Anulare act. Decizia 532/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 532
Ședința publică din data de 10 iunie 2009
PREȘEDINTE: Constanța Pană C -
JUDECĂTOR 2: Adriana Maria Radu
JUDECĂTOR 3: Marilena
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâții cu domiciliul actual în P,-,. 11,.20, județul P, și domiciliați în P, B,. 1B,.17, județul P, împotriva deciziei civile nr. 107 din 10 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta domiciliată în P,-,.74,. 29, județul P, și cu pârâtul domiciliat în P,-,.159,.B,.21, județul
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurenții - pârâți și personal, lipsind recurenta pârâtă, intimata reclamantă și intimatul pârât.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează că recursul pârâtei a fost timbrat cu 12.50 lei prin anularea chitanței nr. -/2009 și timbru judiciar de 0,15 lei, recursul pârâților și a fost timbrat cu 25.00 lei, prin anularea chitanțelor nr. - și -/2009 și timbru judiciar de 1,00 lei.
La solicitarea instanței, recurentul pârât arată că își însușește recursul declarat și îl semnează în fața instanței.
Curtea, față de împrejurarea că recurenta pârâtă a fost citată cu mențiunea de a se prezenta în fața instanței pentru a preciza dacă își însușește recursul declarat și a-l semna, iar aceasta nu s-a prezentat, în baza disp. art. 302 lit. B coroborat cu art. 133 Cod procedură civilă invocă excepția nulității recursului declarat de aceasta, față de lipsa semnăturii.
Recurenta pârâtă solicită admiterea excepției invocate.
Recurentul pârât lasă la aprecierea instanței.
Părțile pe rând, arată că nu au alte cereri și solicită cuvântul în fond.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Recurenta pârâtă personal, solicită admiterea recursului declarat astfel cum a fost formulat și admiterea recursului declarat de pârâtul. Cu cheltuieli de judecată.
Recurentul pârât, solicită admiterea recursului conform motivelor depuse în scris la dosar. Solicită admiterea recursului pârâtei. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 07.09.2007, înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr-, reclamanta a chemat în judecată civilă în calitate de pârâți pe, și, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să constate nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 6 din 12 ianuarie 1999 eliberat de BNP și - și, pe cale de consecință, să se constate nulitatea absolută a contractelor subsecvente încheiate în baza acelui certificat de moștenitor astfel: certificatul de moștenitor nr. 73/9 mai 2005 eliberat de BNP, a contractului de închiriere încheiat sub nr. -/14.06.2001, încheiat între - și pârâta cu privire la apartamentul situat în P,-,. 74,. B,. 29 și a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2700/27 noiembrie 2006 de BNP și, solicitând de asemenea să se constate că este unica moștenitoare a lui.
În motivare se arată că părinții reclamantei, respectiv - și, s-au căsătorit la 15 noiembrie 1975, căsătorie care a fost desfăcută prin divorț conform sentinței civile nr. 8432/16.11.1988, pronunțată în dosarul nr. 5837/1988 rămasă definitivă și irevocabilă la data de 14.01.1989. Conform dispozitivului acestei sentințe, după rămânerea definitivă a acesteia își păstra numele purtat în timpul căsătoriei.
Deși divorțați de 10 ani, profitând de faptul că își păstrase numele din timpul căsătoriei, tatăl reclamantei a mers la notariat și, fraudând dispozițiile Legii 319/1944, s-a declarat ca fiind soțul supraviețuitor al acesteia.
că părinții săi au divorțat încă din anul 1988, dat fiind vârsta pe care o avea la data decesului mamei sale, după decesul tatălui său din decembrie 2004 reclamanta împreună cu fiul din prima căsătorie al tatălui său au solicitat la notariat eliberarea unui certificat de moștenitor, respectiv nr. 73/2005.
Reclamanta a arătat că după decesul tatălui său a aflat că acesta încheiase încă din 2001 un contract de închiriere cu pârâta, fosta sa concubină, pentru o perioada de 10 ani, se arată că aceasta nu a plătit niciodată chiria și nici cheltuielile de întreținere ale apartamentului, motiv pentru care reclamanta a achitat aceste sume, altfel apartamentul ar fi fost pus în vânzare.
Pentru achitarea acestor datorii, reclamanta a arătat că a fost nevoită să pună în vânzare apartamentul, în acest sens împreună cu pârâții și încheind un antecontract de vânzare cumpărare cu pârâții și.
Reclamanta a arătat că foarte multă vreme a fost nevoită să locuiască la diferite cunoștințe, datorită stării conflictuale existente între ea și pârâta.
În drept, au fost invocate disp. art. 948, 966, 958 cod civil și disp. Legii nr. 319/1944.
În susținerea acțiunii s-au depus la dosar: copia certificatului de moștenitor nr. 6/12 ianuarie 1999, certificatului de moștenitor nr. 73/9 mai 2005, antecontractului de vânzare cumpărare din 17.11.2006, a contractului de închiriere încheiat la data de 14.06.2001, extras din registrul de căsătorie, sentința civilă nr. 432/16 noiembrie 1988.
La primul termen de judecată pârâții și au formulat înâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă ca nefondată.
Au apreciat că prezenta acțiune a fost formulată în scopul de a se tergiversa soluționarea cauzei ce face obiectul dosarului - având ca obiect acțiune în constatare, prin care se solicită constatarea faptului că sunt proprietarii apartamentului bun succesoral.
Cu privire la capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a certificatelor de moștenitor precizate în acțiune,acesta inadmisibil întrucât Judecătoria Ploieștis -a pronunțat definitiv și irevocabil prin sentința civilă nr. 1734/27.02.2006 în dosarul nr. 14607/2005 asupra calității de succesor a reclamantei și pârâților și.
În ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea nulitătii absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2007 din 26.11.2006 la BNP, pârâții au arătat că au fost cumpărători de bună credință, fiindu-le prezentate toate documentele necesare întocmirii unui alt antecontract, respectiv actele a căror anulare o cere acum reclamanta. Pârâții au precizat că reclamanta "s-a trezit" că nu și-ar fi exprimat verbal consimțământul, după ce a intrat în posesia avansului plătit de aceștia în baza antecontractului.
S-a mai arătat că certificatul de moștenitor a cărui anulare se solicită a fost eliberat în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Anexat au depus sentința civilă 1734/27.02.2006 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
La termenul din 15.02.2007 reclamanta și-a completat acțiunea principală, în sensul că a solicitat să se constate și nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 26 din 23 septembrie 2005 eliberat de Biroul Notarului Public -, arătând că acesta este un supliment la certificatul de moștenitor nr. 6/1999 eliberat de același notar public și este un act subsecvent față de certificatul nr. 6/1999.
a formulat întâmpinare în care, cu privire la capătul de cerere privind constatarea nulității certificatului de moștenitor, a invocat excepția autorității de lucru judecat, apreciind că sunt întrunite cerințele art. 1201. civ. și excepția prescripției dreptului la acțiune.
În întâmpinare se arată că în dosarul în care s-a pronunțat sentința nr. 1734 din 27.02.2006, prin învoiala tuturor părților s-a stabilit calitatea de moștenitor și cotele în care au convenit să împartă moștenirea, reclamanta,asistată de un profesionist, necontestând nimic din ceea ce solicită acum.
Cu privire la capătul doi de cerere, în întâmpinare se arată că își mențin voința liber exprimată de a onora înțelegerea și de a perfecta contractul de vânzare cumpărare.
Părțile au solicitat în dovedirea acțiunii, respectiv în combaterea acesteia, proba cu acte și interogatoriu, probe ce au fost încuviințate.
În cadrul probelor cu acte s-a depus testamentul lăsat de - autentificat sub nr. 5280/23.12.2004, sentința civilă nr. 1734/27.02.2006 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Defuncta a făcut căsătoria cu -, căsătorie încheiată la data de 15.11.1975, desfăcută prin sentința civilă nr.8342/16.11.1988 de Judecătoria Ploiești în dosarul civil nr. 5387/1988.
Conform certificatului de deces a decedat la data de 11.07.1998. Din certificatul de moștenitor nr. 6/12.01.1999 ( a cărui anulare se cere) rezultă că - este moștenitor al defunctei în calitate de soț supraviețuitor.
Coroborând aceste date instanța a constatat că la data deschiderii succesiunii lui, - nu mai avea calitatea de soț, astfel că acesta în mod fraudulos a declarat în fața notarului public că este soț supraviețuitor al defunctei, întrucât căsătoria dintre cei doi fusese desfăcută cu mai bine de 10 ani înainte de decesul acesteia.
Apreciind sub acest aspect că certificatul de moștenitor este nul absolut fiind încheiat prin fraudarea dispozițiilor legale, respectiv Legea nr. 319/1944.
Întrucât este vorba despre nulitatea absolută, instanța a respins exceptia precsriptiei dreptului la actiune în ceea ce privește constatarea nulității certificatului de moștenitor, invocată de pârâți pe cale de întâmpinare dat fiind faptul că nulitatea absolută poate fi invocată oricând, având un caracter imprescriptibil.
Conform principiuluiresoluto jure dantis resolvitur jus accipientis( anularea actului subsecvent a anulării actului inițial), anularea actului inițial primar atrage anularea și a actului subsecvent datorită legăturii sale cu primul.
În speța de față, constatându-se nulitatea absolută a certificatului de mostenitor nr. 6/12.01.1999 eliberat de BNP Asociați și -, instanța a constatat nulitatea absolută: a certificatului de moștenitor nr. 73/09 mai 2005 eliberat de BNP ( certificat eliberat de pe urma defunctului -), a contractului de închiriere încheiat sub nr. -/14.06.2001 încheiat între - și cu privire la apartamentul situat în P,-,. 74,. B,. 29, jud. P, a antecontractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2700 din 27. 11.2006 de BNP și, a certificatului de moștenitor nr. 6 din 23.09.2005 eliberat de BNP -, certificat ce reprezintă un supliment la certificatul de moștenitor nr. 6/1999 eliberat de același notar public.
Din actele depuse la dosar instanța a constatat că unic moștenitor a lui este reclamanta în calitate de fiică.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta prin întâmpinare, instanța a reținut că, în conformitate cu disp. art. 1201. civil, pentru a exista autoritate de lucru judecat trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții: identitate de părți, identitate de obiect și identitate de cauză.
Analizând cele trei condiții în speța de față, instanța de fond a constatat că prin sentința civilă nr. 1734 din 27.02.2006 s-a dispus reducțiunea testamentului autentificat sub nr. 5280/23.12.2004 de către BNP de la cota de la cota de 1/3 din bunurile succesorale rămase de pe urma defunctului -.
Astfel, a constatat că nu există identitate de obiect și cauză între dosarul nr. 14607/2005 și prezentul dosar, astfel că a respins aceasta exceptie.
Instanța a constatat că pârâții au căzut în pretenții în raport de toate capetele de cerere și, având în vedere că acestea privesc acte subsecvente, în temeiul art. 274 și urm. cod pr. civ. a obligat în solidar pârâții la plata cheltuielilor de judecată suportate de reclamantă, ocazionate de soluționarea prezentului dosar, respectiv suma de 2021, 5 lei reprezentând onorariu de avocat, taxa de timbru și timbru judiciar.
Împotriva hotărârii mai sus menționate a formulat apel parata criticand-o ca nelegala si netemeinică.
Astfel,se arata ca instanta de fond a rezolvat procesul fara a intra in cercetarea fondului cauzei.
Totodată se mai arata ca hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină și se rezuma doar la a face un istoric al textelor redactate in acțiune, motivarea fiind insuficienta.
Se mai arata ca, desi din punct de vedere legal - nu ar fi avut drept la succesiunea lui, invocând latura morala acesta a fost nevoit sa se declare soțul defunctei deoarece divorțul dintre cei doi soți a fost doar o formalitate, tocmai pentru a deține si cea de-a doua proprietate, fapt cunoscut si de către fiica acestora, reclamanta din prezentul dosar.
In dovedirea celor sustinute s-au depus la dosarul cauzei inscrisuri.
De asemenea, si paratii si au formulat apel impotriva hotărârii, arătând ca a fost data cu incalcarea si interpretarea gresita a situației de fapt dedusa judecații cu raportare la textele de lege ce au incidenta in prezenta cauza.
In cuprinsul motivelor de apel se critica faptul că in mod greșit instanta a respins excepția autorității de lucru judecat invocata întrucât Judecătoria Ploiești prin sentința civila nr. 1734/2006 s-a pronunțat definitiv și irevocabil asupra calității de succesor a partilor.
De asemenea instanța de fond a făcut o greșita interpretare a legii admițând capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr.6/1999 al BNP - - cererea fiind nefondata întrucât certificatul de moștenitor, eliberat in baza cordului de voința exprimat de părți și in baza recunoașterii reciproce a vocației succesorale si a întinderii lor nu poate fi lovit de nulitatea absoluta ci, se poate solicita, in termen de 3 ani doar anulabilitatea acestuia.
Ori, instanța având in vedere doar susținerile reclamantei, scăpând din vedere ca la data pronunțării sentinței civile nr.1734/2006, prin care s-a dispus reducțiunea testamentara aceasta era majora a admis capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a antecontractului de vânzare cumpărare.
De asemenea, instanța in mod greșit a admis capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a antecontractului de vânzare cumpărare încheiat intre parți. Întrucât chiar in ipoteza in care cele doua certificate de moștenitor au fost anulate, reclamanta ca semnatara a antecontractului de vânzare cumpărare tot ar avea capacitatea sa perfecteze actele de vânzare cumpărare.
Examinând hotărârea atacata prin prisma motivelor de apel formulate,a actelor și lucrărilor dosarului, precum si a dispozițiilor legale incidente in cauza, tribunalul a respins apelurile declarate de apelanții-pârâți, și ca nefondate, pentru următoarele considerente:
Criticile aduse de catre parata referitoare la faptul că instanta de fond a rezolvat procesul fara a intra in cercetarea fondului cauzei si hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină și se rezuma doar la a face un istoric al textelor redactate in acțiune, motivarea fiind insuficienta, sunt nefondate.
Astfel, asa cum se retine din cuprinsul considerentelor sentintei atacate, instanta de fond a motivat in fapt si in drept solutia pronuntata si aceasta nu s-a intemeiat pe exceptie fara a se intra in cercetarea fondului cauzei.
De asemenea, si sustinerea conform careia instanta de fond a făcut o greșita interpretare a legii admițând capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr.6/1999 al BNP - - cererea fiind nefondata întrucât certificatul de moștenitor, eliberat in baza acordului de voința exprimat de părți și in baza recunoașterii reciproce a vocației succesorale si a întinderii lor nu poate fi lovit de nulitatea absoluta ci, se poate solicita, in termen de 3 ani doar anulabilitatea acestuia, nu este intemeiata.
Astfel, la data deschiderii succesiunii lui, - nu mai avea calitatea de soț, acesta în mod fraudulos declarând în fața notarului public că este soț supraviețuitor al defunctei, întrucât căsătoria dintre cei doi fusese desfăcută cu mai bine de 10 ani înainte de decesul acesteia.Așadar,în mod just s- apreciat sub acest aspect că certificatul de moștenitor este nul absolut, fiind încheiat prin fraudarea dispozițiilor legale, respectiv Legea nr. 319/1944, conform principiului resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis ( anularea actului subsecvent a anulării actului inițial), anularea actului inițial primar atrăgând anularea și a actului subsecvent datorită legăturii sale cu primul.
Faptul ca reclamanta a cunoscut ca numitul - a locuit împreuna cu mama acesteia nu este de natura sa produce consecințe juridice cu privire la patrimoniul defunctei și la calitatea acestuia de soț supraviețuitor.
Și criticile aduse de către parații si referitoare la faptul ca in ipoteza in care cele doua certificate de moștenitor au fost anulate reclamanta, ca semnatara a antecontractului de vânzare cumpărare, tot ar avea capacitatea sa perfecteze actele de vânzare cumpărare, au fost apreciate ca neîntemeiate de tribunal intrucat anularea actului inițial primar atrage anularea și a actului subsecvent datorită legăturii sale cu primul.
Nici faptul că ca la data pronunțării sentinței civile nr.1734/2006, prin care s-a dispus reducțiunea testamentara, aceasta era majora, nu este de natura sa conduca la respingerea actiunii, fata de considerentele mentionate anterior.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs pârâții, și, criticând-o pentru motive de nelegalitate.
Recurenta-pârâtă a apreciat că decizia recurată e nelegală în măsura în care a constatat că în mod corect prima instanță a respins excepția autorității de lucru judecat a sentinței nr. 1734/27.02.2006,dar și excepția prescripției dreptului la acțiunea în anularea certificatelor de moștenitor, nerespectarea dispozițiilor legale nesocotite la emiterea acestora fiind sancționate cu nulitatea relativă,ce poate fi invocată în cadrul termenului de prescripție de 3 ani prevăzut pentru acțiunea în anulabilitate.
În consecință,a solicitat admiterea recursului și modificarea în tot a deciziei recurate și a sentinței nr. 422/16.01.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești iar pe fond respingerea acțiunii.
Și pârâții și au declarat recurs,solictând admiterea recursului și modificarea în tot a deciziei recurate și a sentinței nr. 422/16.01.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești iar pe fond respingerea acțiunii.
În cererea de recurs au reiterat motivele de recurs susținute de recurenta -pârâtă,un al treilea motiv de recurs vizând modul de soluționare a capătului de cerere privind anularea antecontractului de vânzare-cumpărare,apreciind că în mod nelegal s-a procedat la admiterea acestuia în condițiile în care,chiar dacă s-a constatat nulitatea absolută a certificatelor de moștenitor,intimata-reclamantă e ținută în continuare să respecte obligațiile asumate prin acesta,dat fiind că a fost confirmată calitatea acesteia de unic moștenitor al defunctei, deci și dreptul de proprietate exclusivă asupra apartamentului ce face obiectul antecontractuluide vânzare-cumpărare,drept dobândit prin moștenire.
În ședința publică din data de 10.06.2009 instanța de recurs a invocat din oficiu excepția de nulitate a recursului declarat de pârâta,raportat la împrejurarea că aceasta nu s-a înfățișat pentru a semna cererea de recurs,deși a fost citată cu această mențiune pentru termenul de judecată.
Curtea,examinând decizia recurată în raport de actele și lucrările dosarului,de criticile formulate și de dispăozițile legale incidente în cauză,constată că recursul declarat de pârâta este nul,recursul declarat de pârâta e nefondat iar cel al recurentului-pârât e fondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Având în vedere că recurenta-pârâtă nu a semnat cererea de recurs,cerință reglementată de art. 302 lit.b proc.civ.,că nu a complinit această lipsă până la termenul de judecată din data de 10.06.2009,deși a fost citată cu această mențiune conform art. 133(2) proc.civ.,în baza art. 316 rap. la art. 298 și și art. 133(2) cproc.civ. Curtea va admite excepția de nulitate a recursului invocată din oficiu, urmând a constata nulitatea acestuia.
În condițiile în care în mod corect s-a constatat că în cauză nu operează autoritatea de lucru judecat a sentinței nr.1734/27.02.2009,dat fiind că prin aceasta s-a dispus reducțiunea testamentului autentificat sub nr. 5280/23.12.2004 de către BNP de la cota de la cota de 1/3 din bunurile succesorale rămase de pe urma defunctului -,neexistând identitate de obiect și cauză între dosarul nr. 14607/2005 și prezentul dosar, având în vedere că în mod just s-a apreciat că certificatul de moștenitor 6/12.01.1999 este afectat de nulitate absolută,dat fiind că a fost încheiat prin fraudarea dispozițiilor legale, respectiv a Legii nr. 319/1944, acest tip de nulitate ce poate fi invocată oricând, având un caracter imprescriptibil,soluția de respingere a excepțiilor autorității de lucru judecat și prescripției dreptului la acțiune apare ca fiind legală.Pentru acest considerent urmează ca,în baza art.312 proc.civ.,să fie respins ca nefondat recursul recurentei-pârâte iar criticile invocate în același sens de recurentul-pârât să fie apreciate ca neîntemeiate.
Totodată,dat fiind că la data decesului defunctei -11.07.1998,aceasta nu mai era căsătorită cu -,căsătoria fiind desfăcută prin divorț pronunțat prin sentința nr. 8342/16.11.1988 a Judecătoriei Ploiești, în mod just s-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 6/12.01.1999 eliberat de Biroul Notarilor Publici Asociați și -, precum și calitatea de unic moștenitor al acesteia a intimatei-reclamante, având în vedere că la data deschiderii succesiunii - nu mai avea calitatea de soț supraviețuitor.
În consecință,dat fiind că s-a constatat calitatea de unică moștenitoare a defunctei a intimatei-reclamante,soluția de constatare a nulității absolute a antecontractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2700 din 27. 11.2006 de BNP și apare ca nelegală, intimata-reclamntă fiind ținută în continuare de obligațiile asumate prin acest antecontract în condițiile în care a devenit proprietar exclusiv al imobilului ce a făcut obiectul lui.Sub acest aspect Curtea apreciază că recursul declarat de pârâtul e fondat,astfel încât în baza art. 312 propc.civ. urmează a-l admite și a odifica în parte decizia nr. 107/10.02.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și în parte sentința nr. nr. 422/16.01.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești în sensul că va respinge capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2700 din 27. 11.2006 de BNP și.
Va menține în rest decizia și sentința.
Văzând și disp. art. 274 proc.civ. va obliga pe intimații și la 12,65 lei cheltuieli de judecată către recurentul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția de nulitate a recursului în ceea ce o privește pe pârâta domiciliată în P, B-dul. B,.1.B,.17 jud.P, excepție invocată din oficiu.
Constată nul recursul declarat de aceasta împotriva deciziei nr. 107/10.02.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Respinge recursul recurentei pârâte, domiciliată în P,-,.11.. 20,.B, jud.
Admite recursul recurentului pârât domiciliat în P, B-dul. B,.1.B,.17 jud.
Modifică în parte decizia 107/10.02.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și în parte sentința nr. 422/16.01.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești în sensul că respinge capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității antecontractului de vânzare-cumpărare.
Menține în rest decizia nr. 107/10.02.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și sentința nr. 422/16.01.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Obligă intimații domiciliată în P,-,.74,. 29, județul P, și pe pârâtul domiciliat în P,-,.159,.B,.21, județul P, la 12,65 lei cheltuieli de judecată către recurentul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 iunie 2009.
Președinte Judecători
C - --- - -
Grefier
-
Red. PM
3ex/16.06.2009
Df- Jud.
Jf.
-
Trib.
.,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Constanța PanăJudecători:Constanța Pană, Adriana Maria Radu, Marilena
