a fi obligați intimații către recurentă la plata cheltuielilor de judecată suportate de aceasta în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de reclamanta, cu domiciliul în B,- împotriva deciziei civile nr.33/13.02.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila,în contradictoriu cu intimații, având ca obiect anulare act.
Casează decizia civilă nr. 33/13.02.2008 a Tribunalului Brăila și trimite cauza pentru rejudecarea apelului la aceeași instanță.
Obligă pe intimați către recurentă la plata a 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR Pentru jud.
- - - - plecată în Plonia în perioada
09 - 20.06.2008
PREȘEDINTE,
GREFIER
- -
: - -/13.06.2008
: /16.06.2008
2 ex.
FOND:
APEL: -
Președinte:Anica IoanJudecători:Anica Ioan, Luminița Șolea, Simona Bacsin
