Anulare act. Decizia 568/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 568
Ședința publică de la 28 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorin Drăguț
JUDECĂTOR 2: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 3: Oana Ghiță
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă împotriva deciziei civile nr. 2522 din 17 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, G, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns procurator, pentru recurenta reclamantă, intimatul pârât G, lipsind intimații pârâți, .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Se depune taxă judiciară de timbru în valoare de 18 lei consemnată prin chitanța nr. 560-117-0025 din 27.04.2009 și timbru judiciar de 0.5 lei.
Procurator, pentru recurenta reclamantă, depune acte privind valoarea bunurilor care fac obiectul acțiunii în anulare, și arată că valoarea acestora depășește 1 miliard lei.
Instanța, din oficiu, a pus în discuție calificarea căii de atac exercitată împotriva sentinței și excepția de necompetență materială a Curții de Apel Craiova în soluționarea căii de atac, raportat la dispozițiile art. 2821Cod procedură civilă, având în vedere valoarea bunurilor ce fac obiectul prezentului litigiu.
Procurator, pentru recurenta reclamantă, depune concluzii scrise în raport de care solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Dolj pentru judecarea apelului.
Intimatul pârât G lasă la aprecierea instanței excepția pusă în discuție.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată sub nr- reclamanta a chemat în judecată pe pârâții si G, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună constatarea nulității absolute a contractului de schimb autentificat de notariatul de Stat D sub nr. 10581/1.07.1991, constatarea nulității actului de înstrăinare a autoturismului Renault Rapid cu nr. de înmatriculare -, constatarea nulității actului de înstrăinare a autoturismului OPEL VECTRA și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că apartamentul care a făcut obiectul contractului de schimb a aparținut pârâtului și într-o proporție mai mică reclamantei a fost dat la schimb cu un apartament situat în C, str. - -,. 6,. 2,. 14, acest apartament fiind vândut ulterior fără consimțământul reclamantei, pârâtul urmărind să realizeze un profit pentru ca în caz de partaj, chiar dacă nu i se va atribui bunul, să obțină o sultă mai mare în raport de valoarea de circulație, și nu de vânzare.
Reclamanta a arătat că autoturismul a fost achiziționat din Germania, în timpul căsătoriei, iar în anul 1999 pârâtul declara pierdut certificatul de înmatriculare, dată de la care autoturismul nu a mai fost la domiciliul comun ci în posesia pârâtului.
A mai învederat că nu cunoaște cum în anul 2005 acesta a intrat în proprietatea pârâtului, deși până la această dată impozitul pentru acesta a fost plătit de către reclamantă.
Cu privire la constatarea nulității actelor de înstrăinare a autoturismului OPEL tip VECTRA, reclamanta a învederat că în luna iunie a anului 1995, achiziționat împreună cu pârâtul un autoturism marca Peugeot 205 automat, pe care pârâtul, fără să aibă acordul ei l-a vândut și a achiziționat autoturismul Opel Vectra, folosind un act de identitate vechi și fără a preciza că este căsătorit. Ulterior, acest autoturism a fost vândut de pârâții, G, după ce l-au introdus ca aport în societate,fără a-i cere acordul și pentru acest lucru.
A mai precizat că nu cunoaște cine sunt cumpărătorii acestui autovehicul și nici ce preț s-a încasat pentru el, iar când a solicitat explicații în legătură cu aceste aspecte a fost redusă la tăcere.
La data de 06.05.2008 reclamanta a formulat o precizare la acțiune privind temeiul în drept al acesteia, indicând dispozițiile art.966 și art.998 Cod civil.
La data de 22.05.2008 reclamanta a formulat o nouă precizare la acțiune prin care a solicitat constatarea nulității actului de schimb, solicitând citarea în cauză pentru opozabilitate a numitei fiica defunctei autoarei, iar actele de vânzare cumpărare ale autovehiculelor se află în posesia pârâților.
Prin această precizare a mai solicitat introducerea în cauză a numitului, vânzătorul autoturismului marca Opel Vectra.
La data de 12.06.2008 pârâții și G au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii.
În privința contractului de schimb și a actelor de înstrăinare a autoturismelor a invocat prescripția dreptului material la acțiune, învederând că sancțiunea lipsei consimțământului unuia dintre soți la încheierea contractului atrage nulitatea relativă și nu absolută, care poate fi invocată numai de soțul care nu a participat la încheierea acestuia în termenul general de prescripție de 3 ani care curge de la încheierea actului, însă în cazul contractului de schimb de la data încheierii acestuia au trecut mai mult de 3 ani.
S-a mai arătat că precizarea cauzei ilicite ca motiv de nulitate, precum și argumentele sale, sunt lipsite de suport juridic.
La data de 22.05.2008 reclamanta și-a precizat din nou acțiunea, solicitând citarea în cauză a numitei, fiica defunctei, beneficiara contractului de schimb și a numitului, cumpărătorul autoturismului Opel Vectra.
La data de 12.06.2008 pârâții și G au formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, ca fiind neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr.9749/12 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta față de pârâții, G și, ca fiind lipsită de interes.
fost respinsă acțiunea față de pârâta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța reținut că mijlocul practic prin care este valorificat dreptul la acțiune (care cuprinde dreptul de a sesiza instanța, dreptul de a solicita probe, dreptul de a obține condamnarea pârâtului), este acțiunea, care presupune existența următoarelor condiții: afirmarea unui drept, interes, calitate procesuală și capacitate de a sta în judecată.
Instanța constatat că au fost invocate 3 excepții și anume excepția lipsei interesului, excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.
În speță excepțiile invocate sunt excepții de fond, instanța urmând să determine ordinea soluționării acestora în funcție de dispozițiile legale invocate și de efectele pe care tind să le realizeze.
Cum excepția lipsei calității procesuale pasive s-a invocat numai față pârâta, instanța a constatat că față de pârâții, G și prioritatea soluționării excepțiilor se stabilește între excepția lipsei de interes și excepția prescripției dreptului la acțiune, iar față de pârâta se stabilește între excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția lipsei de interes și excepția prescripției dreptului la acțiune.
În prima situație între excepția lipsei de interes și excepția prescripției (ambele excepții de fond), primează excepția lipsei de interes.
Analizând excepția lipsei de interes instanța a admis-o, reținând că prin interes se înțelege folosul practic și imediat pe care îl are o parte, pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare.
Pentru a justifica sesizarea instanței, interesul trebuie să îndeplinească anumite condiții, respectiv să fie legitim, să fie născut și actual și să fie personal și direct, adică folosul practic urmărit prin declinarea procedurii judiciare să aparțină celui care recurge la acțiune.
Analizând cererea de chemare în judecată, prin prisma acestei cerințe instanța a constatat că prin contractul de schimb autentificat sub nr.10581/01.07.1991, pârâtul, a primit în schimbul cotei de pe care o deținea din apartamentul cu 3 camere și dependințele aferente, situat în Municipiul C, strada - -, -.12, județul D, de la părinții săi G și, apartamentul cu 3 camere proprietatea lor situat în Municipiul C, strada -,.6,.2,.14, județul
Din cuprinsul contractului de schimb instanța a reținut că pârâtul deținea cota de pe care a dat-o în schimbul apartamentului, în indiviziune tot cu părinții săi, astfel că după încheierea acestui contract părinții au devenit proprietari exclusivi pe apartamentul din C, strada - -, iar pârâtul pe apartamentul din strada - -.
Din considerentele expuse, instanța a reținut că una dintre condițiile interesului este aceea ca folosul practic să fie personal al celui care introduce acțiunea, însă în speță prin anularea contractului de schimb cota de cedată de pârât părinților săi, ar intra în patrimoniul pârâtului, având în vedere că această cota a fost obținută anterior căsătoriei cu reclamanta, respectiv în anul 1982 (aspect care reiese din înscrisurile dosarului și din cuprinsul contractului de schimb) și are calitatea de bun propriu al acestuia, astfel că reclamanta nu justifică nici un folos practic din anularea acestui contract.
Argumentul acesteia că ratele pentru apartament au fost achitate parțial și în timpul căsătoriei cu aceasta nu-i conferă un drept de proprietate asupra acestei cote, ci un drept de creanță față de suma care s-a mai plătit din prețul apartamentului, drept care se poate valorifica în situația unui partaj a bunurilor comune, în situația în care părțile nu ar mai fi căsătorite, aspecte care însă nu s-au dovedit în speță.
Deși pârâtul face o mențiune în întâmpinare în care precizează că nu mai sunt căsătoriți ca urmare a divorțului, instanța a constata că nici una dintre părți nu a făcut nici o dovadă în acest sens, astfel că pentru aceste ultime rațiuni, interesul nu este nici născut și actual.
În ceea ce privește contractul de înstrăinare a autoturismului Renault Rapid cu nr. de înmatriculare -, instanța constata din înscrisurile depuse la dosar, respectiv certificatul de înmatriculare, că apare ca deținător al acestuia G, socrul reclamantei, iar nulitatea contractului de vânzare cumpărare a acestui autoturism în situația în care s-a înstrăinat, va avea ca efect reîntoarcerea autovehiculului în patrimoniul acestui pârât, fără ca reclamanta să aibă vreun folos practic din anularea acestui contract.
Referitor la contractul de vânzare cumpărare a autoturismului OPEL VECTRA, instanța având în vedere argumentele expuse, a constatat că interesul nu este născut și actual.
În ceea ce privește acțiunea promovată față de pârâta, instanța, dintre cele trei excepții invocate a analizat cu proprietate excepția lipsei calității procesuale pasive pe care a admis-
Astfel, din certificatul de moștenitor nr.48/13.11.2007, instanța a constatat că pârâta, fiică a autoarei, nu a acceptat succesiunea acesteia, calitatea procesuală pasivă presupunând existența unei identități între pârât și cel obligat în același raport juridic dedus judecății.
În speță însă, pârâta mai sus menționată neacceptând succesiunea autoarei, nu justifică nici calitatea procesuală pasivă, considerente pentru care excepția lipsei calității apare ca întemeiată.
Împotriva acestei sentințe declarat recurs reclamanta, criticând-o ca fiind nelegală și temeinică.
În motivele de recurs, s-a invocat faptul că în ceea ce privește actul de schimb, în mod eronat instanța de fond apreciat că prin anularea acestuia în cota de cedată de pârât, părinților săi, aceasta ar intra în patrimoniul pârâtului, pe considerentul că această cotă fost obținută înainte de căsătorie.
S-a învederat că interesul material al reclamantei există fără dubiu, în sensul că prin anularea contractului de schimb părțile reveneau la situația anterioară încheierii schimbului, iar suma de bani ce reprezenta din valoarea imobilului din str. - -, se întorcea în masa bunurilor comune, ca de altfel și ratele achitate împreună de și -.
S- mai susținut pe această critică faptul că la data schimbului reclamanta recurentă și intimatul erau căsătoriți, însă părțile din contract au prezentat un act de identitate cu mențiunea necăsătorit pentru a nu se insera în act dispozițiile art. 30 Codul familiei, privind comunitatea de bunuri.
Referitor la cele două autoturisme achiziționate în timpul căsătoriei și înstrăinate de intimatul pârât celuilalt pârât fără acceptul recurentei reclamante, s-a susținut că interesul este atât legitim cât și material, întrucât prin anularea celor două acte bunurile reveneau în patrimoniul comun.
Prin decizia civilă nr.2522 din 17 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a respins recursul declarat de recurenta reclamantă, în contradictoriu cu intimații pârâți, G, și, ca nefondat.
A fost obligată recurenta la 800 lei cheltuieli de judecată către intimații și.
În motivarea deciziei s-a reținut că din probele administrate, rezultă că pârâtul a dobândit înainte de încheierea căsătoriei cu reclamanta un bun propriu, constând în cota de dintr-un apartament, iar la data de 1 iulie 1991 încheiat un contract de schimb cu părinții săi, prin care a cedat acest bun propriu în schimb ul unui apartament.
Argumentul invocat de către recurentă, că ratele pentru apartament au fost achitate parțial și în timpul căsătoriei nu-i conferă acesteia un drept de proprietate asupra cotei, ci un drept de creanță față de suma care s-a plătit din prețul apartamentului, drept pe care îl poate valorifica în cadrul unei acțiuni de partaj de bunuri comune.
În ceea ce privește actele de înstrăinare ale autoturismului marca OPEL VECTRA, contract nr.700/1998, s-a constatat că acesta este un contract prin care se dobândește un autoturism, și nicidecum un act de înstrăinare, în cazul achiziționării unor bunuri în timpul căsătoriei nefiind acordul celuilalt soț, operând prezumția de mandat tacit reciproc.
Deși reclamanta a formulat critici și cu privire la un alt autoturism marca RENAULT, nu a făcut dovada în acest sens.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs reclamanta, criticând-o ca nelegală.
În dezvoltarea motivelor de recurs,s-a invocat că în mod nelegal tribunalul a calificat calea de atac exercitată împotriva sentinței ca fiind recurs, fără a pune în discuția părților calificarea căii de atac.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 84 Cod pr. civilă, cererea pentru exercitarea căii de atac este valabilă chiar dacă poartă o denumirea greșită, calificarea căii de atac urmând să se facă de instanța de judecată, avându-se în vedere dispozițiile art. 1 - 4 Cod pr. civilă și art. 2811, 299 Cod pr. civilă, calea de atac fiind stabilită de lege.
Instanța a pus în discuția părților calificarea căii de atac și apreciind că valoarea litigiului este inferioară sumei de 100.000 lei a calificat calea de atac, ca fiind recurs.
Se constată că aprecierea instanței, că valoarea litigiului este sub 100.000 lei nu are nici un suport probatoriu, instanța având obligația pentru a administra proba pentru determinarea valorii litigiului.
Din înscrisurile depuse în recurs, rezultă că valoarea bunurilor care fac obiectul actelor juridice a căror nulitate se solicită, este mai mare de 100.000 lei, astfel că, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 2821Cod pr. civilă.
Având în vedere aceste considerente, urmează ca în baza art. 312 Cod pr. civilă, a se admite recursul, a se casa decizia și a se trimite cauza la Tribunalul Dolj, pentru judecarea apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva deciziei civile nr. 2522 din 17 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, G, și .
Casează decizia și trimite cauza la Tribunalul Dolj pentru judecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Judec.-
Tehn./4 ex.
15.05.2009
Jud.rec.
Președinte:Sorin DrăguțJudecători:Sorin Drăguț, Costinela Sălan, Oana Ghiță
