Anulare act. Decizia 574/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 574/CM
Ședința publică din data de 13 octombrie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Răzvan Anghel
JUDECĂTORI: Răzvan Anghel, Maria Apostol Jelena Zalman
- -
Grefier -- -
Pe rol, soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuenta UNIVERSITATEA C, cu sediul în-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 63/CM/17.02.2009 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata, domiciliată în C,- A, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru revizuentă, consilier juridic, în baza delegației nr. 4748 din 22.06.2009, depusă la dosar și pentru intimată, se prezintă avocat, în baza delegației de substituire nr. 90/14.09.2009, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul intimatei depune la dosarul cauzei stat de funcțiuni și de personal didactic adițional statului de funcțiuni pentru anul universitar 2008 - 2009, act adițional la contractul individual de muncă nr.1192/1.10.1996 al intimatei și chitanță onorariu avocat.
Reprezentantul revizuentei arată că actele depuse la dosar emană de la Universitatea C, astfel că nu se impune comunicarea acestora.
Fiind întrebate, părțile, prin reprezentanți arată că nu mai au alte cereri, probe de formulat.
Reprezentantul revizuentei precizează că nu se mai insistă în cererea de suspendare a executării hotărârii, considerând că nu mai este cazul, dosarul fiind în stare de judecată.
Instanța, având în vedere că părțile au arătat că nu mai au alte cereri, excepții de ridicat sau probe de administrat, în temeiul disp.art. 150.pr.civ. declară încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra cererii de revizuire.
Reprezentantul revizuentei, având cuvântul precizează că în conf. cu Legea 228/2004 norma lectorului trebuie să cuprindă între 9 și 11 ore.
Repunerea în situația anterioară dispusă de instanță presupune întoarcerea la momentul la care intimata își desfășura activitatea la colegii, colegii care în prezent nu mai există. Obiectul nu mai este în ființă.
Reprezentantul revizuentei solicită admiterea cererii, schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii intimatei.
Apărătorul intimatei arată că nu se înțelege ce obiect nu mai este în ființă. Anul universitar nu se sfârșește la 30 iunie.
Solicită să se observe că din statul de funcțiuni rezultă că intimata este încadrată pe un post titular, având o normă întreagă.
Consideră apărătorul intimatei că nu sunt îndeplinite disp.art. 322 alin.1 pct. 3.proc.civ. și solicită respingerea cererii de revizuire, cu obligarea revizuentei la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la 16.11.2007, sub nr-, reclamanta a chemat în judecată Universitatea "" C pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea actului adițional la contractul individual de muncă nr. 1192/01.10.1996 cu consecința repunerii în situația anterioară și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 114 din 8.02.2008, Tribunalul Constanțaa respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată, reținând în esență, că în fapt, actul prin care s-a produs modificarea contractului individual de muncă este decizia nr. 271/2007 a rectorului universității și nu actul adițional contestat, pentru a cărui existență ar fi trebuit să existe și voința angajatei (și nu doar a angajatorului).
Prin decizia civilă nr. 413/CM/13.05.2008 Curtea de APEL CONSTANȚAa admis recursul reclamantei și a casat această hotărâre, reținând că, practic, prima instanță a respins acțiunea ca inadmisibilă și că, în mod greșit s-a considerat că actul adițional nu produce consecințe juridice atât timp cât reclamanta a fost trecută la o altă Facultate.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr- la Tribunalul Constanța care, prin decizia civilă nr. 998 din 12.09.2008, a respins ca nefondată acțiunea reclamantei formulată în contradictoriu cu pârâta Universitatea ""
Împotriva sentinței civile nr. 998/2008 a Tribunalului Constanțaa declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, condițiile art. 3041Cod pr. Civilă.
Prin decizia civilă nr. 63/CM/17.02.2009 s-a admis recursul civil declarat de recurenta reclamantă, împotriva sentinței civile nr. 998 din 12 septembrie 2008 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, s-a modificat în tot sentința recurată în sensul admiterii acțiunii și s-a dispus anularea actului adițional la contractul de muncă nr. 1192/1.1996 prin care s-a dispus schimbarea locului de muncă al contestatoarei cu consecința repunerii în situația anterioară; a fost obligată intimatul-pârâtă la 4.130 lei cheltuieli de judecată către recurentă.
Pentru a pronunța această soluție,instanța de recurs a reținut următoarele:
Reclamanta a fost angajată de Universitatea "" în post de preparator la de limba română pe perioadă nedeterminată, prin contractul individual de muncă nr.1192/01.1996.
Prin decizia nr.43/25.02.1999 reclamanta a fost titularizată pe postul de asistent universitar pe poziția 22 la catedra de limbă română,prin concurs.
La data de 27.02.2003,prin decizia nr.52, reclamanta prin concurs a fost titularizată pe post de lector universitar poziția 12 la catedra de limbă și comunicare. Prin actul adițional a cărui anulare se solicită, începând cu data de 1.2007 postul reclamantei nu a mai fost normat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației motiv pentru care a fost trecut pe statul de funcțiuni al Departamentului de pentru Facultățile pentru anul universitar 2007-2008.
Potrivit art.41 din Codul Muncii contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților.
Executarea contractului de muncă este guvernată de principiul stabilității și presupune că modificarea lui nu poate interveni decât în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.
Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare din următoarele elemente:a) durata contractului; b)locul muncii; c) felul muncii;d) condițiile de muncă; e) salariul; f) timpul de muncă și timpul de odihnă.
"Locul muncii" este un element esențial al contractului individual de muncă, legiuitorul stabilind obligația pentru angajator de a-l informa pe salariat asupra locului unde acesta va munci.
Deși noțiunea de "loc de muncă" nu este definită de legislația specifică, totuși din ansamblul dispozițiilor legale incidente se poate deduce înțelesul acesteia. Constituie deci "locul muncii" unitatea, secția, biroul, oficiu în care salariatul își desfășoară activitatea.
Locul muncii poate fi determinat sau concret, dacă se precizează locul unde se lucrează efectiv,el apare,în acest caz ca sinonim cu noțiunea de post.
În cadrul Universității "" colegiile s-au reorganizat conform nr.HG916/2005,în specializarea de licență "Pedagogia învățământului primar și preșcolar",în cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației.
În anul universitar 2006-2007 reclamanta a fost încadrată la poziția 12 pe statul de funcțiuni și de personal didactic al catedrei de Pedagogie din cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației.
Începând cu anul universitar 2007-2008 reclamanta a fost trecută de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației pe statul de funcțiuni al Departamentului de pentru Facultățile.
Prin actul adițional a cărui anulare se solicită s-au modificat unilateral două elemente esențiale ale contractului individual de muncă respectiv locul muncii și felul muncii (metodica predării limbii franceze).
Potrivit prevederilor Codului Muncii contractul individual de muncă poate fi modificat unilateral de către angajator numai prin delegare sau detașare, cu respectarea prevederilor art.42-47, ori prin modificarea temporară a locului și a felului muncii în situații excepționale,în condițiile art.48.
Astfel, angajatorul poate modifica temporar locul și felul muncii, fără consimțământul salariatului în cazul unor situații de forță majoră, cu titlu de sancțiune disciplinară sau ca măsură de protecție a salariatului.
Intimata a invocat faptul că intenția angajatorului a fost de a proteja interesele reclamantei, prin menținerea contractului individual de muncă al acesteia și în anul universitar 2007-2008 prin constituirea unei norme didactice de lector compatibilă cu pregătirea sa profesională pe statul de funcțiuni al Departamentului de limbi moderne pentru Facultăți.
În literatura juridică s-a apreciat că modificarea unilaterală temporară a locului muncii și a felului muncii, ca măsură de protecție a salariatului prin decizia angajatorului are loc de regulă,în cazurile în care starea sănătății salariatului determină o astfel de măsură.
Într-o astfel de situație se pot afla salariații pensionați pentru invaliditate de gradul III, salariații asigurați în cadrul sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale care, din cauza unei astfel de boli sau a unui astfel de accident, nu își mai pot desfășura activitatea pe care au avut-o anterior,femeile gravide, cele care au născut recent sau cele care alăptează dacă locul muncii în care își desfășoară activitatea prezintă riscuri.
juridică și practica judiciară nu au asimilat desființarea locului de muncă cazurilor avute în vedere de legiuitor la art.48 din Codul Muncii.
Din statele de funcțiuni pe anul 2007-2008 depuse la dosar de intimată rezultă că orele de curs și seminar " predării limbii franceze" au fost distribuite unei alte persoane care a fost angajată după data modificării contractului de muncă al reclamantei, de unde rezultă că desființarea locului de muncă nu a fost efectivă.
Nu se poate retine că a operat o acceptare tacită a modificării aduse contractului de muncă, întrucât reclamanta a menționat pe actul adițional că nu este de acord cu măsurile luate de Biroul de, promovând prezenta contestație.
Potrivit art.274 Cod pr.civilă, Curtea a obligat intimatul-pârât la 4130 lei cheltuieli de judecată efectuate la fond și recurs,către recurentă.
Împotriva acestei soluții a formulat cerere de revizuire intimata pârâtă. În motivarea cererii sale a arătat următoarele: decizia nu poate fi pusă în aplicare dat fiind că obiectul pricinii nu se mai află în ființă; în acest sens s-a susținut că reclamanta a fost titularizată la o structură desființată prin lege care în momentul de față nu mai există; de la acea dată până în prezent reclamanta nu s-a titularizat pe nici un alt post didactic; repunerea în situația anterioară dispusă de instanță presupune reîntoarcerea la momentul în care reclamanta își desfășura activitatea în cadrul unor colegii, iar acestea nu mai există; actul adițional a cărui anulare a dispus-o instanța și-a încheiat aplicabilitatea la sfârșitul anului universitar 2007 - 2008 pentru care fusese încheiat.
În drept s-au invocat prevederile art. 322 alin. 1 pct. 3 și art. 325 Cod.pr.civ.
Intimata nu a formulat întâmpinare, expunându-și punctul de vedere oral prin intermediul apărătorului ales.
În probațiune s-a depus actul adițional încheiat în baza deciziei a cărei revizuire se cere și statul de funcțiuni corespunzător.
Analizând cererea de revizuire formulată în conformitate cu art.322 și următoarele Cod.proc.civ., Curtea constată că aceasta este nefondată pentru următoarele motive:
Revizuirea este o cale extraordinară de atac care nu se poate exercita decât pentru motive expres stabilite de lege, într-un termen anume stabilit, pentru a nu fi încălcat principiul securității raporturilor juridice desprins de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa din prevederile Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și a libertăților fundamentale.
Potrivit art. 322 Cod.proc.civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:
1. dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire;
2. dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;
3. dacă obiectul pricinii nu se află în ființă;
4. dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății. În cazul în care, în ambele situații, constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanța de revizuire se va pronunța mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat și cel învinuit de săvârșirea infracțiunii;
5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere;
6. dacă statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică, dispăruții, incapabilii sau cei puși sub curatelă nu au fost apărați de loc sau au fost apărați cu viclenie de cei însărcinați să-i apere;
7. dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una sau aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
8. dacă partea a fost împiedicată să se înfățișeze la judecată și să înștiințeze instanța despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voința sa.
9. dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.
În nici un caz, în soluționarea unei cereri de revizuire nu se poate proceda la o nouă judecată a cauzei, întrucât principiul securității raporturilor juridice civile impune ca o hotărâre irevocabilă să nu mai fie repusă în discuție iar a da posibilitatea părților de a se plânge aceleiași instanțe care a pronunțat hotărârea de modul în care a apreciat probele și a stabilit raporturile dintre părți ar echivala cu o nouă cale ordinară de atac ceea ce este ilegal.
A accepta reluarea judecății recursului pentru a se face o nouă analiză a probelor ar însemna o încălcare ilegală a autorității de lucru judecat.
De aceea, motivele privind faptul că reclamanta nu s-a titularizat pe alt post și consecințele acestei situații, privind fondul cauzei, nu pot fi avute în vedere.
Revizuenta invocă în concret și expres ca motiv de revizuire doar motivul prevăzut de 322 pct.3 Cod.pr.civ. potrivit cu care revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă obiectul pricinii nu se află în ființă.
Din motivarea cererii de revizuire rezultă că revizuenta apreciază că obiectul pricinii nu se mai află în ființă sub două aspecte: actul adițional care a făcut obiectul contestației a fost încheiat pe perioadă determinată și și-a încetat aplicabilitatea și locul de muncă ocupat de reclamantă a fost desființat prin desființarea colegiilor universitare astfel încât reintegrarea și repunerea în situația anterioară nu mai sunt posibile.
În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor art. 322 pct. 3 Cod.pr.civ. se reține mai întâi că acest motiv de revizuire se poate invoca dacă obiectul litigiului l-a constituit un lucru cert și determinat, debitorul a fost obligat prin hotărâre să predea creditorului acel bun și nu există o condamnare alternativă iar bunul a pierit după pronunțarea hotărârii astfel încât executarea obligației în natură nu mai este posibilă.
Din perspectiva acestor condiții rezultate din prevederile art. 322 pct. 2 Cod.pr.civ. și desprinse din jurisprudență și doctrina juridică, rezultă că motivele de fapt invocate de revizuentă nu se încadrează în motivul de revizuire indicat de aceasta în drept din trei motive: obiectul pricinii nu este un lucru determinat, pârâta nu a fost obligată să predea un bun iar dispariția pretinselor lucruri - dacă se considera că lucrurile sunt actul adițional și postul didactic - nu s-a produs după pronunțarea hotărârii (din extrasul din procesul verbal al ședinței Biroului lărgit al senatului din 10.10.2007 rezultă că încă din 01.10.2007 Colegiul universitar de învățători și-a încetat activitatea).
Pe de altă parte, faptul că un act juridic este încheiat pe perioadă determinată nu pune instanța în imposibilitate de a analiza legalitatea unui astfel de act juridic prin prisma cauzelor de nulitate care nu sunt acoperite de efectul temporar al actului juridic care rămâne aplicabil pentru perioada în care a produs efecte juridice.
În ceea ce privește desființarea postului ocupat de reclamantă, mai trebuie avut în vedere că instanța de recurs a reținut că aceasta nu a fost una efectivă.
Aspectele care țin de interpretarea normelor legale aplicabile și a situației de fapt reținute, nu pot face obiectul revizuirii întru-cât, așa cum s-a arătat ar echivala cu o nouă judecată a cauzei, ceea ce nu este admisibil.
De altfel, susținerile revizuentei cu privire la imposibilitatea punerii în aplicare a deciziei atacate sunt contrazise de propriile sale acte. Astfel, cu adresa nr. 3612/14.05.2009 revizuenta pârâtă a invitat-o pe intimata reclamantă să încheie noul act adițional în executarea deciziei civile nr. 63/CM/17.02.2009 iar acest act adițional a și fost încheiat din cuprinsul său rezultând că reclamantei i s-a constituit norma didactică și locul de muncă în cadrul Facultății de psihologie și științele educației, catedra de psihologie și asistență socială - poziția 22 în statul de funcțiuni începând cu 07.05.2009.
Așadar, susținerile revizuentei privind imposibilitatea reîncadrării sunt lipsite de fundament.
În consecință cererea de revizuire va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta UNIVERSITATEA C, cu sediul în-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 63/CM/17.02.2009 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata, domiciliată în C,- A, județul C, ca nefondată.
Obligă la 1190 lei cheltuieli judiciare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.10.2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Răzvan Anghel, Maria Apostol Jelena Zalman
Grefier,
- -
redactat jud. 11.11.2009
dispozitiv-gref.
2 ex./16.11.2009
Președinte:Răzvan AnghelJudecători:Răzvan Anghel, Maria Apostol Jelena Zalman
