Anulare act. Decizia 402/2008. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 402
Ședința publică din data de 14.10.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Vălan Aglaia
JUDECĂTOR 2: Georgeta Stegaru
JUDECĂTOR 3: Brătuianu Antonela
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenții - pârâți SC România SA și Asociația Proprietarilor nr. 2J împotriva deciziei civile nr. 295A/03.03.2008, pronunțată de Tribunalul București -Secția a IV a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți Cabinetul de Avocatură " " și.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții - pârâți SC România SA și Asociația Proprietarilor nr. 2J, reprezentați de avocat, cu împuterniciri avocațiale nr. -/2008 și -/2008, aflate la file 28, 29 din dosar și intimații - reclamanți Cabinetul de Avocatură " " și, reprezentați de avocat cu împuternicire avocațială nr. -/15.09.2008, aflată la fila nr. 27 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la termenul anterior s-a dispus amânarea judecării cauzei pentru a da posibilitatea recurenților - pârâți să ia cunoștință de conținutul întâmpinării formulată de către intimații - reclamanți Cabinetul de Avocatură " " și.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și nici probe de administrat, acordă cuvântul cu privire la cererea de recurs.
Reprezentantul recurenților - pârâți SC România SA și Asociația Proprietarilor nr. 2J critică soluția pronunțată de instanța de apel întrucât aceasta a reținut în motivarea soluției că reclamatul Cabinetul de avocatură nu ar avea personalitate juridică, motiv pentru care singurul care ar putea formula acțiunea este persoana fizică. Față de acest aspect apreciază că instanța de apel a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii, ignorând dispozițiile art. 42 Cod procedură civilă.
Mai arată că și în situația în care s-ar admite că forma de exercitare a profesiei, Cabinetul de avocatură, nu are personalitate juridică, potrivit dispozițiilor art. 42 Cod procedură civilă, interprete per a contrario, persoanele care nu au exercițiul drepturilor lor, pot sta în judecată, dacă sunt reprezentate în chipul arătat în legile sau statutele care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor.
Totodată, învederează că, având în vedere că proprietar al imobilului în discuție este Cabinetul individual și nu intimatul - reclamant, acesta din urmă nu poate avea calitatea procesuală activă.
Concluzionând, arată că Cabinetul de avocat, ce își are sediul în apartamentul în discuție, a fost reprezentat de avocat și prin urmare, sentința pronunțată de către instanța de fond este legală și temeinică.
Față de cele învederate, solicită admiterea recursului promovat de către recurenții - pârâți SC România SA și Asociația Proprietarilor nr. 2J, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei Tribunalului București spre rejudecarea apelului.
Reprezentantul intimaților - reclamanți Cabinetul de Avocatură " " și învederează că potrivit dispozițiilor art. 179 și art. 188 din Statutul profesiei de avocat, cabinetul de avocatură nu are personalitate juridică proprie astfel încât să poată sta personal în instanță.
Mai arată că însuși titularul cabinetului este cel care are capacitate procesuală întrucât cabinetele de avocatură sunt reprezentate de însuși titularul lor.
Precizează că, în speță, titularul cabinetului, persoana fizică este titularul dreptului de proprietate asupra condominului, menționarea Cabinetului de avocat în această calitate având o justificare doar de natură fiscală.
Concluzionând, solicită respingerea recursului declarat de către recurenții - pârâți SC România SA și Asociația Proprietarilor nr. 2J ca nefondat.
Având cuvântul în replică, reprezentantul recurenților - pârâți SC România SA și Asociația Proprietarilor nr. 2J arată că părțile pe care le reprezintă s-au referit în motivele de recurs la aspecte privind calitatea procesuală activă a Cabinetului de avocat, întrucât motivarea instanței de apel s-a raportat la Cabinetul de avocat.
Totodată, apreciază că susținerile părților adverse, formulate prin avocat, cu privire la considerentele de natură fiscală, sunt neîntemeiate.
Curtea, apreciind cauza lămurită, o reține în vederea pronunțării asupra cererii de recurs formulată de recurenții - pârâți SC România SA și Asociația Proprietarilor nr. 2J împotriva deciziei civile nr. 295A/03.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți Cabinetul de Avocatură " " și.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 3 B la data de 20.12.2005 sub nr- (nr. vechi 17369/2005), reclamanții Cabinet Individual de Avocatură " " și au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Asociația de proprietari nr. 2J/ nr.11 și SC SA, anularea contractului de închiriere încheiat la data de 30.08.2005 între Asociația de Proprietari nr. 2J/ nr. 11 în calitate de locator și SC în calitate de locatar, anularea contractului de cesiune încheiat la 30.08.2005 între pârâți, repunerea părților în situația anterioară prin desființarea tuturor lucrărilor efectuate de SC pentru instalarea stației de bază și antenelor radiante în părțile comune ale proprietății.
In motivarea cererii, reclamanții au arătat în esență că, la data de 30.08.2005 a fost încheiat între pârâți un contract de închiriere având ca obiect suprafața totală de 43,5 mp. pe terasa, fațada și interiorul imobilului ( respectiv 19,5. în interior reprezentând amenajarea unei camere la ultimul nivel al clădirii, 22 mp. pe terasă și 2m.p. pe fațadă) situat în B sector 3, nr. 2J/ nr. 11. Această suprafață urmează a fi utilizată de pentru instalarea unei stații de baza utilizată în cadrul sistemului de telefonie mobilă.
Au arătat reclamanții că, în conformitate cu art. 11 alin. 1 din OG 85/2001, orice hotărâre cu privire la închirierea spațiilor comune se face cu acordul proprietarilor în cauză, în privința contractului menționat nefiind obținut acest acord. Nu există o hotărâre a Adunării generale a Asociației prin care să se fi decis votul majorității și a celor direct implicați.
Conform art. 6 alin. 3 din HG 400/2003, schimbarea destinației locuințelor sau alte spații situate în clădiri colective se face cu acordul asociației de proprietari și în mod obligatoriu cu acordul proprietarilor cu care se învecinează pe orizontală și pe verticală, în acest caz reclamanții fiind vecini (perete în perete) cu spațiul tehnic pentru antene.
S-a mai susținut că instalațiile respective sunt vătămătoare, dăunătoare sănătății și că nu există în cauză acordul proprietarilor afectați.
În drept au fost invocate disp. art. 11 alin. 1 din OG 85/2001, HG 400/2003.
La data de 7.02.2006, pârâții au depus întâmpinare, pe această cale solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă, proprietar al imobilului în cauză fiind cabinetul de avocatură și nu reclamantul. Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin întâmpinarea formulată de către pârâta SC SA s-a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților pe motiv că legiuitorul, prin OG 85/2002, a recunoscut numai proprietarilor direct afectați dreptul de a cerere constatarea ineficienței actului juridic. Ori, reclamanții nu pot fi considerați ca fiind direct afectați, în sensul că aceștia trebuie să dovedească faptul că au calitatea de proprietari și că sunt afectați prin încheierea contractului de închiriere dintre Asociație și pârâta SC. Întrucât proprietar al imobilului situat în condominiul administrat de asociație este cabinetul de avocatură iar nu persoana fizică, nu poate avea legitimare procesuală activă și interes legitim decât proprietarul imobilului.
In ceea ce privește cabinetul de avocatură, acesta chiar dacă a făcut dovada legitimării procesuale prin aceea că este proprietarul apartamentului, nu a făcut dovada faptului că ar fi fost direct afectat de contractul de închiriere și implicit de montarea stației de emisie recepție pe terasa și fațada imobilului prin închirierea unei camere de la ultimul etaj al imobilului.
Pe fond, s-a susținut netemeinicia cererii pentru că asociația de proprietari a încheiat contractul de locațiune în virtutea dreptului său de administrare a părților comune ale imobilului, cu acordul majorității proprietarilor exprimat în scris și atestat de semnătură - un număr de 42 de proprietari din totalul de 64 de apartamente existente în bloc.
Prin încheierea de ședință din data de 27.03.2006 instanța a admis excepția lipsei calității procesual active a reclamantului, raportat la faptul că aceste nu este titularul dreptului dedus judecății, numai proprietarii din condominiul administrat de asociație și care sunt direct afectați putând fi titularii acțiunilor în justiție.
Prin sentința civilă 5124/1.06.2007 pronunțată de Judecătoria sectorului 3 B, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul Cabinet Individual de Avocatură " " în contradictoriu cu pârâții Asociația de Proprietari nr. 2J și SC SA ca neîntemeiată.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că, potrivit legii aplicabile la momentul încheierii actului juridic, legiuitorul a prevăzut ca numai proprietarii direct afectați să-și exprime acordul la încheierea actului și pe cale de consecință numai aceștia fac parte din sfera persoanelor cărora legiuitorul le conferă legitimare procesuală și interes legitim în a solicita instanței invalidarea actului care nu respectă, pe lângă condițiile de fond, și acele condiții prealabile obligatorii care trebuiau respectate și la care se referă disp. art. 11 alin. 1 și 2 din OG 85/2001.Reclamantul Cabinetul de avocatură este titularul dreptului de proprietate asupra. situat la etajul 7 al blocului format din mai multe etaje și spații cu destinație de locuit sau altă destinație și, prin urmare, în virtutea calității de proprietar, independent că este membru al asociației sau nu (toate hotărârile adunării generale fiind obligatorii și pentru proprietarii ne membri) este în drept - ca persoană străină de actul juridic încheiat care produce efecte juridice și cu privire la acesta - să justifice dreptul și interesul său propriu în a pretinde și obține nulitatea actului.
Instanța a avut în vedere limitele obiectului cererii și cauza juridică a acțiunii pe care reclamanții au promovat-o, respectiv că nu a fost investită cu o contestație împotriva hotărârii adunării generale a asociației în cauză, ci cu o acțiune în nulitatea actului juridic formulată de un terț care nu a participat la încheierea actului juridic. Astfel, a reținut că, fiind vorba de o nulitate absolută virtuală, reclamantul având calitatea cerută de lege - de proprietar - face parte din sfera titularilor îndreptățiți să o invoce.
S-a mai reținut că reclamantul nu a făcut dovada gradului de afectare prin montarea stațiilor de emisie recepție pe terasa blocului și pe fațadă, în schimb pârâta a făcut proba contrară susținerilor reclamantului, depunând dovada că au fost îndeplinite condițiile impuse de lege, contemporane cu încheierea actului, respectiv hotărâre a adunării generale a proprietarilor, autorizațiile cerute de lege pentru modificări constructive, tabel cu acordul proprietarilor.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții Cabinet Individual de Avocatură " " și.
În motivarea apelului, s-a arătat în esență că, în privința admiterii excepției lipsei calității procesuale active în ceea ce îl privește pe reclamantul, aceasta măsură este nelegală. Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între reclamant pe de o parte și persoana care este titularul raportului juridic dedus judecății pe de altă parte. Conform prev. art. 179 din Statutul profesiei de avocat reiese că noțiunea de cabinet individual de avocat este doar o formă de exercitare a profesiei de avocat, neavând un patrimoniu și o personalitate juridică distinctă față de titularul acestuia. Pe cale de consecință coreclamantul este titular al dreptului de proprietate din condominiul administrat de asociație și este direct afectat, astfel că instanța fondului a admis în mod neîntemeiat excepția calității procesuale active a coreclamantului.
Cu privire la fondul cauzei, apelanții a reluat expunerea din cererea de chemare în judecată, referitor la condițiile în care a fost încheiat contractul de închiriere a cărui anulare o solicită.
Au mai precizat că, la aceeași dată, între pârâta Asociația de Proprietari nr. 2J/ nr. 11 în calitate de cedent și SC SA în calitate de cesionar a fost încheiat un contract de cesiune prin care cedentul s-a obligat să transmită cu titlu gratuit în favoarea cesionarului toate aprobările, avizele, permisele și autorizațiile obținute de cesionar, pe cheltuiala proprie și emise pe numele cedentului în scopul construirii și instalării, asamblăm, operării și modificării de către cesionar, a stației de bază emisie recepție.
În ceea ce privește tabelul cu semnături, cuprinzând acordul unor proprietari, au susținut apelanții că acesta nu întrunește în nici un caz cerințele imperative ale legii. Până și acordul acestor proprietari a fost viciat întrucât în înscrisul numit" Tabel nominal din data de 1.08.2005" se arată că proprietarii care semnează acest tabel își dau acordul pentru închirierea unei suprafețe de 43,5 mp. în vederea instalării unei Stații de fără a se face nicăieri precizarea că se va amenaja o cameră (modificându-se astfel destinația imobilului), că se vor zidi geamurile și mai ales că se vor monta antene radiante.
S-a arătat că este de notorietate faptul că montarea unei astfel de stații poate crea grave probleme de sănătate, cauzate de câmpurile electromagnetice generate de antenele sistemului de telefonie mobilă. In aceste condiții se impunea nu numai acordul tuturor proprietarilor, dar și o expertiză privind efectele acestei stații, pentru ca fiecare proprietar să-și poată da acordul în cunoștință de cauză. Din disp. Art. 16 din OG 2/2006 reiese că funcționarii publici care lucrează în clădirile unde funcționează instalații precum și cele din speță au un spor de salariu pentru condiții vătămătoare. Așadar pericolul vătămării reiese indirect și implicit prin însuși efectul legii în speță OG 2/2006.
Intimatele pârâte SC SA și Asociația Proprietarilor nr.2J/ nr.11 au formulat întâmpinare, pe această cale solicitând respingerea apelului ca fiind nefundat, cu obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată.
A fost invocate excepția lipsei de interes pe capătul doi al cererii de chemare în judecată, având în vedere că reclamanții nu au un interes legitim pe acest capăt de cerere, câtă vreme autorizațiile privesc echipamente în concret determinate, care nu pot fi folosite decât de furnizorii de servicii de telecomunicație și nici un interes născut și actual, personal și direct.
S-a susținut că în mod corect prima instanță a admis excepția lipsei calității procesual active a reclamantului, având în vedere că proprietar al imobilului în cauză este Cabinetul Individual și nu persoana fizică.
S-a invocat și excepția lipsei calității procesual active a Cabinetului Individual chiar dacă este proprietar al imobilului, deoarece acesta nu a făcut dovada faptului că ar fi direct afectat de contractul de închiriere și implicit de construirea stației de emisie recepție.
Au mai arătat intimații că motivele din acțiune nu pot duce decât la nulitatea relativă a contractului de închiriere, iar această nulitate nu poate fi invocată decât de persoanele direct afectate; hotărârea Adunării Generale este perfect valabilă, fiind fundamentată pe acordul proprietarilor direct afectați.
S-a mai susținut că instalarea stației de emisie recepție în sistem nu cauzează prejudicii sănătății radiațiile nefiind nocive.
Prin decizia civilă nr. 295/03.03.2008 pronunțată de Tribunalul București secția a IV-a civilă, au fost admise apelurile formulate de cei doi reclamanți, dispunându-se desființarea încheierii de ședință din data de 27.03.2006 și a sentinței apelate.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului persoană fizică, ca neîntemeiată.
Au fost respinse excepția lipsei de interes privitor la cel de-al doilea capăt al acțiunii și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului Cabinetul individual de avocatură, ca neîntemeiate.
S-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut în esență că:
Având în vedere că excepțiile invocate prin întâmpinare de către pârâtele intimate în apel, respectiv excepția lipsei calității procesual active a Cabinetului Individual și excepția lipsei de interes pe capătul doi al acțiunii vizează cererea de chemare în judecată și nu prezentul apel, instanța le-a calificat ca fiind motive de ordine publică, în condițiile în care părțile care au invocat aceste excepții nu au formulat la rândul lor apel.
În ceea ce priveșteprimul motiv de apel invocat de apelantul, privind greșita admitere a excepției lipsei calității procesuale active în ceea ce îl privește, instanța l-a apreciat întemeiat în considerarea faptului că, deși din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 775/16.02.2000 ar rezulta că titular al dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 39, situat în B, nr. 2J,.6, sector 3 este Cabinetul Individual de Avocatură " ", acest lucru nu poate avea drept consecință directă constatarea lipsei calității active a persoanei fizice, cu motivare a că nu este proprietarul apartamentului.
Conform art.179 și 180 din Statutul profesiei de avocat, noțiunea de cabinet individual de avocatură desemnează forma în care își exercită profesia un avocat definitiv titular, reprezentând o formă de exercitare a profesiei fără personalitate juridică.
Lipsa personalității juridice proprii Cabinetului individual de avocatură rezultă și din interpretareaper a contrarioa dispozițiilor ulterioare din Statut, respectiva art. 191, care stabilește modul de dobândire a personalității juridice de către Societatea civilă profesională.
Raportat la cele arătate mai sus,a constatat instanța de apel că singurul care putea formula acțiunea era, titularul Cabinetului de Avocatură " ".
Față de modul greșit de soluționare a excepției lipsei calității procesual active a reclamantului și de faptul că, admițând această excepție, prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului acțiunii formulate de reclamantul menționat, au fost apreciate îndeplinite condițiile alt. 297.civ. consecința fiind a desființării sentinței apelate și a trimiterii cauzei spre judecare primei instanțe.
Cu privire lamotivul de ordine publică privind lipsa interesului pe capătul 2 al cererii de chemare în judecată, având ca obiect anularea contractului de cesiune încheiat între cele două pârâte,instanța a apreciat că este neîntemeiat pentru că acest capăt de cerere este unul accesoriu față de primul capăt de cerere care are ca obiect anularea contractului de închiriere încheiat la data de 30.08.2005 între pârâte.
Având în vedere că prin afirmarea unei vătămări directe și personale determinate de încheierea contractului de închiriere menționat, reclamanții au dovedit un interes legitim, personal, născut și actual în formularea acțiunii având ca obiect anularea acestui contract, interesul este dovedit și pentru capetele accesorii, respectiv pentru capetele 2 și 3 din cererea de chemare în judecată, care vizează repunerea în situația anterioară încheierii acestui contract sub toate aspectele, inclusiv sub aspectul cesiunii tuturor aprobărilor, avize lor, permiselor și autorizațiilor pentru construirea, instalarea, asamblarea, operarea stației de bază.
În ceea ceprivește motivul de ordine publică legat de lipsa calității procesual active a Cabinetului Individual de Avocatură "", motivată de faptul că acest reclamant nu a dovedit cum ar putea fi afectat de instalarea unei stații de emisie-recepție în sistem, tribunalul reține netemeinicia acestui motiv, în condițiile în care, afectarea directă sau nu, reprezintă o chestiune ce ține de fondul cauzei și nu de calitatea procesual activă.
Ceea ce va analiza însă instanța de fond cu ocazia rejudecării este capacitatea procesuală de folosință a acestui reclamant, raportat la dispozițiile legale enunțate mai sus, privind lipsa personalității juridice a cabinetelor individuale de avocatură.
Celelalte motive de apel, care priveau fondul cauzei, nu au fost analizate, reținându-se că, pentru considerentele expuse anterior, a fost găsit întemeiat motivul de apel privind greșita soluționare a excepției lipsei calității procesual active a reclamantului, iar prevederile art. 297.pr.civ. impune desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare. Deși în materia apelului nu există un text similar cu art. 312 alin.3 teza finală.civ. în conformitate cu care, în materia recursului, dacă există motive de modificare și de casare, instanța de recurs va casa în întregime pentru a asigura o judecată unitară, aceeași soluție se impune și în apel, pentru realizarea aceluiași scop, respectiv o judecată unitară.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs intimatele-pârâte SC România SA și Asociația Proprietarilor nr. 2J/ nr. 11.
În motivarea recursului se arată în esență că:
1. Instanța de apel a desființat în mod greșit încheierea prin care prima instanță a constatat lipsa calității procesuale active a reclamantului. Acest reclamant nu are calitatea de proprietar al apartamentului nr. 39 situat în condominiul din nr. 2J,. 6, sector 3,
Instanța de apel a reținut că reclamantul Cabinetul de Avocatură nu ar avea personalitate juridică, motiv pentru care singurul care ar putea formula acțiunea este persoana fizică. O asemenea interpretare și aplicare a legii este - în susținerea recurenților - greșită.
Din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 42 din pr.civ. reiese că persoanele care nu au exercițiul drepturilor lor pot sta în judecată dacă sunt reprezentate în chipul arătat de legile sau statutele care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor. Așadar, Cabinetul de avocatură putea sta în judecată sub condiția de a fi reprezentat potrivit Legii organizării profesiei de avocat și a Statutului Profesiei de Avocat.
Se mai arată că instanța de apel nu a analizat si argumentul, adus de către recurenții-pârâți în susținerea excepției lipsei calității procesuale active a aceluiași reclamant, referitor la împrejurarea că proprietarul apartamentului menționat nu îndeplinește condiția de a fi direct afectat (în sensul prevederilor art. 11 din OG85/2001) de contractul de închiriere încheiat între cele două pârâte-recurente.
În ceea ce îl privește susținerea reclamanților în sensul că în respectivul apartament ar exista un punct de lucru, arată recurenții-pârâți că, potrivit dispozițiilor Legii 51/1995, există posibilitatea de a fi înființate numai sedii secundare (în circumscripția altui barou, din țară sau străinătate) și nicidecum un punct de lucru. Așadar, Cabinetul de Avocatură reclamant nu poate desfășura nici un fel de activitate în respectiva locație (el având sediul la o altă adresă), condiții în care recurenții arată că nu înțeleg în ce mod acesta ar putea fi afectat de instalarea unei stații de emisie recepție în sistem.
Susținând că motivele de nulitate invocate prin acțiunea introductivă (care vizează cel mult un consimțământ viciat, și nu o eroare obstacol) ar putea atrage nulitatea relativă, recurenții arată că nici Cabinetul-proprietar al apartamentului nu justifică calitatea procesual activă, el nefiind parte în contractul de locațiune. Faptul că stația de emisie recepție ce urma să fie instalată pe imobilul care face obiectul contractului de închiriere în litigiu ar fi fost nocivă, sau că destinația imobilului ar fi fost în vreun fel schimbată, nu poate constitui decât o eroare de fapt, fără efect asupra valabilității convenției.
2. Instanța de apel a respins în mod greșit excepția lipsei de interes în privința celui de-al doilea capăt de cerere, condițiile de exercitare a unei acțiuni impunându-se a fi îndeplinite în raport de fiecare capăt de cerere în parte.
Consideră recurenții că cei doi reclamanți nu au un interes legitim ca avizele, autorizațiile, permisele să fie deținute de Asociația de Proprietari în condițiile în care acestea privesc echipamente în concret determinate, care pot fi folosite numai de furnizorii de servicii de telecomunicații.
Nici condiția ca interesul reclamanților să fie născut și actual nu este îndeplinită, în susținerea recurenților, din motivarea acțiunii nerezultând care este folosul practic actual care să îi îndreptățească să solicite anularea contractului de cesiune.
În privința condiției ca interesul să fie personal și direct, se susține că reclamanții sunt ținuți să probeze că folosul practic de a se anula cesiunea le profită acestora, în mod personal și direct.
În drept, s-au invocat prevederile art. 299, 304 pct. 9, art. 312 alin. 5.pr.civ, art. 1169.civ. și celelalte dispoziții legale la care s-a făcut referire în cadrul motivelor de recurs.
Recurs legal timbrat.
Intimații-reclamanți au formulat întâmpinare în cauză, pe această cale solicitându-se respingerea recursului, ca nefundat.
În privința calității procesuale active a reclamantului, se arată în esență că noțiunea de Cabinet de avocatură reprezintă numai o formă de exercitare a profesiei de avocat, fără un patrimoniu și personalitate juridică distincte de cele ale titularului. Așa fiind, "titularul cabinetului, persoana fizică coincide cu însuși Cabinetul Individual de Avocatură, persoană fizică autorizată, întrucât au aceeași personalitate juridică și același patrimoniu" și, în consecință, titularul respectiv este și proprietar al apartamentului din condominiul administrat de către Asociația recurentă-pârâtă.
Referitor la condiția ca proprietarul-reclamant să fie direct afectat, se arată că este una care privește fondul cauzei și nu chestiunea calității procesuale active.
Celelalte motive dezvoltate de către recurenți în susținerea aceleași excepții privesc - în susținerea intimaților - tot fondul cauzei, astfel că ele nu pot fi analizate de instanța de recurs.
Susținerile recurentelor în sensul lipsei calității procesuale active a Cabinetului Individual de avocatură sunt, în susținerea intimaților, inadmisibile câtă vreme prima instanță a respins această excepție, iar pârâții-recurenți nu au exercitat calea de atac a apelului împotriva respectivei soluții.
În privința interesului, se susține că acesta: este legitim pentru că nu contravine legii sau regulilor de conviețuire socială; este născut și actual pentru că reclamanții "expunându-se la afectarea sănătății și în același timp încălcându-li-se dreptul de proprietate în condominiu"; este personal și direct pentru că îi vizează pe reclamanți, respectiv sănătatea lor și dreptul lor de proprietate.
Referitor la critica prin care recurențele au susținut lipsa interesului în privința celui de-al doilea capăt de cerere, arată intimații că este neîntemeiată pentru că acest capăt de cerere are caracter accesoriu față de primul.
În continuare, intimații au dezvoltat argumente de natură a susține temeinicia acțiunii, pe fondul ei.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând recursul în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate și de limitele stabilite prin art. 314 pct. 9.pr.civ. Curtea constată caracterul fondat al acestuia.
Considerentele avute în vedere sunt următoarele:
Din conținutul cererii de chemare în judecată reiese în mod evident faptul că se invocă, de către reclamanți, vătămarea suferită - prin încheierea celor două contracte a căror nulitate se invocă - în calitate de proprietar al apartamentului nr. 39 din blocul situat în nr. 2J, sector 3,
Prin raportare la aceste susțineri și la exigențele art. 129 alin. ultim pr.civ. aprecierea asupra legitimării procesuale active se impune a fi făcută în raport de titularul dreptului de proprietate asupra respectivului apartament, astfel cum acesta este individualizat în actul juridic ce valorează titlu de proprietate potrivit dispozițiilor art. 644-645 raportat la art. 1294-1295.civ. respectiv contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 775/16.02.2000.
Dintr-o astfel de perspectivă, constatând că potrivit respectivului contract calitatea de cumpărător - proprietar o are Cabinetul Individual de Avocatură, apare ca fiind evident că cel de-al doilea reclamant, care a formulat acțiunea în nume propriu, nu justifică legitimarea procesuală activă în cauză.
Soluția adoptată de instanța de apel este rezultatul unei analize care excede limitelor verificării condiției justificării legitimării procesuale active, aspectele avute în vedere vizând mai degrabă o altă condiție de exercițiu al acțiunii civile, și anume aceea a capacității juridice a reclamantului - proprietar.
Nu poate fi primită nici apărarea intimaților-reclamanți potrivit cu care Cabinetul Individual de Avocatură nu ar avea un patrimoniu propriu și că patrimoniul acestuia s-ar confunda cu cel al persoanei fizice care are calitatea de titular, față de prevederile art. 170 alin. 1 și art. 171 alin. 3 din Statutul Profesiei de Avocat care fac vorbire de un patrimoniu de afectațiune profesională care aparține acestei forme de organizare a profesiei de avocat.
Față de aceste considerente și de dispozițiile legale menționate, Curtea constată că în mod greșit a dispus instanța de apel desființarea soluției primei instanțe de admitere a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Condiția dedusă din conținutul prevederilor art. 11 din OG85/2001, respectiv aceea ca reclamantul să fie unul dintre proprietarii direct afectați prin încheierea contractelor a căror nulitate se invocă constituie un aspect care interesează fondul pricinii, îndeplinirea ori neîndeplinirea ei conducând tocmai la concluzionarea asupra existenței sau nu a vătămării invocate de acesta prin cererea de chemare în judecată, deci chiar la aprecierea asupra temeiniciei pretențiilor deduse judecății.
Tot aspecte care țin de fondul cauzei sunt și cele care privesc modul în care ar putea fi afectat reclamantul Cabinetul Individual de Avocatură de instalarea unei stații de emisie recepție (în exercitarea drepturilor dobândite prin cele două contracte de închiriere și respectiv cesiune), astfel că ele nu pot fi analizate de instanța de recurs în acest stadiu procesual, în condițiile în care instanța de apel s-a pronunțat în cauză fără a cerceta fondul pricinii.
Nu poate fi primit argumentul recurentelor în sensul că reclamantul - proprietar al unui apartament din condominiul în care se află și spațiile la care se referă contractul de închiriere încheiat între acestea - ar fi terț față de contractul de locațiune și, ca atare, nu ar justifica legitimarea procesuală în cererea de anulare a acestuia în condițiile în care locatorul (Asociația de proprietari) este, potrivit art. 34-35 din Legea 114/1996 republicată, numai un administrator mandatat de toți proprietarii din respectivul condominiu spre asigura funcționarea normală a imobilului și a le reprezenta interesele în raporturile cu terții.
În considerarea raporturilor astfel stabilite - prin efectul legii - între reclamant și asociație de proprietari, primul justifică legitimarea procesuală în acțiunea prin care tinde la desființarea (anularea) acelor acte juridice pretins încheiate de către reprezentant cu încălcarea normelor juridice edictate în scopul reglementării modului în care trebuia să se desfășoare activitatea de administrare a părților comune din clădirile de locuit cu mai multe locuințe.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, prin care se invocă greșita soluționare a excepției lipsei interesului reclamantului pe capătul de cerere referitor la anularea contractului de cesiune, Curtea apreciază că este nefondat pentru următoarele considerente:
Interesul reclamantului îndeplinește condiția de a fi legitim de vreme ce avizele, autorizațiile și permisele la care se referă contractul de cesiune sunt emise pentru spații comune amplasate în condominiul în care se află apartamentul deținut de el în proprietate. Cum și reclamantul deține o cotă-parte indiviză din respectivul drept de proprietate comună, acesta este îndreptățit să pretindă respectarea de către terți a acelor prevederi legale edictate în scopul apărării acestui drept.
Acest capăt de cerere este în mod evident în strânsă legătură cu primul (care vizează anularea locațiunii consimțite de Asociația Proprietarilor pentru spațiile la care se referă respectivele avize), și, mai mult mai mult decât atât, este formulat și un alt capăt de cerere prin care se solicită expres instanței să dispună repunerea părților în situația anterioară încheierii celor două convenții prin readucerea spațiilor în litigiu în situația anterioară perfectării lor, așa încât legitimitatea interesului reclamantului în susținerea unei astfel de cereri nu poate fi pusă sub semnul îndoielii.
În condițiile în care, la data sesizării instanței, contractul de cesiune menționat era în ființă, și astfel producea efectele juridice pretinse de către reclamant a fi vătămătoare pentru el, și condiția ca interesul să fie născut și actual este îndeplinită.
Invocând nerespectarea prevederilor art. 11 din OG85/2001, care au ca scop reglementarea raporturilor dintre proprietarii de apartamente și asociațiile de proprietari care administrează imobilele în care acestea sunt amplasate, ținând seama și de calitatea de proprietar dovedită de către reclamant în speță, este evident îndeplinită și condiția ca interesul formulării acestui capăt de cerere să fie personal și direct.
Față de considerentele expuse, Curtea apreciază că în mod corect a fost soluționată de către instanța de apel această excepție, în sensul respingerii ei ca nefondată.
Având în vedere concluziile reținute și dispozițiile legale menționate, cât și prevederile art. 312 alin 3 raportat la art.304 pct.9 pr.civ. Curtea va admite recursul formulat de către recurentele-pârâte SC SA și Asociația Proprietarilor nr. 2J/ nr. 11 și va dispune - ținând seama de faptul că instanța de apel nu a cercetat acele motive de apel care vizează fondul cauzei - casarea în parte a deciziei civile recurate și trimiterea cauzei la același tribunal, pentru rejudecarea apelurilor.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenții - pârâți SC România SA și Asociația Proprietarilor nr. 2J împotriva deciziei civile nr. 295A/03.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți Cabinetul de Avocatură " " și.
Casează în parte decizia civilă recurată, și trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelurilor.
Menține dispozițiile privind respingerea excepției lipsei de interes în legătură cu cel de-al II-lea capăt de cerere și a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului Cabinetul Individual de Avocatură.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.10.2008
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red. GS
.red. AP
2 ex./5.11.2008
Judecători apel - Secția a IV-a Civilă
,
Președinte:Vălan AglaiaJudecători:Vălan Aglaia, Georgeta Stegaru, Brătuianu Antonela