Anulare act. Decizia 447/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.447
Ședința publică din data de: 29.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Georgeta Stegaru
JUDECĂTOR 2: Elena Viviane Tiu
JUDECĂTOR 3: Ileana
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de către recurenții pârâți, HG, împotriva deciziei civile nr. 506A/16.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă ().
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 22.10.2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta și întrucât Curtea a avut nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 29.10.2009 când în aceeași compunere a dat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursului de față, deliberând, constată:
Prin sentința civilă nr. 3244/14.05.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B, în dosarul nr- (nr. vechi, 10161/2004), s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, împotriva pârâților, și.HG
S-au respins cererile privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1500/28.07.2004 și a contractului de donație autentificat sub nr. 1501/28.07.2004 de BNP, ca neîntemeiate.
În baza art. 246 Cod procedură civilă, s-a lua act de renunțarea reclamantei la judecarea cererii de partajare a următoarelor bunuri mobile: scaun, dulap și vitrină, oglindă cu ramă de lemn, mini sistem audio cu CD, covor rotund bej cu alb, covor grena, fier de călcat, mașină de spălat rufe îndesit, rufe, ladă plastic rufe, 7 vase, electric, bibelouri, cărți beletristică, cuptor cu microunde, prăjitor pâine.
S-a respins cererea având ca obiect reducțiunea liberalităților excesive, constând în donația având ca obiect apartamentul nr. 13 din B, -, nr. 178, sector 1, ca neîntemeiată.
S-a constatat deschisă succesiunea defunctului, la data de 17.09.2004.
S-a constatat că au calitatea de moștenitori ai defunctului, reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de din masa succesorală și pârâtul, în calitate de descendent, cu o cotă de din masa succesorală.
S-a constatat că masa succesorală de pe urma defunctului este compusă din: comodă gabarit 103x37x 85, din lemn masiv placat cu - stejar, cu o valoare de circulație de 100 lei, birou, gabarit 60x67x120, placat cu, cu o valoare de circulație de 91 lei, calorifer electric, cu 9 elemente, cu o valoare de circulație de 60 lei, bibliotecă cu 5 corpuri, compusă din bibliotecă cu 4 corpuri, dulap cu 2 uși gabarit 220 x 97 x 44 cm cu un cuier în partea superioară și poliță, bibliotecă gabarit 220 x 48 x 44 cm, dotat cu ușă pe partea dreaptă, etajeră, sertar și bibliotecă cu un raft, vitrină cu gabarit 220 x 44 cm. dotată cu dulap cu 2 uși și 3 sertare la mijloc, dulap cu bar pentru bibelouri cu ușă defectă, la etaj bibliotecă cu un sertar și etajeră, cu o valoare de circulație de 750 lei, mobilă de bucătărie, compusă din: masă ovală cu gabarit 121 x 80 cm. pe picior de stejar cu înălțimea de 75 cm. cu suprafața melaminată de culoare albă, dulap vertical cu 2 uși, prima ușă cu gabaritul de 189 x 137 x 50 cm. și a doua ușă cu gabaritul de 189 x 45 x 45cm. dotate cu 2 corpuri suspendate, ambele cu gabaritul de 88 x 54 x 30 și două uși cu poliță, 3 scaune din melaminat cu, cu o valoare de circulație de 240 lei, frigider tip GENERAL ELECTRIC, gabarit 142 x 60 x 66 cm. în interior cu 2 rafturi, ladă frigorifică și congelator superior, cu o valoare de circulație de 200 lei, cuier hol, dotat cu etajeră metalică și oglindă de 50 x 20 cm. la bază dotat cu pantofar de gabarit 48 x 60 x 28 cm. și un raft, cu o valoare de circulație de 102 lei;
- contravaloarea a 20 pahare, cu o valoare de circulație de 580 lei, cota de din contravaloarea televizorului color, cu diametrul de 67 cm. cu o valoare de circulație de 200 lei, cota de din contravaloarea aspiratorului tip Daewoo D 1400 W, cu o valoare de circulație de 80 lei.
- cota de din dreptul de proprietate asupra următoarelor bunuri mobile: calculator, compus din monitor, imprimantă tip Color- cu procesor - 1700 - - 128 - 20 și scanner din 2001 tip Canon /U, cu o valoare de circulație de 812 lei, canapea din piele, pe picior de lemn masiv, cu, gabarit 95 x 70 x 145, cu o valoare de circulație de 375 lei, fotoliu din piele pe picior de lemn masiv cu de 90 x 75 cm. cu o valoare de circulație de 175 lei, masă din lemn pe picior masiv, ornat, gabarit 140 x 60 x 45 cm. dotat cu blat de 3,5 cm. și bară din lemn de mărimea 113 x 2 cm. și 33 x 2 cm. cu o valoare de circulație de 167 lei, player tip 5000N model, cu o valoare de circulație de 24 lei, aparat foto digital tip Sony - --, cu o valoare de circulație de 62 lei, cub cu mărimea 4x4x4 cm, cu o valoare de circulație de 200 lei, serviciu cafea 6 persoane, color negru, format din 6 cești și 6 farfurioare, cu o valoare de circulație de 36 lei, jaluzele orizontale mărime 96 x 90, cu o valoare de circulație de 48 lei, 2 telefoane fără fir tip 900 MB din 2001, cu o valoare de circulație de 420 lei, pat de mijloc cu gabarit 1 72 x 190 cm. dotat cu saltea, cu o valoare de circulație de 339 lei, aragaz îndesit cu 4 ochiuri și rotisor, cu o valoare de circulație de 439 lei, storcător fructe tip - 4290, cu o valoare de circulație de 132 lei.
S-a dispus raportul donației având ca obiect apartamentul nr. 13 situat în B, -, nr. 178, sector 1, făcută prin actul autentificat sub nr. 1501/28.07.2004 de BNP, cu o valoare de circulație de 249.740 lei (69.650 euro) și reunirea fictivă la masa succesorală a acestui bun, în limita rezervei succesorale a reclamantei.
S-a constatat că masa succesorală are un activ net de 255.470,5 lei.
S-a constatat că reclamanta va culege un activ net de 31.933, 8125 lei, iar pârâtul un activ net de 223.536,6875 lei.
S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților cu privire la bunurile ce alcătuiesc masa succesorală.
Au fost atribuite reclamantei următoarele bunuri mobile: canapea din piele, pe picior de lemn masiv, cu, gabarit 95 x 70 x 145, cu o valoare de circulație de 375 lei, fotoliu din piele pe picior de lemn masiv cu de 90 x 75 cm. cu o valoare de circulație de 175 lei, masă din lemn pe picior masiv, ornat, gabarit 140 x 60 x 45 cm. dotat cu blat de 3,5 cm. și bară din lemn de mărimea 113 x 2 cm. și 33 x 2 cm. cu o valoare de circulație de 167 lei, player tip Daewoo - 5000N model, cu o valoare de circulație de 24 lei, aparat foto digital tip Sony ---, cu o valoare de circulație de 62 lei, cub cu mărimea 4x4x4 cm, cu o valoare de circulație de 200 lei, serviciu cafea 6 persoane, color negru, format din 6 cești și 6 farfurioare, cu o valoare de circulație de 36 lei, jaluzele orizontale mărime 96 x 90, cu o valoare de circulație de 48 lei, 2 telefoane fără fir tip 900 MB din 2001, cu o valoare de circulație de 420 lei, pat de mijloc cu gabarit 172 x 190 cm. dotat cu saltea, cu o valoare de circulație de 339 lei, aragaz îndesit cu 4 ochiuri și rotisor, cu o valoare de circulație de 439 lei, storcător fructe tip - 4290, cu o valoare de circulație de 132 lei.
S-a constatat că valoarea lotului reclamantei este de 1.208,5 lei.
Au fost atribuite pârâtului următoarele bunuri mobile:
- contravaloarea a 20 pahare, cu o valoare de circulație de 580 lei, contravaloarea televizorului color, cu diametrul de 67 cm. cu o valoare de circulație de 200 lei, contravaloarea aspiratorului tip Daewoo D 1400 W, cu o valoare de circulație de 80 lei, calculator, compus din monitor, imprimantă tip Color- cu procesor - 1700 - - 128 - 20 și scanner din 2001 tip Canon /U, cu o valoare de circulație de 812 lei, comodă gabarit 103x37x 85, din lemn masiv placat cu stejar, cu o valoare de circulație de 100 lei, birou, gabarit 60 x 67 x 120, placat cu, cu o valoare de circulație de 91 lei, calorifer electric, cu 9 elemente, cu o valoare de circulație de 60 lei, bibliotecă cu 5 corpuri, compusă din bibliotecă cu 4 corpuri, dulap cu 2 uși gabarit 220 x 97 x 44 cm cu un cuier în partea superioară și poliță, bibliotecă gabarit 220 x 48 x 44 cm, dotat cu ușă pe partea dreaptă, etajeră, sertar și bibliotecă cu un raft, vitrină cu gabarit 220 x 44 cm. dotată cu dulap cu 2 uși și 3 sertare la mijloc, dulap cu bar pentru bibelouri cu ușă defectă, la etaj bibliotecă cu un sertar și etajeră, cu o valoare de circulație de 750 lei, mobilă de bucătărie, compusă din: masă ovală cu gabarit 121 x 80 cm. pe picior de stejar cu înălțimea de 75 cm. cu suprafața melaminată de culoare albă, dulap vertical cu 2 uși, prima ușă cu gabaritul de 189 x 137 x 50 cm. și a doua ușă cu gabaritul de 189 x 45 x 45cm, dotate cu 2 corpuri suspendate, ambele cu gabaritul de 88 x 54 x 30 și două uși cu poliță, 3 scaune din melaminat cu, cu o valoare de circulație de 240 lei, frigider tip GENERAL ELECTRIC, gabarit 142 x 60 x 66 cm. în interior cu 2 rafturi, ladă frigorifică și congelator superior, cu o valoare de circulație de 200 lei, cuier hol, dotat cu etajeră metalică și oglindă de 50 x 20 cm. la bază dotat cu pantofar de gabarit 48 x 60 x 28 cm. și un raft, cu o valoare de circulație de 102 lei.
S-a constatat că valoarea lotului pârâtului este de 2.629 lei.
A fost obligat pârâtul la plata sultei de 31.271, 3125 lei.
S-a constatat că reclamanta are un drept de creanță în cuantum de 680,5 lei, constând din cota de din contravaloarea îmbunătățirilor efectuate la apartamentul nr. 40 din B,-,. 14, se. BI, sector 6, aflat în proprietatea pârâtei, constând în: montat geam termopan și pervaz în dormitor, cu o valoare de circulație de 684 lei, montat calorifer în dormitor, montat chiuvetă și baterii în baie și bucătărie, cu o valoare de circulație de 257 lei, montat apometre, cu o valoare de 420 lei.
S-a respins cererea privind instituirea unui drept de retenție asupra imobilului situat în B, bd. - -, nr. 16,. 14, se. B1,. 40, sector 6, ca neîntemeiată.
În baza art. 276 au fost compensate cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a avut în vedere încheierea dată în conformitate cu dispozițiile art. 6736. procedură civilă, cu caracter interlocutoriu, din 06.06.2005.
În fapt și în drept instanța a reținut prin încheierea de admitere în principiu că a decedat la data de 17.09.2004, reclamanta, soție supraviețuitore, și pârâtul, fiu al defunctului din prima căsătorie, având calitatea de moștenitori, reclamanta cu o cotă de din masa succesorală, iar pârâtul cu o cotă de conform art.669 cod civil și art.1 din Lg. nr. 319/1944.
Cu puțin timp înainte de a deceda, a înstrăinat la data de 28.07.2004, prin contractul autentificat sub nr. 1500 de BNP, nuda proprietate asupra apartamentului nr. 40 situat în B,-,. 14,. B1, sector 6, compus din două camere și dependințe, pârâtei, fosta sa soție, cu rezervarea de către vânzător a dreptului de uzufruct viager și cu obligația cumpărătoarei de a respecta dreptul cu caracter viager al mamei vânzătorului, pârâta HG, de folosință asupra unei camere, cu acces la dependințe. Imobilul fusese dobândit de vânzător prin moștenire de la tatăl său, potrivit certificatului de moștenitor nr. 76/2003, eliberat de BNP Constanta.
La aceeași dată, prin contractul de donație autentificat sub nr. 1501 de BNP, a transmis dreptul de nudă proprietate asupra apartamentului nr. 13 situat în B, - nr. 178, - sector 1, compus din trei camere și dependințe, fiului său, pârâtul, rezultat din prima căsătorie cu pârâta, căsătorie ce a fost desfăcută prin sentința civilă nr. 5890/10.05.1999 pronunțată de Judecătoria sectorului 6
Apartamentul asupra căruia donatorul și-a rezervat dreptul de uzufruct viager fusese dobândit, necăsătorit fiind, prin contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr. 169/1975, încheiat cu Cele două contracte care consfințesc dreptul de dispoziție al defunctului cuprind mențiunea notarului instrumentator potrivit căreia vânzătorul, respectiv donatorul, nu a putut semna datorită bolii de care suferea la acea dată, motiv pentru care a pus amprenta indexului stâng pe toate exemplarele întocmite.
Reclamanta a invocat nulitatea celor două contracte, pentru cauză ilicită și imorală, susținând că acestea au fost întocmite în scopul eludării drepturilor sale succesorale și pentru înlăturarea sa de la masa succesorală, și cu motivarea că defunctul său soț nu mai avea discernământul necesar și nu mai realiza consecințele actelor sale, datorită bolii de care suferea și care i-a provocat decesul, susțineri apreciate ca nefondate.
Având în vedere că reclamanta-soție supraviețuitoare cere de la pârâtul-descendent atât reducțiunea cât și raportul donației asupra apartamentului nr. 13 situat în B, - nr. 178, sector 1, precum și faptul că cele două sancțiuni nu se pot aplica împreună, deopotrivă aceleiași liberalități, față de avantajele pe care le reprezintă raportul, care funcționează numai între soțul supraviețuitor și descendenți, chiar dacă prin donație nu s-a încălcat rezerva succesorală, și care are ca efect desființarea retroactivă a donației, și potrivit art. 765 alin. 1 Cod civil, readucerea în natură a întregului bun donat la masa succesorală, instanța a aplicat sancțiunea prevăzută de art. 751 Cod civil și a dispus raportul donației cu consecința readucerii la masa succesorală a apartamentului nr. 13 situat în B, - nr. 178, sector 1.
Din declarațiile martorilor audiați de către prima instanță, s-a reținut că în anii 2001 și 2002, în timpul conviețuirii cu, reclamanta a realizat cu fostul soț îmbunătățiri la apartamentul care a constituit domiciliul comun și care a fost vândut pârâtei.
Față de cele reținute, instanța a constatat cu privire la bunurile dobândite în timpul căsătorie că nici unul dintre soți nu a avut o contribuție mai mare decât a celuilalt, prin aplicarea art. 30 din Codul familiei, părțile au deținut în proprietate în cote egale bunurile mobile supuse partajării. de din aceste bunuri mobile i se adaugă bunuri mobile proprii ale defunctului, cu privire la care s-a făcut dovada existenței.
Având în vedere manifestarea de voință a reclamantei, față de dispozițiile art. 246 Cod procedură civilă, instanța a luat act de renunțarea la judecarea cererii de partajare a următoarelor bunuri mobile: scaun, dulap și vitrină, oglindă cu ramă de lemn, mini sistem audio cu CD, covor rotund bej cu alb, covor grena, fier de călcat, mașină de spălat rufe îndesit, rufe, ladă plastic rufe, 7 vase, electric, bibelouri, cărți beletristică, cuptor cu microunde, prăjitor pâine.
Sentința ulterioară încheierii de admitere în principiu s-a bazat pe concluziile raportului de expertiză evaluatoare ce s-a efectuat în cauză.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În cuprinsul motivelor de apel formulate apelanții au arătat următoarele:
Cererea de chemare în judecată este perimată, invocând prevederile art. 48.pr.civ. deoarece cauza a rămas în nelucrare mai mult de 1 an după suspendarea pronunțată la 17.10.2005, încheiere ce nu a fost recurată.
S-a mai susținut că nu se suspendă judecata prin declararea căii de atac împotriva unei încheieri interlocutorii, în speță făcând referire la apelul declarat împotriva IAP din 06.06.2009, condițiile art. 250.pr.civ. nefiind întrunite.
La punctul 2 din motivele de apel, apelanții au susținut că instanța de fond a stabilit componența masei partajabile greșit, respectiv nu au fost corect determinate bunurile comune și cele proprii, nu s-a stabilit existența ori inexistența perioadei de concubinaj, cota contributivă a soților la dobândirea bunurilor comune, nu s-au stabilit corect pasivul și respectiv activul moștenirii, nu s-au scăzut ori compensat cheltuielile efectuate de administrarea bunurilor din moștenire.
S-a mai făcut referire și la faptul că prin obiecțiunile formulate față de raportul de expertiză s-a criticat valoarea celor 20 pahare de iar calculatorul a fost supraevaluat, sens în care s-a solicitat în apel un supliment al raportului de expertiză.
La punctul 3 din motive s-a susținut că instanța a reținut în mod eronat valoarea bunului imobil donat la data efectuării expertizei, invocând în acest sens dispozițiile art. 651, 349.civil precum și valoarea de circulație a imobilului din -, față de vechimea acestuia.
O a doua critică a vizat greșita reținere a dreptului de creanță determinat de îmbunătățirile la imobilul din Bd. - -, care au natura de bunuri proprii ale defunctului, la fel ca și bunul ce a aparținut acestuia.
La data de 05.08.2008, s-a depus la dosar oad oua completare a motivelor de apel, prin care s-a susținut că în mod greșit s-a soluționat prin rezoluțiune cererea privind contractul de donație a bunului imobil situat în str. -, această instituție nefiind aplicabilă donațiilor precum și faptul că în mod greșit s-a considerat că nu pot fi aplicabile împreună raportul și reducțiunea donației, a doua măsură fiind urmare a celei dintâi, numai astfel putându-se stabili masa succesorală.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București, Secția a III-a civilă.
În ședința publică de la 03. nov 2008 s-a dezbătut și soluționat excepția perimării judecății, în sensul respingerii acesteia, cu motivarea potrivit căreia cursul perimării a fost suspendat pe durata în care dosarul se afla în căile de atac declarate împotriva încheierii de admitere în principii, pe această durată părțile fiind împiedicate să exercite orice act de procedură și să stăruie în judecată.
Intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
La data de 23.02.2009 instanța de apel a încuviințat proba cu înscrisuri și a respins celelalte probe solicitate ca neutile cauzei.
S-a depus la dosar un raport de evaluare extrajudiciară și note de concluzii scrise.
Prin decizia civilă nr. 506A din 16.04.2009, Tribunalul a respins apelul declarat în cauză ca nefondat, reținând în motivare următoarele:
Împotriva IAP pronunțat la data de 06.06.2005 de Judecătoria Sectorului 6 în cauză, s-a declarat apel d e către pârâți iar data de 17.10.2005, s-a dispus suspendarea judecății pentru lipsa părților, cauza fiind repusă pe rol la data de 03.09.2007.
Referitor la pretențiile și criticile formulate de apelanți asupra aspectelor ce au vizat greșita compensare a masei partajabile și natura bunurilor deduse judecății, tribunalul a constat că prima instanță, la momentul și în argumentarea IAP, a avut în vedere ansamblul probatoriu administrat, din considerentele acestuia rezultând modul de analiză și apreciere a probelor, constând în mărturisiri, declarații de martori, actele depuse la dosar.
Susținerile apelanților s-a considerat că nu sunt întemeiate, instanța coroborând datele rezultate din probe și în plus, tribunalul constatând că aceștia nu au precizat care anume declarații nu au fost luate în considerare și nici nu au susținut argumente de natură a lămuri aceste critici.
Cu referire la bibliotecă, Tribunalul a reținut că existența acesteia în masa partajabilă a fost recunoscută la interogatoriu.
Referitor la activul și pasivul succesoral, Tribunalul a retinut că nu s-au formulat în cauză pretenții de către apelanți în acest sens, astfel că ele nu pot face obiectul analizei pentru prima oară în calea de atac a apelului, câtă vreme instanța de fond nu a fost învestită cu analiza și soluționarea acestora. Cât privește chestiunea evaluării unor bunuri reținute în masa partajabilă (pahare de, calculator), Tribunalul a apreciat nefondate susținerile, în cauză fiind formulate obiecțiuni la raportul de expertiză, părțile însușindu-și ulterior cele stabilite ca urmare a efectuării acestora.
Referitor la raportul donației asupra imobilului din -, s-a reținut că art. 765 alin. 1 stabilește faptul că raportul donațiilor având ca obiect bunuri imobile se realizează în natură, cazurile de raport prin echivalent fiind expres consacrate de lege și nici una dintre acestea nu se regăsește în cauză, instanța nedispunând de altfel raportul prin echivalent cum au pretins apelanții, ci raportul în natură, cu consecința readucerii sale în masa partajabilă.
Ca atare, la data realizării partajului, în mod corect la evaluarea componentei masei partajabile și pentru determinarea sultelor cuvenite părților pentru compensarea loturilor fizice, s-a avut în vedere valoarea bunurilor de la data realizării acesteia, astfel cum prevede legea, critica apelanților pe acest aspect fiind nefondată, ca de altfel și cea similară referitor la valoarea celui de al doilea imobil și pentru aceleași argumente.
Totodată, în ceea ce privește problema cotelor contributive ale celor doi soți (defunctul și intimata) la realizarea bunurilor comune, s-a reținut că intimata a fost aceea care a pretins cote diferite, în vreme ce apelanții nu au formulat cerere reconvențională și pretenții proprii pe acest aspect și mai mult, instanța a reținut cote egale pentru cei doi soți, iar nu cum a pretins reclamanta, parte care nu a declarat apel.
Nefondată a fost considerată și critica referitoare la creanța stabilită cu privire la cheltuielile de îmbunătățiri reținute a fi fost făcute de intimată și defunct, apelanții susținând în apel alte aspecte decât cele de la instanța de fond, în sensul că ele ar fi fost proprii ale defunctului, respectiv de aceeași natură cu bunul ce au pretins că a fost propriu al acestuia, aspect de altfel fără relevanță în ceea ce privește dreptul intimatei care a dovedit participarea la efectuarea lor, astfel că se cuvine a fi despăgubită.
Referitor la problema rezoluțiunii contractului de donație instanța de apel a reținut nefondate și lipsite de suport criticile, prima instanță nepronunțând rezoluțiunea acestuia, ci raportul, în sensul aducerii bunului în masa succesorală, contractul necuprinzând clauză de raportare prin echivalent, expresă, din partea donatorului defunct.
Privitor la critica ce a vizat calea de atac menționată în dispozitiv, s-a considerat că aceasta este nefondată, cu motivarea potrivit căreia calea de atac se determină potrivit legii, iar menționarea eronată a acesteia nu duce la nulitatea hotărârii, cu atât mai mult cu cât tribunalul a și judecat pricina în apel.
Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs pârâții, HG, considerând că decizia este lipsită de temei legal și dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, conform art. 304 pct. 9 Cod Proc.Civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenții au susținut următoarele:
1. Cu aplicarea greșită a legii, instanța de apel a respins apelul sub aspectul criticii privind valoarea de circulație a imobilului donat.
Potrivit înscrisului evaluator al imobilului donat depus la dosar, respectiv Raportul de Evaluare efectuat de Societatea Generală a Tehnici s-a stabilit valoarea de circulație a imobilului din - nr. 178, de 225.500 ron, echivalent a 52.600 Euro.
Instanța de apel, netemeinic și nejustificat a respins acest motiv de apel, din moment ce scăderea prețurilor imobiliare a avut loc pe parcurs, în timpul în care era deja pe rol apelul, care este cale devolutivă de atac.
2. Greșit și cu încălcarea legii, instanța de apel a respins motivul de apel privind aplicarea prevederilor art. 765 (2) civ, coroborat cu art. 651 civ și art. 849 civ, conform cărora, raportul imobilelor prin echivalent se prețuiește după valoarea ce imobilul a avut-o la momentul deschiderii succesiunii, deci a decesului.
Greșit și în contradicție cu sentința dată de instanța de fond, instanța de apel a apreciat că s-ar fi dispus raportul în natură al imobilului donat.
Este inexact, conform dispozitivului sentinței, la cea de a treia pagină a acestuia (vezi fila 477 dos. fond) instanța de fond a dispus expres la alin. 2 al acestei pagini, că: ".reunește fictiv la masa succesorală acest bun, în limita rezervei succesorale a reclamantei"
la masa succesorală s-a făcut numai fictiv, deci valoric, prin echivalent și în limita rezervei succesorale a reclamantei, de 1/8 din valoarea totală a masei succesorale.
La raportul la natură, bunul este adus la masa succesorală în materialitatea și integralitatea sa și poate fi atribuit unuia sau celuilalt moștenitor. Nu este cazul recurenților, au susținut aceștia, deoarece bunul donat a fost adus la mama succesorală doar la limita valorii de 1/8 din aceasta. Concret, instanța de fond a adus la masa succesorală 1/8 din valoarea bunului donat și aceasta fictiv, deoarece altfel nici nu ar fi fost practic și legal, posibil.
3. Cu aplicarea greșită a legii, instanța de apel a respins motivul de apel, prin care au solicitat stabilirea valorii de circulație a bunului donat, ținând seama de perioada de utilizare normată de 80 de ani, deci de faptul că uzura imobilului este mai mare de din valoarea integrală.
4. Cu încălcarea legii, instanța de apel a respins motivul de apel privind dreptul de creanță de 680,5 Ron, la plata căruia a fost obligată pârâta recurentă. Temeinic și legal, susțin recurenții, au argumentat în sensul că imobilul a fost vândut și plătit integral, inclusiv valoarea îmbunătățirilor, iar natura juridică a îmbunătățirilor aduse imobilului, bun propriu al defunctului, natura juridică de bun propriu.
5. și cu aplicarea greșită a legii, instanța de apel nu a admis motivul de apel privind greșita stabilire a componenței și valorii masei succesorale cât și a părți de contribuție a soților, la dobândirea bunurilor comune și a celor pe cote părți.
Defunctul a avut venituri mult mai mari decât soția supraviețuitoare.
Intimata reclamantă a avut venituri de numai o mie Ron pe lună, conform chitanțelor depuse la filele 77-82 din dosarul de fond, iar o perioadă a fost șomeră.
Defunctul a avut venituri mult mai mari, deoarece a fost acționar la două firme comerciale, aspect dovedit cu înscrisurile depuse la dosarul de fond și a avut ajutor bănesc de aproximativ 75.000 Ron, de la mama HG, recurentă pârâtă în cauză. Indiferent de unde a avut venituri defunctul, fie din activitatea paralelă, fie de la mamă, veniturile acestuia au fost mult mai mari decât ale soției supraviețuitoare.
Cu aplicarea greșită a legii, instanța de apel a respins susținerile formulate în apel pe acest aspect, motivând că nu s-a efectuat o cerere reconvențională.
În cauză nu există creditori, care desigur, nu și-ar putea realiza drepturile decât pe calea reconvenționalei sau a unei acțiuni directe.
Masa succesorală și contribuția soților la dobândirea bunurilor se stabilește ca urmare a cererii reclamantei, pe bază de probe și contraprobe administrate în cauză.
Oricum, nu se justifică mărirea artificială a masei succesorale sau a cotelor de contribuție la dobândirea bunurilor comune sau pe cote părți, ale soților. Cotele de contribuție trebuie stabilite, în funcție de probele și contraprobele administrate în cauză, de către cei doi moștenitori. Exemplul evident este biblioteca cu 4 corpuri, care nu face parte din masa succesorală.
6. Cu încălcarea legii, instanța de apel a menținut sentința așa cum a fost ea dată - "Cu recurs.". Sentința este apelabilă, conform prev. Art. 2821Cod Proc.Civ. coroborate cu prev. Art. 673cod procedură civilă.
7. Cu încălcarea legii, instanța de apel a respins excepția peremptorie și imperativă a perimării cererii de chemare în judecată.
Conform art. 248(1) Cod Proc.Civ. cererea de chemare în judecată rămasă în nelucrare timp de un an se perimă de drept.
Prin încheierea de ședință din 17.10.2005 a fost suspendată judecarea cauzei, în baza art. 242 pct. 2 Cod Proc.Civ.
În august 2007, cauza a fost repusă pe rol din oficiu, în vederea constatării perimării.
Cererea nu s-a aflat în niciuna din cauzele expres și limitativ prevăzute de art. 244 (1) pct. 1 și 2 Cod Proc.Civ. de suspendare a judecării.
În recurs nu s-a formulat întâmpinare.
Analizând cererea de recurs, având în vedere decizia supusă apelului, probele administrate în cauză și dispozițiile legale aplicabile, Curtea constată nefondate criticile aduse prin motivele de recurs, potrivit celor ce urmează:
Criticile enunțate de recurenți la pozițiile 1, 3 și 5 din motivele de recurs reprezintă, prin modul lor de dezvoltare, critici de netemeinicie, iar nu de nelegalitate a deciziei pronunțate în apel, astfel încât acestea nu se încadrează în dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă și, prin aceasta, nici la pct. 9 din acest articol care reglementează motivele de nelegalitate pentru care se poate solicita modificarea sau casarea unei hotărâri.
Astfel, în ce privește punctul 1 al motivelor de recurs, critica de nelegalitate nu poate consta în greșita respingere a unor probe considerate de parte ca utile soluționării cauzei, după momentul abrogării dispozițiilor art. 304 pct. 11 Cod procedură civilă.
In măsura în care recurenții au formulat această critică exclusiv pornind de la o presupusă teză de nelegalitate, potrivit căreia valoarea bunurilor ce intră în masa succesorală se stabilește la o anume epocă, precis stipulată în una din dispozițiile legale din materia partajului, Curtea reține că aceștia nu au indicat o asemenea dispoziție legală ce ar fi fost incidentă în cauză.
Așa fiind, Curtea reține în cauză incidența dispozițiilor art. 6736Cod procedură civilă, care stipulează principiul echității partajului, cu mențiunea că nu există nici un temei care să justifice, din perspectiva criticii menționate, admiterea unui apelul prin care s-ar fi solicitat să se constate netemeinicia unei hotărâri exclusiv pe motivul că în intervalul scurs de la data pronunțării sentinței și până la data declarării apelului ar fi intervenit asemenea modificări pe piața imobiliară care să justifice o reevaluare a bunului imobil, funcție de aceste modificări.
În ce privește pct. 3, reținut de asemenea ca o critică de netemeinicie, iar nu de nelegalitate a deciziei, pentru cele anterior expuse, Curtea mai reține că, din perspectiva legii aplicabile, respectiv a dispozițiilor din Cartea a VI-a, Cap. VII -,Proceduri relative la dechiderea unei succesiuni", nu există nici un temei pentru a se putea concluziona în recurs asupra încălcării legii, cu atât mai mult cu cât expertiza efectuată de către prima instanță, în vederea stabilirii valorii de circulație a bunului donat, a menționat aplicarea coeficienților de corecție pentru uzura normală a imobilului construit în anul 1962, de 0,65 procente.
În ce privește pct. 5 al motivelor de recurs, considerate de asemenea drept critici de netemeinicie, Curtea reține că argumentele pe baza cărora motivul susținut și în apel a fost respins, privind greșita stabilire a componenței și valorii masei succesorale și a parți de contribuție a soților la dobândirea bunurilor comune, s-au bazat pe lipsa unei cereri reconvenționale din partea apelanților - pârâți, recurenții de față, având un asemenea obiect și, prin urmare, pe dispozițiile art. 294 alin.1 Cod procedură civilă, potrivit cărora,În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi".
Aceste argumente ale instanței de apel nu au fost contrazise în calea de atac a recursului decât prin afirmarea unei situații de fapt, nedezvoltate în fața primei instanțe și a unor aspecte care sunt lipsite de semnificație juridică, astfel cum sunt cele privind absența unor creditori, motive în raport de care criticile nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Motivul de recurs susținut la pct. 2 pe temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, este nefondat, din perspectiva dispozițiilor legale invocate și care ar fi incidente în cauză.
Astfel, recurenții pornesc în mod greșit de la dispozițiile art. 765 alin.2 Cod civil, pentru a justifica în drept cererea de evaluare a imobilului raportat, la momentul deschiderii succesiunii.
Dispozițiile enunțate de către recurenți sunt aplicabile pentru cea de a doua ipoteză de lucru, prevăzută în alin.1 al aceluiași articol, potrivit căreia,când cel ce a primit imobilul, l-a înstrăinat sau ipotecat înaintea deschiderii succesiunii, raportul în natură nu este obligatoriu"
În această ipoteză, se prevede în alin.2 că raportul,se prețuiește după valoarea ce imobilul a avut în momentul deschiderii succesiunii".
În speță însă, nu a existat nici o cauză de împiedicare a efectuării raportului în natură, din cele prevăzute în alin.1, astfel încât textul alin.2 nu este aplicabil, cum și nici o altă cauză având același efect, respectiv impunerea de către donator sau autorizarea de către acesta a efectuării raportului în echivalent sau pieirea imobilului.
În ce privește modul în care prima instanță a dispus în concret raportul donației, prin reunirea fictivă la masa succesorală a bunului, în limita rezervei succesorale a reclamantei, Curtea constată că deși recurenții dezvoltă susțineri în sensul că prima instanță ar fi procedat în concret nu la raportul în natură, ci la reunirea fictivă a bunului la masa succesorală, aceste susțineri nu conțin critici la adresa deciziei și, pe de altă parte, nici nu este în interesul recurenților să aducă în dezbatere asemenea critici, câtă vreme consecința modului de aplicare de către prima instanță a dispozițiilor legale în materie de raport al donației ar putea consta în desființarea acesteia, cu efect retroactiv, potrivit art. 765 alin.1, teza I, coroborat cu art. 769 Cod civil, obiectiv pe care nu îl urmăresc recurenții.
Motivul 4 de recurs este în mod evident nesusținut prin dispoziții legale și, prin aceasta, nu poate fi primit.
Curtea nu poate, în absența invocării de către recurenți a vreunor dispoziții legale, să analizeze în abstract susțineri fără suport legal și care tind să acrediteze ideea, de neacceptat, potrivit căreia odată cu vânzarea de către defunct a unui bun propriu, imobilul din Bd. - -, intimata ar fi beneficiat de vreo sumă de bani, în cuantumul creanței născută din faptul juridic al contribuției bănești aduse cu prilejul efectuării unor îmbunătățiri la acel imobil, pentru a justifica, în acest context, respingerea de către instanța de apel a acelor critici care au vizat greșita stabilire, în favoarea intimatei, a unui drept de creanță având acest izvor juridic.
În ce modalitate, legală, s-ar fi putut stinge acest drept personal, de creanță, al intimatei, cu ocazia vânzării de către autorul proprietar a bunului propriu, reprezintă un aspect lipsit de claritate al susținerilor recurenților și care împiedică instanța în a efectua o analiză de nelegalitate a deciziei.
Critica dezvoltată de recurenți la pct. 6 este nefondată.
Soluționarea de către instanța de apel a criticii privind greșita indicare, de către prima instanță, a unei căi de atac, alta decât cea legală s-a efectuat odată cu recalificarea dată căii de atac, ca fiind cea a apelului și soluționarea ca atare a cauzei.
Astfel cum în mod corect s-a motivat în decizia recurată, indicarea greșită a căii de atac nu împiedică judecarea corectă a acesteia și nici nu justifică anularea sentinței, câtă vreme calea de atac este prevăzută de lege, independent de vreo mențiune ce se regăsește sau nu în dispozitivul hotărârii.
În ce privește motivul de recurs susținut la pct. 7, privind greșita respingere a excepției de perimare, Curtea constată că instanța de apel, ca de altfel și prima instanță, au făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 248 alin.1 și 2 Cod procedură civilă.
Judecarea cauzei, de către prima instanță a fost suspendată prin încheierea din 17.10.2005, ulterioară momentului la care recurenții de față au înțeles să declare calea de atac a apelului împotriva încheierii de admitere în principiu din 6.06.2005, cale de atac care a fost respinsă ca inadmisibilă prin decizia civilă nr. 182/16.02.2007 a Tribunalului București, Secția a IV-a civilă, irevocabilă potrivit deciziei pronunțate în recurs, de către Curtea de Apel București, Secția a III-a, nr.1222 din 25.06.2007.
Prima instanță a procedat din oficiu la repunerea pe rol a cauzei, la data de 13.09.2007, în vederea discutării perimării cererii, după restituirea dosarului, urmare soluționării căilor de atac.
Prin încheierea din 24.09.2007, Judecătoria a respins excepția de perimare, iar la data de 16.10.2007 reclamanta însăși a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, în vederea judecății.
Perimarea cererii de chemare în judecată își găsește justificare, ca și sancțiune, în ipoteza în care cel care a formulat-o se dovedește dezinteresat, iar acest dezinteres se manifestă prin lăsarea în nelucrare a dosarului, din vina părții înseși.
Dispozițiile art. 248 alin.2 Cod procedură civilă prevăd însă o situație în care,termenul de perimare nu curge cât timp, fără vina părții. nu se poate fixa termen de judecată".
Ipoteza de speță este asimilată acesteia, odată ce dosarul se afla la instanțele superioare pentru a se judeca tocmai căile de atac declarate de actualii recurenți, situație în care repunerea pe rol a cauzei nu ar fi putut conduce și la judecarea ei, în absența dosarului.
În aceste condiții, recurenții se pun în situația de a reclama ei înșiși un comportament procesual șicanator, în calitate de titulari ai unor cereri respinse ca inadmisibile, care însă s-ar considera în drept de a invoca lipsa de diligență a celeilalte părți și, pe acest temei, perimarea.
O asemenea construcție juridică nu poate fi primită, întrucât s-ar îndepărta de la rațiunea instituției în legătură cu care a fost susținută, anume aceea a perimării.
Chiar dacă ipoteza de speță nu se încadrează, astfel cum au susținut recurenții, în dispozițiile art. 244 pct.1 și 2 Cod procedură civilă, sancțiunea perimării nu poate opera, câtă vreme suspendarea pe durată îndelungată a cauzei nu a fost cauzată de lipsa de stăruință a părții ci de inutilitatea oricărui demers menit să conducă la soluționarea cererii, în absența dosarului de fond.
În raport de cele reținute, Curtea va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat, în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de către recurenții pârâți, HG, împotriva deciziei civile nr. 506A/16.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă (), ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
-
GREFIER
Red.
.red.
2 ex./30.11.2009
Jud Apel Secția a III-a Civilă
ia,
Președinte:Georgeta StegaruJudecători:Georgeta Stegaru, Elena Viviane Tiu, Ileana
