Anulare act. Decizia 445/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 445
Ședința publică de la 12 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Elena Andronic
JUDECĂTOR 2: Georgeta Buliga
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER:
Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de reclamantul, împotriva deciziei civile nr.360 din 26 mai 2008 Tribunalului Iași; cauza având ca obiect constatare nulitate act vânzare-cumpărare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul și intimații și asistați de av. care o reprezintă și pe intimata; lipsă fiind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la al doilea termen de judecată.
Recurentul, învederând faptul că are apărător ales, cere a se lăsa dosarul la o nouă strigare pentru, a putea fi asistat.
La cererea recurentului se lasă cauza la o nouă strigare.
La reluarea cauzei, la apelul nominal se prezintă recurentul asistat de av. și intimații și asistați de av. care o reprezintă și pe intimata; lipsă fiind intimata.
Nefiind formulate cereri și constatându-se cauza în stare de judecată se dă cuvântul părților pe aspectul privind admisibilitatea căii de atac exercitate, în raport de dispozițiile art.282 indice 1 Cod procedură civilă.
Av. cere a nu fi reținută această excepție în cauza prezentă, pentru că dispozițiile art. 282 pct.2 Cod procedură civilă nu sunt aplicabile în această speță, dat fiind că acest text se referă la litigii evaluabile în bani. Potrivit acestui text, se arată că nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei. În cauza de față este vorba de o acțiune în constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.5495/7.12.1998 pentru existența erorii obstacol la încheierea contractului, lipsa cauzei datorită contraprestației și a lipsei predării bunului. În acest context cere a se aprecia că această excepție invocată din oficiu de către instanță nu-și are aplicabilitatea în prezenta cauză și să se constate că acțiunea nefiind evaluabilă în bani, cauza dedusă judecății este o cauză care poate fi supusă recursului, așa cum tribunalul a apreciat că este vorba de un apel, iar în prezenta cauză s-a pronunțat o hotărâre cu drept de recurs. Altfel, recurentul ar fi prejudiciat din mai multe puncte de vedere; în primul rând că, competența de soluționare a căii de atac a apelului dacă ar fi să fie luată doar recurs, nu a fost îndeplinită pentru că la tribunal cauza s-a judecat în complet compus din doi judecători și, dacă s-ar promova o contestație în anulare, sigur că, nici aceasta nu ar fi admisibilă. Deci, în contextul acesta și fiind vorba de o cauză care nu a fost evaluabilă în bani, nulitatea absolută pentru lipsa cauzei, este de competența instanței de recurs și nu este un recurs inadmisibil. În consecință, cere a se respinge excepția inadmisibilității.
Av. pune concluzii de admitere a excepției, valoarea imobilului ce face obiectul cauzei fiind de 12.000.000 lei (rol). În aceste condiții, în raport de valoare, excepția invocată este admisibilă. a se respinge ca inadmisibil recursul, cu acordarea cheltuielilor de judecată. Depune la dosar chitanța nr.61/7.11.2008 în sumă de 1000 lei, reprezentând onorariu avocat.
Cauza rămânând în pronunțare, declarându-se dezbaterile închise, după deliberare;
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.13871 din 27 noiembrie 2007 Judecătoriei Iași, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și s-a respins pe acest temei cererea de chemare în judecată formulată de aceasta în contradictor cu pârâții, și.
S-a respins totodată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul în contradictor cu pârâții, și.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții și, care a fost respins prin decizia civilă nr.360 din 26 mai 2008 Tribunalului Iași.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut:
Prin acțiunea introductivă reclamanții-apelanți au solicitat instanței ca in contradictoriu cu pârâții-intimați să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.5495/07.12.1998. Cauzele de nulitate absolută invocate de reclamanți sunt: existența unei erori obstacol la încheierea contractului, lipsa cauzei datorită lipsei contraprestației si a lipsei predării bunului, frauda la lege si frauda vânzătoarei in complicitate cu cumpărătorii, prin vânzarea lucrului altuia. Eroarea este falsa reprezentare a realității la încheierea unui act juridic. Eroarea obstacol (numită și distructivă de voință) este cea mai gravă formă a erorii, împiedicând formarea actului juridic și îmbracă, în funcție de natura realității asupra căreia cade, două forme: eroarea asupra naturii actului ce se încheie (error in negotio) constând în faptul că una dintre părți crede că încheie un anumit act juridic, iar cealaltă parte crede, greșit, că încheie un alt act juridic, și eroarea asupra identității fizice a obiectului actului juridic (error in corpore) constând în faptul că una dintre părți crede că obiectul actului juridic îl constituie un anumit bun, pe când cealaltă parte are în vedere alt bun. Pentru că nu s-a format acordul de voință al părților, sancțiunea care intervine este nulitatea absolută a actului juridic, aceasta fiind soluția acceptată, în general, în practică și doctrină. Apelantul susține ca a fost in eroare cu privire la natura juridica a actului crezând ca este vorba de o ieșire din indiviziune. Această susținere a apelantului nu este probată în nici un fel. In speță este vorba despre un înscris autentic care se încheie în fața unui notar public cu respectarea dispozițiilor Legii nr.36/1995 și anumitor solemnități cerute de lege, printre care și citirea conținutului actului si semnarea acestuia de părți, iar prezumția de validitate a cestuia nu a fost răsturnată. Cauza sau scopul actului juridic este acel element care constă în obiectivul urmărit la încheierea unui asemenea act.
Potrivit art. 966 cod civil "obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea nici un efect". Prin urmare, pentru a fi valabilă, cauza actului juridic trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să existe, să fie reală și să fie licită și morală. Neîndeplinirea acestor condiții va antrena nulitatea absolută a actului juridic. In speța apelanții invoca lipsa cauzei, datorata lipsei contraprestației, adică lipsa prețului pe care apelantul susține ca nu l-a primit si a lipsei predării bunului, apelantul susținând ca a rămas in posesia bunului. Existenta cauzei este prezumata pana la proba contrara conform art.967 Cod civil. In cuprinsul contractului este menționat prețul tranzacției si ca acesta a fost plătit de către cumpărători, acesta fiind o constatare personala a notarului public făcuta in limitele atribuțiilor sale si care face dovada pana la înscrierea in fals. In ceea ce privește lipsa predării bunului, nici aceasta nu este dovedita. Faptul ca după încheierea contractului apelantul a avut folosința bunului, nu echivalează cu lipsa predării acestuia către cumpărători, care locuiau in oraș. Aceasta susținere este combătuta de altfel de înscrisurile depuse de intimați in apel din care rezulta ca au obținut autorizație de construcție a unei case pe terenul respectiv,deci au intrat in posesia efectiva a acestuia exercitându-si toate prerogativele dreptului de proprietate. Frauda la lege constă într-o manevră nelegitimă făcută cu scopul de a eluda aplicarea unor norme care sunt în mod normal aplicabile, pentru a promova ilegal unele interese sau a ocoli consecințe legale care nu convin. Și aici avem de a face cu utilizarea literei legii și cu încălcarea spiritului ei. De exemplu, în cazul unui contract de vânzare-cumpărare se trece în înscris un preț mai mic decât cel real pentru a evita aplicarea integrală a taxelor fiscale.: două persoane încheie o căsătorie nu pentru a întemeia o familie, ci pentru a obține, să zicem, cetățenia unei țări. Având in vedere considerațiile teoretice expuse mai sus despre frauda la lege, in cazul da fata nu este incidenta.
Vânzarea lucrului altuia constituie un motiv de anulabilitate a contactului de vânzare-cumpărare deci de nulitate relativă, motiv ce nu poate fi invocat de vânzător, ci doar de cumpărător ale cărui interese au fost prejudiciate. Nici frauda vânzătoarei in complicitate cu cumpărătorii care au urmărit lezarea intereselor apelantului nu este probată, mai ales ca intimații-cumpărători beneficiază de prezumția bunei-credințe care nu a fost răsturnată. Declarația invocată de apelanți dată de intimata în fața notarului public în anul 2006, la aproximativ 8 ani de la încheierea contractului nu are nici o relevanță in cauză, neputând conduce ea singură la constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare în condițiile în care nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.
In ceea ce privește achitarea taxelor si impozitului pe clădiri și teren de către apelant și după perfectarea contractului, din cuprinsul acestora nu rezultă că este vorba despre același teren aflat in litigiu, mai ales ca terenul din titlul de proprietate are suprafața totală de 3 ha. si 7421. nu numai cei 5700. vânduți.
Prima instanță în mod corect a reținut că reclamanta nu are calitate procesuala pasivă în cauză întrucât obiectul contractului de vânzare-cumpărare îl constituie doar suprafața de teren de 5700. și nu și construcția, teren ce a fost dobândit de vânzători prin reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moștenitori ai părinților lor, astfel bunul respectiv fiind bunul propriu al apelantului, nu are calitatea de bun comun.
Reclamantul a formulat recurs împotriva deciziei tribunalului, invocând în drept dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, iar în fapt următoarele:
- instanța de apel nu a luat în seamă că sunt operante și dovedite eroarea obstacol, ce constituie o cauză de nulitate absolută chiar dacă actul a fost încheiat în fața notarului. Recurentul analizează apoi probele care duc la această concluzie și pe care tribunalul le-a apreciat greșit.
- greșit s-a reținut că în speță nu este incidentă frauda la lege, atât timp cât pârâta a depus înscrisul ce constă într-o manevră nelegitimă făcută în scopul de a eluda aplicarea legii. Tribunalul trebuia să rețină declarația pârâtei dată în fața notarului în anul 2006 și care duce la constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare.
Prioritar se reține că recursul este inadmisibil raportat la dispozițiile art.2821și 299 Cod procedură civilă, pentru considerentele la care ne vom referi în continuare.
Prin acțiunea introductivă de instanță reclamanții și au solicitat ca în contradictor cu pârâții, și să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.5495 din 12 iulie 2007 având ca obiect 5700. teren, situat în intravilanul comunei Rediu, județul
Din cuprinsul contractului aflat la fila 19 dosar fond, rezultă că valoarea terenului ce a format obiectul vânzării este de 12 milioane lei (RON).
Potrivit art.2821Cod procedură civilă nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în litigiile al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei (RON).
În litigiul de față acțiunea reclamanților-recurenți având ca obiect constatare nulitate absolută contract de vânzare-cumpărare este una patrimonială, a cărei valoare stabilită de părți este de 12 milioane lei.
Judecătoria Iașia soluționat cauza în primă instanță, sentința fiind supusă căilor de atac prevăzute de art.2821Cod procedură civilă.
Părțile au dreptul de a exercita căi de atac în condițiile și modalitățile prevăzute de lege, conform principiului legalității.
În cauza de față, reclamanții au exercitat calea de atac împotriva sentinței judecătoriei, calificată atât de părți cât și de instanță drept apel și nu recurs, așa cum prevăd dispozițiile art.2821Cod procedură civilă.
La stabilirea competenței materiale după valoare în cadrul procesual al acțiunilor în constatarea nulității absolute a unui contract de vânzare-cumpărare trebuie avut în vedere prețul consemnat în contract, deoarece acesta este singurul element de apreciere de natură obiectivă.
Așa fiind, rezultă că acțiunea dedusă judecății în cauza de față se încadrează în categoria acțiunilor la care se referă art.2821Cod procedură civilă, fapt pentru care sentința civilă nr.13871 din 27 noiembrie 2007 Judecătoriei Iași era susceptibilă de a fi atacată numai cu recurs.
Legalitatea și temeinicia acestei sentințe au fost analizate și verificate de Tribunalul Iași prin decizia civilă nr.360 din 26 mai 2008.
Potrivit art.2821Cod procedură civilă Curtea nu mai are nici un fel de competență materială de a verifica hotărârile din speță. Nu prezintă relevanță juridică faptul că, din eroare, tribunalul (și părțile) a calificat calea de atac ca apel în loc de recurs.
Natura căii de atac ce poate fi declarată împotriva unei hotărâri judecătorești este prevăzută de lege, nu este acordată de instanță.
Calificarea greșită de tribunal a căii de atac ca fiind apel iar nu recurs, nu poate avea drept consecință încălcarea normei imperative din art.2821Cod procedură civilă, respectiv crearea aleatorie și artificială a celui de-al treilea grad de jurisdicție în litigiile pentru care legiuitorul a prevăzut doar două asemenea grade.
Neavând competență materială în astfel de litigii, Curtea nu poate verifica aspectele invocate de reclamantul-recurent, recursul fiind inadmisibil.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul formulat de împotriva deciziei civile 360 din 26 mai 2008 Tribunalului Iași.
Obligă recurentul să plătească intimaților și, suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
-
27.XI.2008.-
2 ex.-
Președinte:Adriana Elena AndronicJudecători:Adriana Elena Andronic, Georgeta Buliga, Elena
