Anulare act. Decizia 463/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,
DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 463/
Ședința publică din 21 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 2: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 3: Dorina
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții, I, și, în contradictoriu cu intimații pârâți G, Țântea Nicușor, și, și intimații intervenienți și G, având ca obiect: "anulare act", împotriva deciziei numărul 373/Ap din 22.12.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 7 aprilie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte componentă din prezenta decizie, iar instanța, în vederea deliberării a amânat pronunțarea la 14.04.2009, apoi la 21.04.2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 2882/30.03.2007 Judecătoria Brașova respins excepția lipsei de interes a reclamantelor si in promovarea acțiunii. A respins actiunea formulata de reclamantele I, impotriva paratilor, - si. A respins actiunea promovata de defuncta si continuata de mostenistorii acesteia si împotriva paraților, si -. A admis cererea de interventie formulata de intervenientii si G in interesul paraților. A obligat reclamanții sa achite intervenientilor suma de 800 lei reprezentand cheltuieli de judecata,cate 250 lei paraților si si 500 lei paratului.
Prin decizia civilă nr. 373/22.12.2008 Tribunalul Brașova respins apelul declarat de reclamanții I, și împotriva sentinței civile nr. 2882/30.03.2007, pronunțată de către Judecătoria Brașov în dosarul civil nr-, pe care a păstrat- A obligat apelanții să plătească intimaților, - și câte 600lei fiecăruia, iar intimatei suma de 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții I, și întemeindu-se pe dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 Cod procedură civilă.
În principal s-a solicitat casarea hotărârii și trimiterea ei spre rejudecare având în vedere că deși în cursul judecății în apel s-au admis și administrat probe acestea nu au fost analizate de către instanță, altfel spus instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor chestiunilor deduse judecății.
În subsidiar s-a solicitat modificarea hotărârii. Recurenții susțin că în cauză s-a făcut o aplicare și interpretare greșită a dispozițiilor art. 942, art. 948 pct. 2 și 4, art. 953, art. 954 și art. 977 Cod civil, din probatoriul administrat rezultând că ne aflăm în fața unui viciu de consimțământ distructiv de voință, respectiv eroarea obstacol.
Recursul este nefondat.
În ceea ce privește cererea principală de casare cu trimitere spre rejudecare curtea reține că din analizarea considerentelor deciziei reiese că instanța de apel s-a pronunțat cu privire la toate chestiunile deduse judecății, așa cum acestea au fost formulate în motivele de apel. deduse judecății sunt motivele invocate de către părți și nu probatoriul administrat în cauză, Prin intermediul probatoriului instanța verifică realitatea stării de fapt susținute de părți, stare de fapt care va îmbrăca sau nu haina juridică a normei de drept invocate ca fiind aplicabile în speță. Faptul că se admit probe ce sunt considerate pertinente și concludente cauzei nu duce la concluzia că acestea vor fi cele care vor schimba soluția prin admiterea căii de atac.
De altfel, fiind în calea de atac a apelului, instanța poate suplimenta probatoriul, pentru a verifica existența sau inexistența unei stări de fapt reținută de instanța anterioară. În măsura în care probele noi din apel conduc către aceeași soluție nu este necesară analizarea lor în parte sau separat, atâta timp cât acestea întăresc considerentele avute în vedere de către prima instanță.
De altfel, așa cum a statuat Curtea Europeană în cauza Boldea c/a România, motivarea instanței nu trebuie să răspundă la fiecare argument în parte, ci trebuie să dovedească că a examinat cu adevărat probleme esențiale care i-au fost supuse atenției, ceea ce instanța de apel a făcut în considerentele deciziei atacate.
Pentru aceste considerente solicitarea recurenților de casare cu trimitere a cauzei va fi respinsă.
În ceea ce privește aplicarea greșită a legii.
Recurenții susțin că la încheierea partajului voluntar a intervenit o eroare obstacol referitoare la identitatea obiectului, respectiv în speța dedusă judecății asupra parcelelor de teren care le reveneau în proprietate, ca urmare a dezmembrărilor efectuate cu ocazia încheierii actului notarial.
Actul notarial invocat cuprinde un act de dezmembrare și partaj voluntar al părților pe numele cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991.
În consecință ne aflăm în fața unei împărțeli judiciare care este supusă regulilor cuprinse în codul civil, iar art. 790 cod civil prevede că împărțeala nu poate fi desființată decât pentru violență sau dol.
În cazul de față, recurenții apelează la instituția erorii obstacol, probabil făcând trimitere la regulile generale care guvernează convențiile, împărțeala fiind și ea sub acest aspect o convenție a părților. Este de remarcat însă că fiind vorba de bunuri ce intră în masa succesorală nu s-a invocat de către părți că aceste bunuri ar fi străine de moștenire, ci doar că parcele de teren ce le revin nu sunt cele pe care le dețin în fapt. În aceste condiții nu se poate reține existența unei erori asupra identității obiectului pentru că obiectul îl reprezintă, după partajare o cotă parte individualizată din bunul/bunurile ce au făcut obiectul patrimoniului defunctului și asupra căruia/cărora părțile aveau anterior o cotă ideală de proprietate.
De altfel, în cuprinsul actului de dezmembrare și partaj există mențiunea expresă că împărțeala s-a făcut "conform planului imobilului care reflectă în mod fidel amplasarea în spațiu, limitele de hotar și componența", iar părțile au semnat aceste tabele de dezmembrare și au recunoscut că ele fac parte integrantă din actul autentic.
În aceste condiții, susținerea recurenților privind existența unei erori obstacol nu poate fi reținută, instanțele anterioare făcând o corectă aplicare a legii, inclusiv a art. 942 și 977 Cod civil convenția intervenită între părți fiind interpretată după intenția lor comună.
În motivarea recursului s-a invocat ca fiind aplicate greșit și dispozițiile art. 948 pct. 4 Cod civil care se referă la existența unei cauze licite ca și condiție generală la încheierea convenției. Acest temei juridic nu a fost invocat în fața instanței de fond, așa cum rezultă din nota de ședință de la pagina 29, unde singurul temei al acțiunii în constituie pct. 2 al articolului sus-menționat, ceea ce face aplicabile dispozițiile art. 316 raportate la art. 294 Cod procedură civilă, curtea neanalizând această critică.
Pentru toate considerentele de mai sus, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, pentru că recurenții au căzut în pretenții vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariu de avocat către intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de I, și împotriva deciziei civile nr. 373/22.12.2008 a Tribunalului Brașov.
Obligă recurenții să plătească intimatei suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs și intimaților G, - și suma de 500 lei pentru fiecare cu același titlu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21.04.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier șef sectie, |
Red. -/15.05.2009
Dact. /18.05.2009//Jud. apel: - //Jud. fond:
Președinte:Mihail LohănelJudecători:Mihail Lohănel, Roxana Maria Trif, Dorina
