Anulare act. Decizia 528/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 528/R/2009
Ședința publică din data de 6 martie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Ștețca președintele secției civile
JUDECĂTORI: Lucia Ștețca, Denisa Băldean Valentin Mitea vicepreședinte al Curții de Apel Cluj
- -- președinte al Curții de Apel Cluj
Grefier:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții recurenți și împotriva deciziei civile nr. 686/A/09.12.2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- privind și pe reclamanții intimați, - și pe pârâta intimată având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta pârâților recurenți, avocat cu împuternicire avocațială la dosar și reprezentantul reclamanților intimați, avocat, lipsă fiind pârâții recurenți, reclamanții intimați și pârâta intimată.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu suma de 766 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar, conform mențiunii din citativ ( filele 17-18 din dosar ).
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta pârâților recurenți depune la dosar declarații de acceptare a succesiunii formulată de și - după defunctul, filele 19-20 din dosar.
Reprezentantul reclamanților intimați depune la dosar întîmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta pârâților recurenți solicită admiterea recursului și în principal, în baza dispozițiilor art. 304, pct.5 coroborat cu art. 312.pr.civ, casarea deciziei recurate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, în baza disp.art.304, pct.8 și 9, coroborat cu art. 312.pr.civ, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului și respingerii în întregime a acțiunii reclamantelor, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul reclamantelor intimate susține motivele depuse în scris prin întâmpinare, solicitând respingerea recursului și pe cale de consecință menținerea în tot ca legală și temeinică a deciziei recurate, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului declarat, reține:
Prin sentința civilă nr. 1072/09.02.2007, pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosar nr-, a fost dmisă în parte acțiunea formulată de reclamantele, -, împotriva pârâților, si, în consecință, a fost dispusă anularea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 14.11.2001 între defuncta, în calitate de promitent vânzător și pârâtul și defuncta, în calitate de promitenți cumpărători, având ca obiect imobilul situat în C-N,-,.4, înscris în CF nr. - C cu nr. topo. 9871/2/IV; a fost espins, ca inadmisibil petitul privind constatarea nevalabilității consimțământului; au fost obligați pârâții să achite reclamantelor suma de 1622,40 RON, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că, în onformitate cu extrasul CF nr. - C, imobilul în litigiu, cu nr. topo. 9871/2/IV, situat în C-N,-,.4, constituie proprietatea tabulară a defunctei, dobândita conform prevederilor Legii nr. 112/1995.
Prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 14.11.2001 defuncta s-a obligat să înstrăineze pârâtului și soției acestuia imobilul descris mai sus, pentru prețul de 265.000.000 lei, achitat integral.
Din certificatul de calitate de moștenitor nr. 61/2003, eliberat de BNP, rezultă că a decedat la 06.01.2002 și că moștenitorii săi sunt reclamanta și numiții, și, ultimii doi fiind decedați
Din actele de stare civilă depuse la dosar de reclamante rezultă că a decedat la 14.03.2002, reclamanta fiind fiica lui, iar reclamanta este fiica defunctului.
Din actele de stare civilă depuse la dosar de pârâtul rezultă că promitenta cumpărătoare a decedat la 26.04.2004 și că pârâții, și sunt copiii săi.
Din actele medicale de la dosar (bilet de ieșire din spital, foaia de observație clinica generală, bilete de ieșire din spital) rezultă că defuncta suferea de dementa vasculara formă moderată, fiind internată cu acest diagnostic în perioada 12.11.2001- 28.11.2001.
Din declarația martorei rezultă că aceasta a cunoscut-o pe defunctă, fiind vecină cu ea și știe că aproximativ cu 6-7 ani înainte de deces aceasta a fost bolnavă, fiind internată de mai multe ori. Defuncta își pierdea memoria și făcea hoți pe toată lumea, inclusiv pe martoră, întrucât uita unde își punea lucrurile. La un moment dat, defuncta i-a spus ca a făcut o prostie și a vândut apartamentul din str. -. Pe măsură ce trecea timpul, starea defunctei s-a agravat, suferind de Alzheimer și având și o comoție cerebrală, având momente când era lucidă și altele când nu era lucidă și trecea de la un subiect la altul. În anul 2001 defuncta locuia singură în apartament și se gospodărea singură, fiind ajutată și de băieții ei.
Martorul a declarat că a cunoscut-o pe defunctă, fiind prieten din copilărie cu fiul acesteia și o vizita cel puțin lunar. În ultima perioadă starea sănătății sale se agravase, având trei accidente vasculare și a fost internată la neurologie. Defuncta avea momente când își pierdea luciditatea și memoria și uita unde își punea lucrurile sau cu cine stătea de vorbă. În anul 2001, defuncta a locuit cu soțul său care era paralizat, cu unul dintre fii săi și cu nora sa pe strada C, iar pe strada - locuia fiul său. Copiii defunctei i-au spus martorului că aceasta a vândut imobilul din str. -, fiind păcălită. Martorul a mai arătat că anterior vânzării imobilului a mai existat o situație asemănătoare, legată de niște bijuterii din aur despre care defuncta nu-și amintea dacă le-a vândut sau le-a ascuns. De asemenea, a precizat că în anul 2001 defuncta își plătea facturile, însă era supravegheata de fiul său mai mare.
În cauză, s-a efectuat raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 692l/IV/b/99 din 29.11.2005 al IML C-N în care se arata că din actele medicale existente la dosar rezulta că la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, defuncta suferea de dementa pe fond vascular, hipertensiune arterială moderată. Opinia comisiei este că lipsa discernământului defunctei a fost permanentă.
De asemenea, s-a efectuat și raportul de noua expertiză medico-legală psihiatrica nr. A- al IML Minovici, ale cărui concluzii sunt că defuncta prezenta la data de 14.11.2001 dementa vasculara, sechele ischemice repetate în interiorul carotidian, (F 01) și nu avea capacitate de apreciere critică asupra conținutului și mai ales asupra consecințelor juridice ce pot decurge din actul încheiat, neavând capacitate psihică de exercițiu (discernământ abolit).
Potrivit art. 948 pct.2 civ. printre condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții se numără și consimțământul valabil al părții care se obligă. Un astfel de consimțământ trebuie să provină de la o persoana cu discernământ și să nu fie alterat de vreun viciu de consimțământ.
Astfel, dacă în cazul lipsei totale a consimțământului, datorată erorii obstacol, sancțiunea este nulitatea absolută a actului juridic, lipsa discernământului atrage nulitatea relativă, întrucât nu relevă inexistența consimțământului, ci un simplu viciu al acestuia.
În speță, din probatoriul administrat, respectiv probele testimoniale, actele medicale și expertizele medico-legale efectuate, instanța de fond a reținut că la data încheierii antecontractului, 14.11.2001, defuncta avea discernământul abolit.
În consecință, instanța a admis în parte acțiunea reclamantelor și a dispus, în baza art. 948 pct.2 civ. anularea antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 14.11.2001 între defuncta, în calitate de promitem vânzător și pârâtul și defuncta, în calitate de promitenți cumpărători, având ca obiect imobilul situat în C-N,-,. 4 înscris în CF nr. - C cu nr. topo. 9871/2/IV.
Instanța de fond a considerat ca petitul privind constatarea nevalabilității consimțământului este inadmisibil, având în vedere că, potrivit art.111 proc. civ. pe calea unei acțiuni în constatare se poate solicita constatarea existentei sau neexistentei unui drept, nu și constatarea unei stări de fapt.
În baza art. 274. proc. civ. pârâții au fi obligați să achite reclamantelor suma de 1622,40 RON, cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul arătând că sentința pronunțată este nelegală și netemeinică, solicitând instanței de apel admiterea apelului, și schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea apelului, pârâtul a arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților, încălcând drepturile procesuale ale pârâtului.
În plus a arătat pârâtul, soluția asupra fondului cauzei este greșită.
Reclamanții nu au dovedit fără putință de tăgadă că promitenta vânzătoare a fost lipsită de discernământ în momentul încheierii contractului.
Deși în cauză s-au efectuat expertize medico-legale care au concluzionat în sensul lipsei de discernământ, aceste concluzii pot fi puse sub semnul întrebării, deoarece promitenta vânzătoare nu mai era în viață la data efectuării expertizei.
Concluziile expertizelor vin în contradicție cu declarațiile martorilor audiați în cauză, care au arătat că promitenta vânzătoare avea reprezentarea faptelor sale și era conștientă de efectele încheierii contractului.
A mai arătat pârâtul că a invocat în cuvântul la fond ca apărare principiul "error communis facit jus", solicitând instanței ca în baza acestui principiu să păstreze actul juridic atacat, însă instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acestei apărări care ar fi determinat schimbarea soluției în cauză.
În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 282 și următoarele proc. civ.
Nu s-a formulat întâmpinare în apel.
Prin decizia civilă nr. 686/09.12.2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, s-a respins apelul formulat de pârâtul apelant, împotriva sentinței civile nr. 1072/09.02.2007 a Judecătoriei Cluj -N, pe care o menține în întregime. Fără cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut în considerentele deciziei următoarele:
Cu privire la primul motiv de apel invocat, nepronunțarea instanței de fond asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților, tribunalul a reținut că implicit, chiar dacă nu a existat o pronunțare expresă asupra acestei chestiuni, judecătoria a respins excepția, admițând pe fond acțiunea reclamanților.
Atâta timp cât instanța s-a pronunțat pe fondul cauzei, în mod cert, a reținut că reclamanții au calitate procesuală activă.
Reclamanții fiind descendenți în linie directă, moștenitorii sezinari, nu mai era nevoie de nici o formalitate pentru intrarea în posesia masei succesorale. Dovada acceptării succesiunii, reiese inclusiv din formularea acțiunii. Astfel, este cert că aceștia au calitate procesuală.
Referitor la motivul de apel invocat cu privire la principiul "error communis facit jus", tribunalul a reținut că așa cum a arătat însuși apelantul, acest principiu a fost invocat doar în cuvântul asupra fondului.
Pentru ca instanța să poată analiza această apărare, principiul menționat ar fi trebuit invocat prin întâmpinare, înainte de dezbaterea pe fondul cauzei, pentru a putea fi pus în discuția contradictorie a părților.
Pe de altă parte, tribunalul a apreciat că și dacă apărarea menționată ar fi fost invocată în momentul procesual potrivit, aceasta nu ar fi putut duce la schimbarea soluției deoarece acest principiu nu este aplicabil în materia stării persoanelor și a calității acestora.
Cu privire la fondul cauzei, tribunalul a reținut că, în cauză, judecătoria a pronunțat o soluție corectă în raport cu probele administrate.
S-au efectuat în cauză două rapoarte de expertiză de către două institute de medicină legală și ambele au concluzionat în sensul lipsei de discernământ.
de care suferea promitenta vânzătoare, demență vasculară și și Alzheimer, în mod obișnuit implică lipsa discernământului, iar acestea au cauzat internarea vânzătoarei chiar în perioada apropiată momentului încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare.
Lipsa discernământului poate fi reținută prin urmare, din cele două rapoarte de expertiză fără nici un dubiu.
Rapoartele de expertiză se coroborează însă și cu declarațiile martorilor audiați în cauză care au declarat că promitenta vânzătoare avea manifestări de pierdere a lucidității.
Prin urmare, la fel ca și judecătoria, tribunalul a apreciat că, în mod real, promitenta vânzătoare nu avea discernământ în momentul încheierii antecontractului, dovada fiind deplină în acest sens.
Pentru motivele arătate, în baza art. 296. proc. civ. tribunalul a respins apelul declarat, menținând în întregime dispozițiile sentinței atacate. Fără cheltuieli de judecată în apel.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâții și, solicitând admiterea recursului, în principal, casarea deciziei recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea deciziei, în sensul respingerii în întregime a acțiunii reclamantelor.
În motivarea recursului se arată că un prim motiv de nelegalitate îl constituie nepronunțarea instanței de fond cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților. Acest motiv a fost invocat în apel, statuarea instanței în sensul că, deși nu a existat o pronunțare expresă asupra excepției, judecătoria a respins excepția admițând în fond acțiunea reclamanților, fiind greșită.
S-a făcut și o greșită aplicare a dispozițiilor art. 261. proc. civ. înlăturându-se apărarea apelantului sub aspectul aplicării principiuluierror comunis facit jus.Aprecierea instanței că acest principiu nu este aplicabil în materia stării persoanelor și a calității lor contrazice dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 119/1996.
În ceea ce privește fondul cauzei, apărările pârâților au fost nesocotite, deși expertizele medico-legale s-au efectuat după decesul vânzătoarei, iar din probele testimoniale administrate în cauză a rezultat că defuncta avea și momente de luciditate, iar la încheierea actului de vânzare-cumpărare ce constituie obiectul prezentului litigiu era perfect conștientă.
Prin întâmpinare intimații, și au solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
Recursul nu este întemeiat
Prin întâmpinarea depusă la fila 20 dosarului judecătoriei, pârâtul a invocat lipsa capacității procesuale a pârâtei, care a decedat anterior promovării acțiunii, precum și faptul că reclamanții nu fac dovada calității lor procesuale, respectiv că sunt succesibili ai defunctei și că au acceptat moștenirea în termen legal.
După invocarea "excepției", reclamanții au depus certificatul de calitate de moștenitor nr. 61/2003, eliberat de Biroul Notarului Public ( 34 dosar judecătorie), cu care au dovedit că sunt moștenitorii legali ai defunctei.
În conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. 1. proc. civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii.
Pe de o parte, excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților nu a fost în mod expres formulată, afirmația pârâtului fiind în sensul că reclamanții nu și-au dovedit calitatea de moștenitori ai defunctei. Odată făcută această dovadă de către reclamanți, pârâtul nu a mai susținut excepția, ceea ce rezultă din încheierea din 26.01.2007, când s-a dezbătut fondul cauzei, putându-se trage concluzia că a apreciat că excepția nu operează.
Prezumția existenței discernământului defunctei la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare s-a stabilit a fi răsturnată, urmare a interpretării probelor administrate în cauză de către prima instanță.
Apărarea pârâtului prin invocarea principiuluierror comunis facit jusa fost formulată prin concluziile scrise după încheierea dezbaterilor asupra fondului ( 141-142 dosar judecătorie).
În sensul dispozițiilor art. 261 alin. 1 pct. 5. proc. civ. hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Apărarea formulată prin concluziile scrise nu obliga instanța la analiza acesteia în considerentele sentinței întrucât această apărare nu a fost pusă în discuția contradictorie a părților, iar o eventuală reținere a unei atare apărări ar fi încălcat dreptul la apărare al reclamanților și implicit dreptul acestora la un proces echitabil.
Criticile referitoare la modul de soluționare a fondului cauzei urmăresc reaprecierea probelor administrate în cauză, a concluziilor expertizelor medico-legale și a probelor testimoniale, aceste critici reprezentând motive de recurs inadmisibile, admisibilitatea recursului fiind limitată la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 304. proc. civ.
Motivele de recurs fiind parțial nefondate și parțial inadmisibile, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1. proc. civ. recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 686/A din 09.12.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 06.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red.LȘ/dact.MM
2ex./08.04.2009
Jud.apel: /
Președinte:Lucia ȘtețcaJudecători:Lucia Ștețca, Denisa Băldean Valentin Mitea