Anulare act. Decizia 535/2008. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.535/CM
Ședința publică din data de 24 iunie 2008
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Zalman Jelena
JUDECĂTOR 3: Apostol Maria
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurenta - reclamantă- -, cu sediul în C, Port, județul C, împotriva sentinței civile nr. 1409 din 5 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtăCONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A PATRONATULUI ROMÂN, cu sediul în B,-, sector 1, având ca obiect conflict de muncă - anulare act adițional la contractul colectiv de muncă.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru, părțile solicitând judecata cauzei în lipsă, conform art. 242 pct. 2.pr.civ.
Instanța, având în vedere că s-a solicitat judecata cauzei și în lipsă, în baza art. 150.pr.civ. constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Cu privire la recursul de față, Curtea constată:
Reclamanta - - Cac hemat în judecată Confederația Națională a Patronatului Român, solicitând anularea în parte a actului adițional la Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură transporturi pe anii 2006-2007.
A precizat că, deși este membră a Organizației "Operatorul C", nu a fost anunțată și consultată cu privire la încheierea acestui act adițional ale cărui prevederi vizează direct activitatea specifică operatorilor
Astfel, reclamanta nu a participat și nici nu a împuternicit pe cineva să o reprezinte, însă prin publicarea actului adițional în Monitorul oficial, i se impune să accepte clauze, obligații pe care nu le poate îndeplini.
Art.41 (1) din actul adițional prevede faptul că sporurile minime la salariul de bază minim brut al salariaților, pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase, nocive sau penibile este de 10 %, iar pentru condiții speciale este de 25 %.
Reclamantul apreciază că sporul de 25 % este mult prea mare și consideră că textul este de natură să aducă angajatorului grave prejudicii, mai ales că prin apariția Legii nr.226/2006,condițiile specialesunt acordate personalului încadrat în muncă tocmai datorită caracterului acestor condiții de desfășurare a muncii și sunt în măsură să înlocuiască celelalte sporuri.
Astfel, art.41 (5) este ambiguu și lasă loc de interpretări generând dispute și mergând până la conflicte între angajator și angajați.
De asemenea, textul art.42 alin.1 lit.d care reglementează prima de operare cu celeritate, este lipsit de fundamentare economică deoarece în nici-un port din lume despatch - ul nu se cuvine în exclusivitate angajaților așa cum este prevăzut în textul susmenționat, în realitate angajatorul își recuperează investițiile atât prin volumul de activitate și din despatch, își recuperează și contrastaliile plătite.
Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea acțiunii, întrucât sporurile prevăzute în art.41 (5) din actul adițional, au ca suport legal Legea nr.226/2006, iar art.42 alin.1 lit.d, se referă la acordarea premiilor către angajați, pentru operarea navelor în porturi, fiind suportate din primele plătite de către armatori pentru operarea navelor într-un termen mai scurt decât cel prevăzut de normele
Prin sentința civilă nr.1409/05.09.2007 Tribunalul Constanțaa respins acțiunea formulată de reclamantă.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele aspecte:
În decembrie 2006 fost negociat și încheiat actul adițional la Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură transporturi pe 2006-2007, de către reprezentanții patronilor din activitățile de transporturi și conexe: Confederația Națională a Patronatului Român și Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România pe de o parte și reprezentanții salariaților din activitățile de transporturi și conexe, respectiv Convenția Sindicală a Transportatorilor din România -, Sindicatelor Transportatorilor din România -, Federația Independentă a Sindicatelor / Comercial din Transportul Feroviar - și federația de din România - pe de altă parte.
Reclamanta este membră a Organizației Operatorul C, astfel că, pentru încheierea actului adițional la nivel-ramură transporturi( ramură în care își desfășoară activitatea unitatea reclamantă), negocierea este realizată de reprezentanții patronilor din activitatea de transporturi și conexă, actul adițional fiind obligatoriu pentru toate unitățile reprezentate la negocierea și încheierea acestui act.
Prin urmare, nu era necesară anunțarea sau participarea reclamantei la aceste negocieri, întrucât pentru reclamantă au fost reprezentanții patronilor, iar contractul colectiv de muncă la nivel de ramură și actul adițional îi sunt obligatorii reclamantei, conform principiului forței obligatorii a contractului de muncă încheiat la nivel superior comparativ cu contractul colectiv de muncă la nivelul unității.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta reclamantă care a formulat următoarele critici:
S-a reținut greșit că reclamanta era reprezentată si nu era necesară participarea acesteia la negocieri, deoarece nu s-a făcut nici o dovadă că părțile semnatare din partea au avut mandat din partea Organizației "Operatorul " sau din partea -.
Prin intrarea in vigoare a actului adițional la CCM, îi sunt impuse reclamantei acceptarea unor clauze pe care aceasta nu le poate îndeplini, în condițiile in care sporurile de agest fel se acorda doar in urma unor negocieri si intr-un procent însușit de cele doua părți: Administrație si Patronat.
Asupra acestui aspect instanța de fond nu s-a pronunțat.
Nu poate fi împărtășită motivarea instanței în sensul că actul adițional este obligatoriu pentru reclamanta conform principiului forței obligatorii a CCM la nivel superior de CCM la nivel de societate.
In acest sens, recurenta precizează că prin art. 42 (1) litera "d" s-a introdus un nou alineat din care se deduce ca despatch-ul se cuvine in exclusivitate angajaților, ori o astfel de prevedere nu se aplica la nici un port din lume.
Este de necontestat contribuția angajaților, care prin munca efectivă, au operat navele in termene mai reduse decât cele prevăzute in normele e, dar trebuie avut in vedere si efortul investițional făcut de societate pentru modernizarea tehnologiei de operare si pentru utilizarea suplimentară a forței de muncă.
Pentru aceste motive, recurenta apreciază că se impune modificarea sentinței si admiterea acțiunii in sensul anularii parțiale a Actului adițional contestat.
Prin precizările formulate in recurs, la termenul din 15.04.2008, recurenta arata ca deși nu a participat la negocieri, prin publicarea acestor acte in Monitorul Oficial, societatea este obligată să accepte clauzele, astfel căsolicită instanței să admită recursul și să dispună ca prevederile Actului aditional din 2006 sa nu fie obligatorii pentru - -.
Confederația Națională a Patronatului Raf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, având in vedere ca sporurile prevăzute de art. 41 litera "d" din Actul adițional au ca suport legal Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, iar sporul pentru condiții grele si condiții periculoase se acordă doar pe timpul cât angajatul lucrează efectiv in aceste condiții.
Mai arată intimatul că și in ceeace privește "prima de operare cu celeritate" este interpretată greșit de recurentă, deoarece nu presupune epuizarea întregii sume pentru acordarea premiilor.
Analizând sentința recurată, in raport de criticile formulate si de materialul probator administrat,Curtea constată că recursul este nefondat,urmând să-l respingă pentru următoarele considerente:
- - este membră a Organizației "Operatorul ", care a semnat "adeziunea" la Confederația Naționala a Patronatului R, la12 noiembrie 2007.
In Statutul " " este prevăzut la art. III pct. 7 lit. "k"ca acesta"acționează în vederea dezvoltării dialogului cu sindicatele, constituind comisii mixte patronat-sindicat și va sprijini, sau după caz,va asigura reprezentarea membrilor săi,in cadrul negocierilor cu sindicatele la nivel teritorial sau de ramura".
Actul adițional la CCM/2006-2007 la nivel de ramura transporturi, a fost înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale si Familiei începând cu27.12.2006si de atunci iși produce efectele pentru toate societățile reprezentate la acea data la negocieri.
Reclamanta nu era reprezentată cu ocazia acestor negocieri pentru că adeziunea patronatului "Operatorul "( al cărei membră este si societatea reclamantă) la Confederația Naționala a Patronatului Român, a intervenit ulterior.
Atâta vreme cât Confederația Națională a Patronatului R, nu avea printre membrii săi pe reprezentantul reclamantei, este mai mult decât evident, ca nu exista un mandat nici din partea reclamantei si nici din partea " " de a negocia clauze în numele acestora.
. această împrejurare nu poate conduce la anularea unor dispoziții ale CCM la nivel de ramură transporturi, deoarece ele privesc multe alte societăți din ramura transporturi, care au fost reprezentate la negocieri si au fost de acord cu aceste clauze, aplicându-le angajaților lor.
Atât art.41(1), art. 41 (5) cât si art.42 din actul adițional la CCM/2006-2007 reglementează sporuri cu care societățile reprezentate legal la negocieri, au fost de acord, astfel că nu sunt întrunite condițiile legale pentru anularea acestora.
Instanța a analizat cererea in raport dispozițiile art. 129 alin. ultim cod procedură civilă, și a avut in vedere obiectul dedus judecății la fond, neputând să analizeze alte cereri referitoare la inopozabilitatea unor articole din actul adițional, deoarece acestea au fost formulate de recurenta pentru prima data in calea de atac, iar asemenea atitudine procesuala contravine dispozițiilor art. 316 raportat la art. 294 cod procedură civilă.
de aspectele reținute mai sus, urmează a se face aplicarea dispozițiilor art. 312 cod procedură civilă in sensul respingerii recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat recursul civil formulat de recurenta - reclamantă- -, cu sediul în C, Port, județul C, împotriva sentinței civile nr. 1409 din 5 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtăCONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A PATRONATULUI ROMÂN, cu sediul în B,-, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.06.2008.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Red.dec. jud. -/09.07.2008
-gref. -
10.07.2008/2 ex.
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Zalman Jelena, Apostol Maria