Anulare act. Decizia 549/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 549
Ședința publică din data de: 17.12.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Georgeta Stegaru
JUDECĂTOR 2: Antonela Cătălina Brătuianu
JUDECĂTOR 3: Ileana
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de către recurentul pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL împotriva deciziei civile nr.460/18.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în contradictoriu cu intimata reclamantă.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă recurentul pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL prin consilier juridic care depune delegație de reprezentare la dosar și intimata reclamantă prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții că cererea de recurs este netimbrată și că intimata reclamantă a fost citată cu un exemplar al motivelor de recurs doar la domiciliu ales.
Reprezentantul intimatei reclamante depune la dosar întâmpinare, un exemplar al acesteia se comunică și către reprezentantului recurentului pârât.
Reprezentantul recurentului pârât arată că nu solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării. Totodată învederează că nu mai sunt alte cereri de formulat.
Curtea pune în discuție finalitatea actului pedinte în condițiile în care intimata reclamantă a obținut prin dispoziția 8274/2007 măsuri reparatorii prin echivalent la care se referă imobilul obținut prin donație, reprezentantul intimatei reclamante învederează că i-a fost solicitată o hotărâre judecătorească prin care să se fi dispus asupra chestiunii nulității actului de donație.
Părțile prezente învederează Curții că nu mai sunt alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii de recurs.
Reprezentantul recurentului pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în raport de motivele de recurs detaliate în scris. Totodată solicită a se avea în vedere că oferta de donație a fost acceptată de Statul Român.
Reprezentantul intimatei reclamante solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței deciziei civile apelate ca fiind legală și temeinică. În combaterea recursului solicită a se avea în vedere că actul de donație a fost făcut fără a gratifica statul, din declarațiile martorilor reiese faptul că pe parcursul întregii străzi în discuție persoanele proprietare au fost obligate să doneze aceste imobile, astfel că și autorii reclamantei au fost obligați să doneze terenul chiar sub forma cerută. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare ce are ca obiect soluționarea cererii de recurs formulată de către recurentul pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL împotriva deciziei civile nr.460/18.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în contradictoriu cu intimata reclamantă.
CURTEA
Prinsentința civilă nr. 9078/03.12.2008Judecătoria Sectorului 5 Baa dmis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Municipiul B prin Primar General, a constatat nulitatea absolută a contractului de donație autentificat sub nr. 3524/03.05.1970 de către notariatul de Stat Local al sectorului 7, acceptată prin Decizia nr.1439/04.11.1974 emisă de Consiliul Popular al Municipiului B, având ca obiect terenul în suprafață de 302,22 mp situat în-, sector 7.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin oferta de donație autentificată sub nr. 3524/03.05.1970 de către fostul Notariat de Stat al Sectorului 7 B, reclamanta împreună cu mama sa au oferit spre donație Statului Român, prin Consiliul Local al Sectorului 7 B, terenul în suprafață de 303 mp, situat în B,-, sector 7 (actualmente sector 6). Acest imobil a intrat în proprietatea donatoarelor prin cumpărare, conform actului de vânzare autentificat sub nr. 20846/1933 și prin moștenire, conform certificatului de moștenitor nr. 185/1973 emis de Notariatul de Stat al sectorului 7 B de pe urma defunctului, iar reclamanta din prezenta cauză este unica moștenitoare a donatoarei, așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 1334/12.12.1983 eliberat de Notariatul de Stat al Sectorului 6
Oferta de donație făcută de reclamantă și autoarea sa a fost acceptată prin Decizia nr. 1439/04.11.1974 emisă de fostul Consiliu Popular al Municipiului B (filele 102-103), terenul în discuție trecând în această modalitate în patrimoniul statului român și în administrarea autorităților administrației publice locale și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, reclamanta a urmat procedura instituită prin acest act normativ, în sensul că, în conformitate cu dispozițiile art. 11, 21 din lege, a solicitat despăgubiri pentru întregul imobil, adică pentru terenul intrat în proprietatea statului și pentru construcția edificată pe acesta, demolată.
Prima instanța a apreciat ca fiind nefondat motivul de nulitate absolută a donației invocat de către reclamantă, constând în nerespectarea condițiilor de formă ale donației, însă a constatat că donația este lovită de nulitate absolută, reținând că reclamanta și autoarea sa nu au avut niciodată intenția de a gratifica statul român cu terenul proprietatea lor, astfel încât lipsește elementul obiectiv al cauzei actului juridic, respectiv scopul imediat.
Instanța a constatat că reclamanta și mama sa nu aveau nici un motiv întemeiat pentru a dispune în mod liber gratificarea statului, micșorându-și propriul patrimoniu fără a urmări obținerea altui folos patrimonial în schimb, reținând că manifestarea de voință a donatorilor, în sensul oferirii spre donație a terenului în suprafață de 303 mp, situat în B,-, sector 7, nu s-a exprimat cu scopul real de a produce efecte juridice, lipsind intenția reală și serioasă de a-l gratifica pe donatar, în sensul de a-i procura în mod irevocabil, un folos patrimonial.
Împotriva acestei hotărâri la data de 20.01.2009 Municipiul B prin Primarul General a declarat apel arătând că instanța de fond, analizând în mod greșit probatoriul administrat în cauză, a considerat dovedită in speță lipsa intenției pârtilor de a gratifica Statul Român cu imobilul ce le aparținea și a constatat în mod neîntemeiat, nulitatea absolută a ofertei de donație autentificat sub nr. 3524/03.05.1970 pentru imobilul situat în B- sectorul 7 (cu adresa actuala-, sectorul 6 ) și terenul în suprafața de 302,22 mp.
A susținut apelantul că prin derogare de la dispozițiunile art. 814.civ. donatorii au declarat că sunt de acord ca donația să-și producă efectele din momentul acceptării ei de către donatar, în condițiunile Decretului nr. 478/1954 privitor la donațiile făcute statului și că oferta de donație (oferta de a contracta), poartă semnătura donatorilor, semnătura dată în fața notarului de stat, astfel încât a considerat apelanta că nu poate fi reținută motivarea instanței în sensul că nu a exista intenția de a gratifica.
Lipsa sau abolirea consimțământului donatoarei putea fi invocată doar dacă aceștia nu ar fi semnat actul de donație, ci o altă persoana care și-ar fi probat identitatea acestora și, față de regimul juridic al actelor autentice și forța probantă în privința constatărilor notarului, lipsa consimțământului sau abolirea sa, ca și cauza de nulitate absolută, nu poate fi primită.
Prindecizia civilă nr. 460/18.03.2009, Tribunalul București Secția a V-a civilă a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul Municipiul B prin Primarul General.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a apreciat că în mod corect prima instanță a reținut din probele administrate, respectiv declarațiile martorilor audiați, faptul că donația făcută de intimata reclamantă prin contractul de donație autentificat sub nr.3524/03.05.1970, a fost făcută sub presiunea regimului comunist de la acea vreme, pentru a nu suporta consecințele neacceptării cedării imobilului, și nu cu intenția de a face o liberalitate, element esențial în cazul contractului de donație, astfel încât, nu se poate reține că acest contract de donație are o cauză licită și morală. Mai mult, lipsa intenției reale de a gratifica rezultă din chiar conținutul ofertei de donație prin care donatorul se obliga ca "în termen de 5 zile de la primirea autorizației de demolare a construcției existente pe acest teren să o demolăm pe cheltuiala noastră", ceea ce denotă faptul că reclamantei i s-a impus nu numai să doneze terenul statului, ci să facă cheltuieli în vederea donării terenului în forma cerută de autorități.
Nu a fost primită nici critica referitoare la faptul că donația s-a făcut în baza decretului lege nr. 487/1954, care derogă de la dreptul comun, deoarece acest decret reglementează modul de acceptare a donațiilor făcute statului și nu cuprinde dispoziții derogatorii de la dreptul comun în ceea ce privește condițiile de fond, în speță în ceea ce privește intenția de a gratifica.
La data de 02.07.2009 Municipiul B reprezentat de Primarul General, a formulatrecursîmpotriva deciziei civile anterior menționată, susținând că instanța de apel în mod greșit a considerat dovedită lipsa intenției părților de a gratifica Statul Român cu imobilul situat în-, sector 7, deoarece nu poate fi vorba de o cauză ilicită, falsă și imorală a donației întrucât intenția de a gratifica a existat din partea autoarei reclamanților, care a oferit spre donație Statului R dreptul de proprietate asupra imobilului situat în B,-, sector 7-actualmente sector 6, întocmirea ofertei de donație Consiliul Popular al Municipiului B fiind întocmită în formă autentică (actul de acceptare a donației).
Deoarece oferta de donație poartă semnătura autorilor reclamanților, așa încât nu poate fi reținută afirmația reclamantei în sensul că nu au avut intenția de a gratifica Statul Român, constatarea existenței consimțământului la perfectarea actului înseamnă acceptarea de către parte a faptului că notarul public și-a îndeplinit obligațiile legale, privind înfăptuirea formalităților de autentificare a înscrisului.
Oferta de donație, făcută de reclamantă și autoarea sa a fost acceptată prin Decizia nr.1439/04.11.1974 emisă de fostul Consiliu Popular al Municipiului B - terenul trecând în patrimoniul statului și prin urmare reclamanta a avut intenția clară de a gratifica Sfatul Popular, făcând această ofertă de donație în formă autentică.
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate în motivarea căii de atac și a actelor dosarului, Curtea apreciază că recursul nu este fondat, pentru următoarele considerente:
Imobilul în litigiu a aparținut părinților intimatei-reclamante, și, care l-au dobândit prin actul de vânzare autentificat sub nr. 20846/1933.
Oferta de donație autentificată sub nr. 3524/3.05.1970 de fostul Notariat de Stat al Sectorului 7 B, a fost făcută de intimată împreună cu mama sa, deoarece la data respectivă, tatăl său era decedat - 12 mai 1944.
Conform certificatului de moștenitor nr. 1334/1983, intimata reclamantă este unica moștenitoare a donatarei, căreia i-a revenit întreaga masă succesorală rămasă de pe urma acesteia.
Imobilul a trecut în proprietatea statului ca urmare a ofertei de donație făcută de cele două proprietare la data de 3.05.1970, autentificată sub nr. 3524 ofertă acceptată prin decizia nr. 1439/4 nov 1974 emisă de fostul Consiliu Popular al Municipiului B ( 102 - 103 dosar fond), care, așa cum în mod corect au reținut instanțele de a fond, are caracter de act autentic și în consecință a fost dată cu respectarea condiției de formă prevăzută de art. 814 cod civil pentru validitatea donației, întrucât a fost întocmită potrivit dispozițiilor Decretului nr. 478/1954 privind donațiile oferite statului și a Legii nr. 57/1968, de organizare și funcționare a consiliilor populare.
Instanța de fond și cea de apel au reținut în mod just faptul că actul de donație indicat este nul absolut pentru lipsa cauzei, fiind dovedită în speță lipsa intenției de a gratifica a donatoarelor.
Astfel, martorii și G, audiați în fața primei instanțe au arătat că terenul proprietatea reclamantei a avut soarta celorlalte terenuri din zonă, proprietarii acestora fiind amenințați că dacă nu vor terenurile statului, vor avea probleme la serviciu.
Existența contractului cu titlu gratuit este determinată de intenția celui ce gratifică, de a procura un folos unei alte persoane, fără a urmări să primească ceva în schimb. În cauza dedusă judecății nu se poate reține intenția reclamantei și a autoarei sale de a gratifica statul cu imobilul respectiv, astfel încât contractului de donație îi lipsește însăși cauza, ca element de valabilitate.
existenței și valabilității cauzei actelor civile, instituite de art. 967 Cod civil sunt prezumții relative, care prin depozițiile celor 2 martori au fost răsturnate, rezultând în mod neechivoc faptul că oferta de donație a fost făcută în perioada în care statul obliga prin presiuni notorii persoanele fizice să-și cedeze proprietățile, în caz de refuz aceștia expunându-se riscului asumării unor consecințe grave asupra libertății persoanei.
Curtea, consideră că această împrejurare prezumă lipsa cauzei actului juridic încheiat.
Critica privind interpretarea greșită a dispozițiilor art. 1171 Cod civil este străină cauzei, întrucât prima instanță a apreciat ca nefondat motivul de nulitate absolută a donației invocat de către reclamantă, constând în nerespectarea condițiilor de formă ale acesteia, împrejurare cu care instanța de apel nu a fost învestită.
În plus față de cele ce preced, Curtea a constatat că dispoziția nr. 8274/4.06.2007 a Primăriei Municipiului B, s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent intimatei-reclamante pentru imobilul în litigiu, în conformitate cu dispozițiile art. 26 (1) și art. 26 (3) din Legea 10/201, împotriva acesteia nu a fost formulată contestație, de unde rezultă interesul reclamantei de a fi despăgubită pentru consecințele produse prin Decretul nr. 478/1954, act normativ care se înscrie în categoria acelora prevăzute de art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 10/2001 în baza căruia s-a realizat preluarea abuzivă a imobilului.
Ca atare, decizia atacata pronunțată în cauză este legală și temeinică, nefiind afectată de vreunul dintre motivele de casare sau modificare, prevăzute de art. 304 Cod pr. civilă, astfel că, în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de către recurentul pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL împotriva deciziei civile nr.460/18.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în contradictoriu cu intimata reclamantă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
- -
GREFIER
Red.Tehnored. / 2 ex.
Secția a V-a civilă
Jud. apel:,
Președinte:Georgeta StegaruJudecători:Georgeta Stegaru, Antonela Cătălina Brătuianu, Ileana
