Anulare act. Decizia 5623/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(4256/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR.5623/
Ședința publică de la 14.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 2: Silvia Georgiana Ignat
JUDECĂTOR 3: Maria
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI împotriva încheierii pronunțate la data de 06.03.2009 de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.624/3/LM/2009 în contradictoriu cu intimatul-reclamant și intimata-pârâtă SOCIETATEA DE ADMINISTRARE ACTIVE FEROVIARE SA.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-pârât prin consilier juridic, care depune la dosar delegație de reprezentare juridică și intimata-pârâtă, prin avocat, cu împuternicire avocațială, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/2005, lipsă fiind intimatul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 08.10.2009, după care,
Președintele completului comunică recurentului-pârât, prin consilier juridic, o copie a întâmpinării formulate de intimata-pârâtă.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Recurentul-părât, prin consilier juridic, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea, în tot, a hotărârii atacate și trimiterea cauzei la Curtea de APEL BUCUREȘTI -Secția contencios Administrativ. Reprezentantul convențional al recurentului-pârât arată în susținerea motivelor de recurs că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și a schimbat natura ori înțelesul acestuia și a pronunțat hotărârea cu aplicarea greșită a legii.
Arată că Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr.7/24.12.2008 a fost emis de o autoritate publică, în executarea legii, în scopul stingerii unui raport juridic. Instanța de judecată a fost învestită cu cercetarea legalității unui act administrativ, care îndeplinește condițiile prevăzute de art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, or potrivit art.10 din Legea nr.554/2004, litigiile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal al curților de apel.
Intimatul-pârât, prin avocat, solicită admiterea recursului și trimiterea cauzei la Secția Contencios Administrativ.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 06.03.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis excepția necompetentei funcționale, a înaintat dosarul privind pe reclamantul, si parații Ministerul Transporturilor și, Societatea de Administrare Active Feroviare SA prin Consiliul de Administrație,Secției a VI a Comerciala pentru competenta soluționare.
În considerente a reținut că prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului București sub nr- reclamantul a solicitat instanței in contradictoriu cu Ministerul Transporturilor si si SOCIETATEA DE ADMINISTRARE ACTIVE FEROVIARE SA anularea Ordinului nr. 7/24.12.2008 emis de Ministerul Transporturilor si si a Hotărârii Consiliului de Administrație CA -SA nr. 13/29.12.2008 prin care a fost eliberat din funcție si revocat contractul de munca înregistrat sub nr. 1 S/289/27.08.2008.
Având in vedere ca revocarea mandatului s-a făcut fără o justa cauza si in mod intempestiv, abuziv in baza dispozițiilor art. 143 din Legea 31/1990 reclamantul a solicitat obligarea in solidar a paraților la plata de daune interese.
La termenul de judecata din data de 06.03.2009 instanța a stabilit ca in raport de excepțiile invocate de parați prin întâmpinare, prioritate in soluționare o are excepția necompetentei funcționale a instanței întrucât aceasta privește legala investire a instanței.
La acest termen instanța a pus in discuție natura juridica a contractului nr. 1S/289/27.08.2008 ce constituie fundamentul raportului juridic dedus judecații.
Instanța a apreciat ca acest contract are natura unui contract de mandat comercial.
Contractul nr.1S/289/27.08.2008 a fost încheiat așa cum se arata in preambulul acestuia, in baza OUG nr. 79/2008 privind masuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici care stabilește in cuprinsul dispozițiile art. 2 ca Directorii generali directorii asigura conducerea operatorilor economici prevăzuți la art. 1, in baza unui contract de mandat încheiat in condițiile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicata, cu modificările si completările ulterioare, si ale prezentei ordonanțe de urgenta.
În consecința, având in vedere natura comerciala a contractului revocat prin Hotărârea nr. 13/29.12.2008 a CA T - SA ce s-a solicitat a fost anulată, instanța văzând si dispozițiile art. 2 al. 1 lit. a Cod procedura civila coroborate cu dispozițiile art. 5 Cod procedura civila a apreciat că competenta de soluționare a cauzei revine Secției Comerciale a Tribunalului București.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Ministerul Transporturilor și, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că instanța, a interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, pronunțând hotărârea cu aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 8 și 9. pr. civ.)
În susținerea acestui motiv de reformare a încheierii de ședință din data de 06.03.2009, recurentul a învederat instanței de judecată următoarele aspecte:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat, în principal, anularea nr.7 din 24.12.2008 prin care acesta a fost eliberat din funcția de director general și președinte al consiliului de administrație al Societății de Administrare Active Feroviare "" -
Cu privire la natura juridică a actului ce se cere a fi anulat - Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr.7 din 24.12.2008, recurentul înțelege să arate Curți faptul că acesta a fost emis de o autoritate publică, în executarea legii, în speță în executarea dispozițiilor art. 13 alin.(1) și alin.(2) din nr.HG585/1998 privind înființarea Societății de Administrare Active Feroviare "" - prin reorganizarea Societății Naționale a Ferate Române, a dispozițiilor nr.OUG 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, cu modificările și completările ulterioare, respectiv a prevederilor art.46 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, în scopul stingerii unui raport juridic.
În contextul celor anterior expuse, reiese cu evidență că instanța de judecată a fost învestită cu cercetarea legalității unui act administrativ care îndeplinește întocmai condițiile prevăzute de dispozițiile art.2 alin.1 litera c) din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ potrivit cărora "actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice."
Or, instanța de fond, a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, a trimis cauza spre competentă soluționare Secției Comerciale a Tribunalului București, apreciind că, în speță, ordinul contestat nu poate fi calificat drept act administrativ deoarece "prin acesta nu se sting raporturi de drept administrativ".
Așadar, se poate observa că hotărârea instanței de fond a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, deoarece potrivit dispozițiilor art.2 alin.1 litera c) din Legea contenciosului administrativ, actele administrative dau naștere, modifică sau sting raporturi juridice, fără a se face vreo distincție în ceea ce privește sfera de reglementare a acestor raporturi juridice iar potrivit dispozițiilor art. 10 din Legea nr.554/2004, litigiile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.
Așadar, cum în speță aceste condiții sunt îndeplinite, fiind de necontestat caracterul de act administrativ al ordinului supus cercetării judecătorești, rațiunile pentru care instanța de fond a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției comerciale, nu au niciun fundament legal.
În speță, instanța trebuia să facă aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 10 din Legea contenciosului administrativ coroborate cu cele ale art.3 pct.1 din Codul d e procedură civilă și să trimită cauza spre competentă soluționare Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția Contencios Administrativ și Fiscal.
În acest sens, recurentul a învederat instanței de judecată faptul că Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, reglementează procedura de înlăturare a efectelor actelor administrative. în cuprinsul acestui act normativ, controlul jurisdicțional al actelor administrative nu este limitat la actele care privesc exclusiv raporturi juridice administrative. Prin urmare, orice act emis de o autoritate publică în executarea unei legi este susceptibil a fi anulat doar pe calea procedurii prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, prin verificarea legalității emiterii acestuia sub aspectul dreptului material ce guvernează raportul juridic născut, modificat sau stins prin actul în speță.
Altfel spus, oricine se simte lezat în drepturile sau interesele sale legitime prin emiterea unui act administrativ se poate adresa, în condițiile legii, instanțelor de contencios administrativ, în vederea înlăturării efectelor actului respectiv. Instanța de contencios administrativ astfel învestită, analizează actul a cărui anulare se cere atât din punct de vedere procedural, în sensul constatării îndeplinirii condițiilor de exercițiu ale unei astfel de acțiuni - îndeplinirea procedurii prealabile în termenul impus de legislația în materie - cât și sub aspectul legalității actului contestat din punct de vedere material); - emiterea actului administrativ în executarea unui act normativ întocmai.
De asemenea, în susținerea aspectelor învederate prin cererea de recurs, recurentul înțelege totodată să arate Curții faptul că în accepțiunea Legii contenciosului administrativ "- sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice sau achizițiile publice. "
Prin urmare, este mai mult decât clar faptul că sfera raporturilor juridice pe care un act administrativ le poate naște, modifica sau stinge depășește sfera raporturilor de drept administrativ, ca ramură a sistemului de drept care cuprinde normele juridice ce reglementează raporturile sociale referitoare la organizarea și activitatea administrației publice, instanțele de contencios având obligația și totodată competența de a cerceta legalitatea actelor emise în regim de autoritate publică în complexitatea situațiilor juridice pe care le creează.
Mai mult decât atât, marii doctrinari de drept administrativ susțin întocmai argumentele aduse prezentei cereri de recurs, sens în care recurentul indică de "Drept administrativ" elaborat de Dr. G și care a apărut la Editura -B în 1999, autor ce reține la pagina 19 lucrării faptul că "normele de drept administrativ nu trebuie confundate cu actele administrative, pe de o parte, iar pe de altă parte, actele administrative, normative sau individuale pot să reglementeze si raporturi sociale specifice dreptului civil, dreptului muncii, financiar"
În contextul celor anterior expuse și având în vedere caracterul administrativ al actului contestat, recurentul solicită instanței să constate faptul că, aplicabile cauzei sunt dispozițiile Legii contenciosului administrativ ( art. 10 ), respectiv dispozițiile Codului d e procedură civilă (art.3 pct.1) în temeiul cărora, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile administrației publice centrale, se soluționează, în fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.
În susținerea tezei conform căreia competentă să soluționeze cauza este Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de APEL BUCUREȘTI, recurentul a depus la dosarul cauzei hotărâri pronunțate de instanțele de contencios administrativ, prin care au fost soluționate spețe similare, în care ministerul a fost parte a litisconsorțiilor, pentru anularea unor ordine de eliberare din funcție a conducătorilor unităților aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerului.
Așadar, conform argumentului "a pari" susținut prin soluțiile instanțelor de judecată pentru situații identice, pe care recurentul înțelege să le depună la dosarul cauzei, chiar și în situația în care actul administrativ stinge un raport juridic de muncă, sau în speță, de drept societar, controlul legalității emiterii lui, sub aspectul legii care guvernează raportul astfel stins - Codul Muncii / Codul Comercial, Codul Civil, respectiv Hotărârea de Guvern nr.585/1998, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 79/2008 - se realizează în condițiile prevăzute de legea contenciosului administrativ, adică cu respectarea îndeplinirii unei proceduri prealabile, a unor termene, urmând ca instanțele de contencios administrativ să judece asupra respectării legii aplicabile la momentul emiterii actului administrativ.
Recurentul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea soluției instanței de fond și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.
In cauza a formulat intampinare intimata Societatea de Administrare Active Feroviare SA, solicitand admiterea recursului si trimiterea cauzei spre competenta solutionare instantei de contencios administrativ.
Examinând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurent, ținând seama de prevederile art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Instanta de fond a fost investita cu o actiune prin care s-a solicitat anularea Ordinului nr. 7/24.12.2008 emis de Ministerul Transporturilor si si a Hotărârii Consiliului de Administrație CA -SA nr. 13/29.12.2008 prin care a fost eliberat din funcție si revocat contractul de munca înregistrat sub nr. 1 S/289/27.08.2008.
Tribunalul a analizat cu prioritate natura juridica a contractului nr. 1S/289/27.08.2008 ce constituie fundamentul raportului juridic dedus judecații, apreciind ca acest contract are natura unui contract de mandat comercial.
Dar, atat la originea raportului juridic dedus judecatii, cat si la incetarea acestuia au stat acte emise de ministrul transporturilor și infrastructurii, in baza atributiilor sale ca reprezentant al unei autoritati publice centrale, acte emise in baza unor dispozitiile egale care reglementeaza activitatea unor entitati din subordinea ministerului.
In speta, capatul principal de cerere este reprezentat de anularea Ordinului nr. 7/24.12.2008 emis de Ministerul Transporturilor si.
Asa cum rezulta din chiar continutul actului contestat, acest ordin a fost emis in baza art. 13 alin.(1) și alin.(2) din nr.HG585/1998 privind înființarea Societății de Administrare Active Feroviare "" - prin reorganizarea Societății Naționale a Ferate Române, a dispozițiilor nr.OUG 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, cu modificările și completările ulterioare, respectiv a prevederilor art.46 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor.
Potrivit art 13 alin.1 și 2 din nr.HG585/1998, adunarea generală a acționarilor alege consiliul de administrație al Până la finalizarea procesului de privatizare a, reprezentanții statului în consiliul de administrație și președintele consiliului de administrație suntnumiți prin ordin al ministrului transporturilor.
Președintele consiliului de administrație al este și directorul general al acesteia.
Prin ordinul contestat s-a dispus revocarea contestatorului, care avea tocmai functia de președinte consiliului de administrație si director general.
Ordinul de revocare este un act emis de o autoritate publica centrala, in exercitarea atributiilor prevazute de lege si indeplineste conditiile prevazute de art.2 al.1 lit.c din Legea nr.554/2004 pentru a fi calificat ca act administrativ, indiferent de natura raporturilor juridice la care da nastere, le modifica sau le stinge.
In temeiul art.3 pct.1 din Codul d e procedura civila, curțile de apel judeca in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autorităților si institutiilor centrale.
Potrivit art.10 din Legea nr.554/2004, litigiile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.
Curtea constata ca prin intampinarea formulata in fata instantei de fond, recurenta-intimata a invocat si exceptia necompetentei materiale, exceptie asupra careia Tribunalul nu s-a pronuntat.
Vazand aceste considerente, Curtea constata ca hotararea primei instante a fost data cu aplicarea gresita a legii in sensul art.304 pct.9 Cod procedura civila si, fata de dispozitiile art.312 cod procedura civila, va admite recursul si va modifica incheierea recurata in sensul ca va admite exceptia necompetentei materiale invocata de catre recurenta-intimata si va declina competenta solutionarii cauzei in favoarea în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a-VIII- Contencios Administrativ și Fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI împotriva încheierii pronunțate la data de 06.03.2009 de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.624/3/LM/2009 în contradictoriu cu intimatul-reclamant și intimata-pârâtă SOCIETATEA DE ADMINISTRARE ACTIVE FEROVIARE SA.
Modifică încheierea recurată în sensul că:
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului București.
Declină competența de soluționare cauzei în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a-VIII- Contencios Administrativ și Fiscal.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 14.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./29.10.2009
Jud. fond: A,
Președinte:Lizeta HarabagiuJudecători:Lizeta Harabagiu, Silvia Georgiana Ignat, Maria
