Anulare act. Decizia 525/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

completul II recurs

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 525/2008-

Ședința publică din data de 2 aprilie 2008

PREȘEDINTE: Maria Galeș

- -

- JUDECĂTOR 2: Dana Cigan

- -

- JUDECĂTOR 3: Elena Bocșe

- -

- judecător

- -

- grefier

Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA DOMENIULUI PUBLIC S, cu sediul în S M,-, județul S M și recurenta pârâtă RA COMUNALA S, cu sediul în S M, Gara Ferăstrău, nr. 9, județul S M, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în S M, -, - 4,. 19, județul S M, împotriva sentinței civile nr. 1195/D din 12 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, prin care a fost admisă acțiunea reclamantei, având ca obiect: anulare act.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentantul intimatei reclamante -personal, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 6/20.01.2008 emisă de Baroul Satu Mare - Cabinet Individual, precum și reprezentantul recurentei pârâte ADMINISTRAȚIA DOMENIULUI PUBLIC S M-consilier juridic împuternicirii de reprezentare juridică nr. 733/01.04.2008, lipsă fiind recurenta pârâtă RA COMUNALA SM.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că recursurile de față sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, după care:

Reprezentanții părților prezente arată că nu mai au alte probe și solicită cuvântul asupra recursurilor de față.

Nefiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursurilor de față.

Reprezentantul recurentei pârâte ADMINISTRAȚIA DOMENIULUI PUBLIC SMs olicită admiterea recursului promovat de partea pe care o reprezintă, în sensul modificării sentinței și respingerea acțiunii promovate de partea intimată, fără acordarea cheltuielilor de judecată.

Cât privește recursul promovat de RA COMUNALA S M, reprezentantul recurentei prezente arată că solicită admiterea și acestui recurs.

Reprezentantul intimatei reclamante solicită respingerea ambelor recursuri declarate, ca nefondate, menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță pe care o apreciază ca fiind legală și temeinică, cu obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată prezentând onorariu avocațial și cheltuieli de deplasare cu autoturismul la instanță, la două termene de judecată.

Reprezentantul intimatei reclamante arată că partea pe care o reprezintă nu a fost nici până în prezent angajată.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursurilor civile de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1195/D din 12 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta, împotriva pârâtelor RA COMUNALA S M și ADMINISTRAȚIA DOMENIULUI PUBLIC S M, și, în consecință:

S-a anulat Decizia nr.11/18.06.2007 emisă de RA Comunala S

Administrația Domeniului Public SMa fost obligată să o încadreze în muncă pe reclamantă, în funcția de inginer chimist, cu începere de la data de 19.06.2007.

De asemenea, a fost obligată Administrația Domeniului Public S M să-i plătească reclamantei drepturile salariale de care a fost privată în perioada 19.06.2007 și până la punerea în executare a prezentei hotărâri.

Pârâtele au mai fost obligate să plătească reclamantei suma de 500 RON cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:

Evident, partea reclamantă a susținut că normele invocate sunt aplicabile speței, în timp ce pârâtele susțin că ele nu sunt incidente pe motiv că patrimoniul aferent Zonei de Agrement face parte din domeniul public al municipiului S M și, prin urmare, s-a apreciat că nu se poate acredita ideea că între RA Comunala S M și SMa intervenit un transfer al întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora, în accepțiunea dispozițiilor legale menționate.

De asemenea, tribunalul a mai constatat că între RA Comunala S M și SMa avut loc, prin hotărârea consiliului local, un transfer al dreptului de administrare asupra patrimoniului aferent Zonei de Agrement și a apreciat, interpretând legea cu ajutorul argumentului de interpretare logică a fortiori, că acestui transfer îi sunt aplicabile normele de drept redate anterior.

În baza acestui argument, instanța a conchis că se justifică aplicarea dispozițiilor legale enunțate și în cazul în care operează un transfer al dreptului de administrare, iar nu numai atunci când are loc un transfer al dreptului de proprietate, pentru că motivele avute în vedere la edictarea acestor norme se regăsesc cu și mai multă putere în cazul de față.

Stabilind, așadar, că aceste dispoziții legale sunt aplicabile în speță, tribunalul a constatat că RA Comunala a procedat în mod nelegal atunci când a dispus concedierea reclamantei și a dispus obligarea S M la încadrarea în muncă a reclamantei începând cu data de 19.06.2007, precum și obligarea acesteia la plata despăgubirilor pentru neacordarea drepturilor salariale pentru perioada cuprinsă între momentul concedierii și momentul încadrării în muncă.

Pentru considerentele expuse, tribunalul, în temeiul art.285-291 Codul muncii și art.70-82 din Lg.nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, a admis acțiunea reclamantei, a anulat Decizia nr.11/18.06.2007 emisă de RA Comunala S M, a obligat S M să o încadreze în muncă pe reclamantă, în funcția de inginer chimist, cu începere de la data de 19.06.2007 și a obligat S M să-i plătească reclamantei drepturile salariale de care a fost privată în perioada 19.06.2007 și până la punerea în executare a prezentei hotărâri. Totodată, în baza art.274 Cod procedură civilă, pe temeiul culpei procesuale, pârâtele au fost obligate să plătească reclamantei cheltuielile de judecată ocazionate, constituie exclusiv din onorariul avocațial.

Împotriva sentinței au declarat recurs atât Administrația Domeniului Public SMc ât și RA Comunala S M, solicitând modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamantei și respectiv respingerea capătului de cerere prin care s-a solicitat anularea deciziei nr. 11/18 iunie 2007 și înlăturarea obligației recurentei RA Comunala S M la suportarea cheltuielilor de judecată.

.Administrația Domeniului Public SMa criticat hotărârea instanței de fond bazându-se pe argumentul că prin Hotărârea Consiliului Local nr. 64/29 martie 2007 nu s-a aprobat în realitate un transfer al dreptului de administrare între cele două recurente, ci s-a aprobat retragerea dreptului de administrare asupra Zonei de Agrement de la RA Comunala și atribuirea acestui drept Administrației Domeniului Public. Continuându-și raționamentul, această recurentă precizează că între cele două persoane juridice nu s-a realizat niciodată un acord de voință, cu atât mai mult cu cât fondul respectiv de agrement aparține domeniului public, un transfer fiind exclus în acest caz.

Concluzia acestei demonstrații este aceea că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 169 Codul muncii și nici cele ale art. 4, 5 și 7 din Legea nr. 67/2006.

În continuare, SMs ublimează faptul că în cazul unui serviciul public cu personalitate juridică, încadrarea personalului se face doar pe posturi vacante existente în statul de funcții, în raport de necesități, și numai prin concurs sau examen, ori, recurenta nu avea vacant un post de inginer chimist, soluția instanței de fond fiind nelegală.

II.În ceea ce privește RA Comunala S M, aceasta a criticat soluția apreciind că nu se impunea anularea deciziei de desfacere a contractului de muncă, deoarece postul ocupat de intimata reclamantă a fost efectiv desființat ca urmare a preluării zonei de agrement de către S În opinia recurentei, singura modalitate de rezolvare a problemei o reprezenta încetarea contractului de muncă încheiat cu această persoană juridică și încheierea unui nou contract de muncă cu noul administrator.

Analizând criticile și argumentele celor două recurente, instanța de recurs reține următoarele:

1.Potrivit Hotărârii Consiliului Local S M nr. 264/2007, s-a dispus retragerea dreptului de administrare asupra Zonei de Agrement, din domeniul public al municipiului S M de la RA Comunala în favoarea S M, stabilindu-se că Administrația Domeniului Public va exercita acest drept de administrare până în momentul încheierii unui contract de concesiune cu un anumit investitor.

În condițiile în care fondul aparținea domeniului public, postul deținut de contestatoarea intimată era corespunzător unui serviciu public, astfel încât nu se mai punea problema unui concurs sau examen pentru ocuparea unui post la ADR S M, existând compatibilitate sub acest aspect între cele două instituții.

Domeniul căruia îi aparține bunul sau fondul în discuție este elementul esențial și nu domeniului căruia îi aparțin cele două instituții chemate în judecată, ori față de mențiunea din Hotărârea nr. 264/2007 că fondul face parte din domeniul public al municipiului SMt ransferul era compatibil, criticile formulate de Administrația Domeniului Public S fiind lipsite de consistență.

. regulilor speciale, în cauză operează și regulile generale reglementate de Normele Decretului nr. 31/1954, ambele instituții fiind persoane juridice de același tip, înființate prin acte de dispoziție, orice hotărâri legale de existența lor putând fi luate de subiectul de drept care a dispus înființarea lor.

În acest context, un transfer al patrimoniului (care a operat potrivit art. 2 din HCL nr. 64/2007) implică întotdeauna și un transfer al personalului, precum și al contractelor în derulare, în cazul lipsei unei mențiuni exprese în actul de dispoziție, legea instituind o prezumție în acest sens.

Așa fiind, nu se impunea încetarea contractului de muncă al contestatoarei cu RA Comunala și încheierea unui alt contract de muncă cu S M, ci în situația prezentă concretă a operat un transfer compatibil cu dispozițiile legale aplicabile.

Pe de altă parte însă, în condițiile în care bazinul este afectat utilizării publice -motiv pentru care fondul aparține domeniului public- este de neînțeles de ce noul administrator nu are nevoie de un inginer chimist care să verifice calitatea apelor din bazin, acest aspect fiind esențial pentru starea de sănătate a turiștilor care utilizează baza de agrement.

Față de cele reținute, instanța consideră că Tribunalul Satu Marea pronunțat o hotărâre temeinică și legală, motiv pentru care va dispune menținerea acesteia, respingând cele două recursuri declarate în cauză în temeiul art. 312 al. 1 Cod procedură civilă.

În baza art. 274 Cod procedură civilă, recurentele vor fi obligate la 1.000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ce nefondate recursurile civile declarate de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA DOMENIULUI PUBLIC S, cu sediul în S M,-, județul S M și recurenta pârâtă RA COMUNALA S, cu sediul în S M, Gara Ferăstrău, nr. 9, județul S M, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în S M, -, - 4,. 19, județul S M, împotriva sentinței civile nr. 1195/D din 12 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.

Obligă părțile recurente să plătească părții intimate suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 2 aprilie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - - - -

- judecători fond -

- redactat judecător - - 24.04.2008

- dactilografiat grefier -24.04.2008-2 ex.

Președinte:Maria Galeș
Judecători:Maria Galeș, Dana Cigan, Elena Bocșe

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Decizia 525/2008. Curtea de Apel Oradea