Anulare act. Decizia 455/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 455
Ședința publică de la 12 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Buliga
JUDECĂTOR 2: Elena Gheorghiu
JUDECĂTOR 3: Adriana Elena
Grefier
La ordine fiind judecarea cererii de revizuire formulată de revizuienții, ,., -,. și . împotriva deciziei civile nr.1532 din 28.11.2003 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr.4518/2003, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect anulare act (ANULARE TITLU );
La apelul nominal din ședința publică, lipsă părțile.
Procedura fără citarea părților.
S- prezentat referatul asupra cauzei de către grefier, s-au citit actele și lucrările dosarului.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 05.11.2008, fiind consemnate în încheierea din acea zi - parte integrantă din prezenta decizie - când, din lipsă de timp pentru deliberare, s - a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
CURTEA DE APEL;
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 5049 din 5 decembrie 2002 pronunțată de Judecătoria Pașcani, județul I, s- respins acțiunea civilă promovată de reclamanta -, în contradictoriu cu pârâții, -, Comisia comunală și Comisia Județeană I de aplicare a Legii fondului funciar.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că pârâților - persoane fizice - li s-a reconstituit dreptul de proprietate în condițiile Legii nr. 18/1991 cu titlul de proprietate nr. - din 10 iunie 1999 pentru suprafața totală de 4.9000 ha. teren, din care 4.7042 în extravilan. La baza reconstituirii dreptului de proprietate a stat anexa 19 din care rezultă că pârâții sunt acționari la fostul Tg.. Această reconstituire s-a făcut în condițiile în care autorii pârâților nu au fost înregistrați în registrul agricol cu această suprafață de teren și nu s-a făcut reconstituirea în fizic la apariția Legii fondului funciar.
Suprafața de teren a văzut obiectul considerării în baza nr. 308/1953.
Reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,50 ha teren prin sentința civilă nr. 1867/10 aprilie 1995 a Judecătoriei Pașcani. În dispozitiv se face mențiunea că terenul este situat pe raza comunei. Această suprafață nu a fost înscrisă în registrul agricol, reclamanta făcând doar proba cu martori. Prin sentința civilă nr. 5270 din 21 decembrie 2000 a Judecătoriei Pașcani, Comisia comunală a fost obligată să procedeze la punerea în posesie a reclamantei în tarlaua denumită "".
Reclamanta pretinde că este îndreptățită la punerea în posesie în 1 parcela 1/1 - pe același amplasament cu pârâții - deși sentința civilă nr. 5270 din 21 decembrie 2000 a fost pronunțată ulterior emiterii titlului de proprietate pentru pârâți. Potrivit Regulamentului de aplicare a Legii fondului funciar, punerea în posesie se face pe vechiul amplasament dacă terenul este liber. Ori, în cauză terenul pentru care se solicită punerea în posesie nu este liber.
De altfel, reclamanta a fost pusă în posesie de Comisia comunală, dar a refuzat amplasamentul.
La dosar, Comisia comunală a depus fișa suprafețelor primite în proprietate din care rezultă că reclamanta a fost pusă în posesie tot în tarlaua 1 1/2 - acolo unde a fost posibilă punerea în posesie
La cererea reclamantei s-a efectuat o expertiză tehnică care a stabilit că în titlul de proprietate al pârâților a fost înscrisă ca amplasament și suprafața reclamantei. La baza constatării au stat declarațiile unor martori.
Tot expertiza a stabilit că termenul din tarlaua 1 parcela A fost în administrarea Agricola Tg. până în anul 1997 și că a fost predat Comisiei, la cererea comisiei pentru punerea în posesie acționarilor. Prin urmare, suprafața de 56 ha. din 1 1 nu a făcut obiectul reconstituirii fiind în administrare Agricolă până în anul 1997 și la predarea către comisie în anul 1997 s-a făcut cu o destinație specială pentru reconstituirea în fizic a dreptului de proprietate recunoscut acționarilor, chiar dacă tarlaua denumită "" este cuprinsă în tarlaua 1 pentru reclamanta nu era posibil punerea în posesie. Pentru reclamantă punerea în posesie urma să se facă în condițiile legii pe baza sentinței civile nr. 1867 din 10 aprilie 1995 încă din anul 1995, dar reclamanta a refuzat amplasamentul și a solicitat punerea în posesie în anul 2000, după eliberarea titlului de proprietate pentru pârâți. Verificând pretențiile reclamantei în ceea ce privește constatarea nulității titlului de proprietate eliberat pârâților s-a constatat că reclamanta nu face dovada punerii în posesie pe același amplasament cu pârâții, că solicitarea reclamantei pentru același amplasament este ulterioară punerii în posesie a reclamantei și eliberării titlului de proprietate și în aceste condiții amplasamentul solicitat de reclamantă nu este liber, cum titlul de proprietate eliberat pârâților s-a făcut în condițiile legii fondului funciar și cum comisia comunală și- îndeplinit obligația stabilită prin sentința civilă nr. 5270 din 21 decembrie 2000 și a pus-o în posesie pe reclamantă în tarlaua "", dar pe un alt amplasament, acolo unde fost posibil, instanța a constatat neîntemeiată cererea. Împotriva acestei decizii declarat recurs -.
Prin decizia civilă nr. 1532 din 28 2003 a Curții de APEL IAȘI s-a admis recursul declarat de - împotriva deciziei civile nr. 1124 din 27 iunie 2003 a Tribunalului Iași, decizie pe care o modifică în tot.
Admite apelul declarat de - împotriva sentinței civile nr. 5049 din 5 decembrie 2002 a Judecătoriei Pașcani, pe care o schimbă în parte.
Admite acțiunea civilă promovată de reclamanta - în contradictoriu cu, -, și Comisia Județeană I de aplicare a Legii nr. 18/1991.
Dispune anularea parțială a titlului de proprietate nr. 150.272 din 10 iunie1999 emis în beneficiul pârâților, - și pentru suprafața de 5.000 teren, amplasată în extravilanul comunei, conform Anexei nr. 5 la raportul de expertiză tehnică judiciară, întocmit de.
dispoziția de respingere a acțiunii promovate de - în contradictoriu cu pârâta Comisia Comunală de aplicare a Legii nr. 18/1991.
Obligă intimații, -, - și Comisia Județeană I de aplicare a Legii nr. 18/1991, să plătească recurentei suma de 2.276.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, se rețin în esență următoarele:
Tribunalul Iași, prin decizia civilă nr. 1124 din 27 iunie 2003 a respins apelul declarat de reclamanta -, reținând că motivele invocate de reclamantă în cererea introductivă, apoi în declarația de apel nu se circumscriu nici unei ipoteze din cele arătate de art. 2 din Legea nr. 169/1997 - sediul materiei nulității actelor de reconstituire.
Pârâții - intimați - persoane fizice - sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,90 ha. Pe raza comunei. Autoarea lor - -, a cedat statului această suprafață sub imperiul nr. 308/1953 (certificatul de arhivă nr. 5547/1991 fila 43 dosar fond. Pârâții au formulat îndată după intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991 cereri de reconstituire (nr. 5965/14 martie 1991) filele 101 - 104 dosar fond.
Li s-a stabilit calitatea de acționari la Agricola Tg. pentru suprafața de 4,90 ha. și au păstrat această calitate până în anul 1999. La data de 10 iunie 1999 li s-a întocmit titlul de proprietate nr. - prin care suprafața de 4,70 ha. teren extravilan și 0,20 ha. teren intravilan le-a revenit de drept în proprietate.
Terenul reconstituit în extravilan (4,79 ha.) face parte din cel preluat de Comisia comunală de fond funciar la Ferma Agricolă, ce aparține de Agricola Tg..
Autoarea pârâților - intimați apare în anexa 19 (poziția 13) cu suprafața de 4,90 ha. în rândul acționarilor care solicită atribuirea în fizic a terenurilor.
La rândul ei, reclamanta - intimată obține reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,50 ha. teren agricol pe raza comunei prin sentința civilă nr. 1867/1995 a Judecătoriei Pașcani, apoi obligarea Comisiei Locale și a Comisiei Județene I de aplicare a Legii fondului funciar, la punerea în posesie asupra suprafeței de 0,50 ha. teren pe raza comunei și, respectiv, eliberarea titlului de proprietate pentru aceeași suprafață de teren (sentința civilă nr. 5270/2000 Judecătoriei Pașcani ).
în judecată aceleași autorități pentru daune cominatorii, fără a preciza soluția demersului.
Intimata Comisia comunală, precizează în întâmpinare că această din urmă acțiune a fost respinsă.
Nu contestă apelanta susținerea intimaților în sensul că a fost pusă în posesie în tarlaua numită "" și s- întocmit documentația necesară emiterii titlului de proprietate.
Conform titlului de proprietate contestat, pârâții - intimați au fost puși în posesie cu suprafața de 4,7042 ha. teren extravilan în tarlaua I parcela I/I, după ce, inițial fuseseră puși în posesie în tarlaua l parcele 1/1, după ce, inițial fuseseră puși în posesie în tarlaua 1 parcela 5.
Expertul desemnat în cauză constată că terenul din tarlaua "" este format din 1A.1 și 1A.5 și fost dat în folosință Tg. până în anul 1997. Terenul din 1A.1 nu a fost solicitat de comună și nici nu a fost predat de Agricola Tg. către comună, astfel încât nu putea fi reconstituit în proprietate orilor -.
Din atari constatări rezultă că, nefiind în administrarea Comisiei comunale, terenul din 1A.1 nu poate fi utilizat de această autoritate nici pentru punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate reclamantei - apelante, ori probele cauzei infirmă această concluzie - hotărârea judecătorească de punere în posesie obținută de reclamantă, pentru tarlaua "" și operațiunile de punere în posesie și emiterea titlului de proprietate în favoarea apelantei - necontestate de aceasta.
Cât privește respectarea cu strictele a vechiului amplasament - chiar în condițiile în care acesta ar fi dovedit cu certitudine - nu suntem în prezența unui motiv de nulitate a actelor de reconstituire câtă vreme este vorba de un teren situat extravilan, iar punerea în posesie a apelantei s-a realizat în imediata vecinătate a intimaților, tot în tarlaua denumită local "".
Împotriva acestei decizii au formulat recurs -, și pentru următoarele motive:
Hotărârea judecătoriei, pronunțată în recurs a avut în vedere raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert, expertiză înlăturată anterior de către instanțele de apel și de fond.
Recurenții au formulat plângere penală împotriva expertului pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă și fals intelectual, iar împotriva intimatei pentru uz de fals.
Prin Ordonanța nr. 2197/P/18 iulie 2008 Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcanil -a scos de sub urmărire penală pe expert, dar acestuia i-a fost aplicată o sancțiune pecuniară cu caracter administrativ.
Din conținutul ordonanței rezultă că în sarcina acestuia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă în legătură cu întocmirea și redactarea raportului de expertiză tehnică judiciară care a stat la baza pronunțării deciziei civile a cărei revizuire o solicită.
Se consideră de recurent că întrucât principala probă pe care s-a bazat hotărârea atacată este una întocmită prin săvârșirea unei fapte penale constatată de organele de cercetare penală, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 322 pct. 4 Cod penal.
Pe de altă parte, după pronunțarea deciziei civile nr. 1532/2003 au fost descoperite noi înscrisuri care nu au putut fi prezentate instanțelor de judecată - fond, apel și recurs - din împrejurări mai presus de voința recurenților, ca părți în acest dosar.
Aceste înscrisuri constau în " de impunere a proprietății agricole din luna septembrie 1945", în care mama intimatei nu figura;
- filele din registrul agricol pe anii - 1959 - 1962 pe numele, și din nou sora sa, -, nu figurează;
- cererile de recunoaștere a dreptului de proprietate asupra terenului formulate în baza Legii nr. 18/1991 pe numele (unchiul intimatei și ale intimatei și lui.
Rezultă cu certitudine din toate aceste cazuri că terenul în litigiu nu a fost deținut vreodată în proprietate de intimați, ci de unchiul acesteia, care l-a schimbat și pentru care i s- reconstituit dreptul de proprietate.
Toate aceste cazuri se află arhivate la Primăria municipiului P, care a refuzat să elibereze copii, așa cum ne- fost cerut prin adresa nr. 2304/2004 aflată la dosar, astfel că au făcut foarte greu rost de cele două bunuri în perioade îndelungate de timp.
Totodată intimata deține de la mama sa, -, un înscris doveditor pe care a refuzat să-l prezinte instanței, din al cărei conținut rezultă că suprafața de 5.000 aflată în litigiu, a fost dată de zestre fratelui său, și nu ei.
Aceste susțineri fac aplicarea motivului de revizuire prevăzut de art. 324 pct. 5 Cod procedură civilă.
Cererea de revizuire este fondată în limitele ce se vor dezvolta în continuare.
Revizuienții au invocat ca termen al revizuirii motivele de revizuire prevăzute de art. 322 pct. 5 și art. 322 pct. 4 Cod procedură civilă.
Motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă nu este incident în cauză.
Aceasta deoarece pe de o parte, actele invocate ca înscrisuri noi au fost depuse și invocate de revizuienți în dosarul nr. 607/2004 al Curții de APEL IAȘI, care a avut drept obiect cererea de revizuire formulată de aceiași revizuienți în temeiul art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă.
În acel dosar judecarea cererii de revizuire fondată de dispozițiile art. 322 pct. 5 a fost suspendată în temeiul art. 244 Cod procedură civilă, cerere lăsată în nelucrare de pârâte. Ceea ce este însă relevant este împrejurarea că înscrisurile noi invocate în prezenta cerere de revizuire au fost depuse în acel dosar, deci în 2004. Or, potrivit art. 324 pct. 4 Cod procedură civilă termenul de revizuire pentru motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, este de o lună și se socotește din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă.
Cum aceste înscrisuri au fost depuse în 2004 în dosarul de mai sus, invocarea acestor înscrisuri ca noi în dosarul 607/2004 face ca cea de a doua cerere de revizuire formulată în 2008 și întemeiat pe art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă să fie formulată peste termenul defipt de lege.
Pe de altă parte înscrisurile invocate de recurenți nu sunt înscrisuri noi nici în înțelesul art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, deoarece sunt acte emise de la autoritățile administrative pe care părțile aveau posibilitatea de a le obține și anume acestea nu sunt de natură a modifica prin ele însele hotărârea pronunțată în recurs.
Aceasta deoarece hotărârea ce se cere revizuită s-a fondat pe expertiza efectuată în cauză, instanța de recurs întemeindu-și soluția de admitere a recursului pe acest mijloc de probă.
În cauză, într-adevăr, expertului care a efectuat expertiza i-a fost aplicată o sancțiune cu caracter administrativ, astfel cum atestă ordonanța de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, întocmită, la 18 iulie 2008 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani.
Din examinarea considerentelor ordonanței rezultă în mod indubitabil că expertiza respectivă este nesinceră iar concluziile ei în mod firesc sunt eronate. cum instanța de recurs și-a fondat hotărârea pe concluziile acestei expertize, soluția pronunțată se impune a fi desființată.
Drept urmare se va admite cererea de revizuire împotriva deciziei pronunțată de instanța de recurs, urmând a se reține spre rejudecare cauza urmând să se efectueze o nouă expertiză tehnică judiciară și să se administreze proba cu înscrisuri noi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite cererea de revizuire formulată de -, și, acesta din urmă decedat, continuată de orii - și împotriva deciziei civile nr. 1532 din 28 2003, pronunțată de Curtea de APEL IAȘI, decizie pe care o desființează.
Reține cauza spre rejudecare și acordă termen la 26 2008 pentru administrarea probelor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex./25 2008
Curtea de APEL IAȘI:
jud., jud., jud. -
.
Președinte:Georgeta BuligaJudecători:Georgeta Buliga, Elena Gheorghiu, Adriana Elena
