Anulare act. Decizia 59/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 59
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 2: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 3: Sorin Drăguț
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta
împotriva deciziei civile nr. 767 din 2 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- și a sentinței civile nr.2946 din 03 martie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă intimat, având ca obiect
anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta pârâtă reprezentată de avocat și intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează depunerea prin serviciul arhivă a întâmpinării formulate de intimata reclamantă, inclusiv exemplar pentru comunicare, după care;
Apărătorul recurentei pârâte depune taxă judiciară de timbru în valoare de 6 lei consemnată prin chitanțele nr. - din 13 ianuarie 2009 și nr. - din 20.01.2009 și timbru judiciar de 0.15 lei.
Se comunică un exemplar al întâmpinării formulate de intimata reclamantă către avocat, pentru recurenta pârâtă, care nu solicită termen pentru aoo bserva.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru recurenta pârâtă, arată că certificatul de moștenitor nu dovedește dreptul de proprietate și că nu are putere probantă împotriva terților în ceea ce privește drepturile succesorilor.
Apreciază că reclamanta nu justifică interes în promovarea acțiunii fiind un terț față de aceste certificate de moștenitor.
Susține că nulitatea actelor atacate se raportează la momentul încheierii lor, faptul că ulterior desființarea unui contract de întreținere ar duce la modificarea cotelor succesorale din acele acte, nu duce la nulitatea absolută a acestora.
Pune concluzii, în principal, de admitere a recursului, modificare a deciziei și pe fond respingerea acțiunii ca lipsită de interes, iar în subsidiar solicită admiterea recursului, modificarea deciziei iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată, fără cheltuieli de judecată.
Intimata reclamantă solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
La data de 11.10.2007, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună constatarea nulității absolute parțiale a următoarelor acte juridice: certificat de moștenitor nr. 625/2.04.1991,privind pe autoarea, numai în ceea ce privește bunul imobil teren și construcții situat în C str. - nr. 59 în cote de 11/32, certificatul de moștenitor nr. 423/20.05.1996, privind succesiunea lui pentru cota de 33/128 din imobilul sus menționat, certificatul de moștenitor nr. 157/27.07.1999 privind succesiunea lui, referitor la moștenitorul, privind același imobil, precum și testamentul autentificat sub nr. 2835/23.06.1999, cu privire același imobil, testat în favoarea pârâtei.
Motivând în fapt acțiunea, reclamanta susținut că toate cele patru acte au fost încheiate fără existența unei cauze licite în sensul art. 948 pct.4 Cod civil, pornind de la premisele juridice ale dreptului de proprietate asupra imobilului avut de, ulterior decedată, emițându-se certificatul de moștenitor nr. 1519/8.10.1990, privind pe autorul.
Acest certificat de moștenitor a fost anulat prin sentința civilă nr. 8024/02.05.2000.
Anterior, în baza acestui certificat de moștenitor anulat ulterior, au fost emise cele trei certificate de moștenitor pentru autorii, și.
Esențial este faptul că certificatul de moștenitor ultim cu nr. 157/1999, se fundamentează exclusiv pe împrejurarea că autorul a deținut imobilul în litigiu în temeiul contractului de întreținere autentificat sub nr. 11868/1984 de notariatul de Stat Județul
Ulterior, reclamanta și soțul său au devenit proprietari ai întregului imobil prin moștenire și cumpărare de la moștenitorii legali - soție supraviețuitoare și, conform actului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 849 si 850/26.07.1999 de BNP .
La data de 14.01.2008, pârâta a formulat întimpinare prin care invocat excepția lipsei de interes a reclamantei, iar în subsidiar, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
In motivarea excepției a arătat ca certificatul de moștenitor nu are putere probantă împotriva părților în ceea ce privește drepturile succesorilor, astfel că nu justifică interes în promovarea prezentei acțiuni.
In fapt, arătat că în anul 1984 prin contractul de întreținere autentificat sub nr. 11868/1984, numiții și au transmis cota de din imobilul în litigiu către numiții și.
După decesul lui la 13 martie 1988 conform certificatului de moștenitor 1519/1990, cota de din imobilul din C str. - nr. 59, ce-i rămăsese în patrimoniu, se transmitea către în calitate de soție supraviețuitoare, și în calitate de descendenți gr.
La 13.10.1990, a decedat și conform certificatului de moștenitor nr. 625/1991, cota sa de 11/32 din imobil ce o avea în patrimoniu la data decesului, se transmitea către în calitate de soț supraviețuitor și în calitate de descendent gr.
și, au donat cota lor de 15/16 din imobil către, prin contractul de donație transcris sub nr. 2382/1991.
La data de 26.02.1996, a decedat și conform certificatului de moștenitor nr. 423/1996, cota sa din imobil ce o avea în patrimoniu la data decesului, se transmite către, tatăl său.
In acest fel devine proprietarul imobilului din C, str. - nr. 59, însumându-și cota sa dobândită prin contractul de întreținere și cotele moștenite de la soția sa și de la fiul sau.
Autorul a decedat la 03.09.1999 și conform certificatului de moștenitor nr. 157/27.07.1999, pârâta moștenește imobilul în litigiu.
Ulterior la data de 23.07.1999 BNP eliberează un al doilea certificat de moștenitor cu nr. 44 în care se cuprinde cota de din imobilul de mai sus, iar ca moștenitoare sunt trecute, in calitate de soție supraviețuitoare, și care la acea dată era decedată.
Prin sentința civilă 17422/2000 pronunțată de Judecătoria Craiova, rămasă definitivă și irevocabilă, s-a dispus rezilierea contractului de întreținere autentificat sub nr. 11868/1994 încheiat între și și și, pentru cota de din imobil.
In aceste condiții, cota ce-i revenea pârâtei din imobil s-a redus la cota de 1/8 moștenită de la autorul, pe care la rândul sau o moștenise de la și, și cota de 5/16 donată de si prin contractul de donație nr.10299/25.06.1991 către nepotul lor.
Prin sentința civilă nr.2946 din 03.03.2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost respinsă excepția lipsei de interes.
A fost admisă acțiunea precizată formulată de reclamanta.
S-a constatat nulitatea absolută parțială certificatului de moștenitor nr.625/02.04.1991 emis de Notariatul de Stat Județean D, privind cota de 11/32 din imobilul situat în C, str. -, nr.59, compus în întregime din 463 mp teren și casă.
S-a constatat nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 423/20.05.1996, emis de BNP G, privind cota de 33/128 din imobilul situat in C str. - nr. 59, județul
S-a constatat nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 157/27.07.1999 emis de BNP G cu privire la același imobil.
S-a constatat nulitatea absolută a testamentului autentificat sub nr. 2835/23.06.1999 privind testarea aceluiași imobil.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că toate cele patru acte juridice a căror nulitate se solicită au fost încheiate fără existența unei cauze juridice licite în sensul dispozițiilor art. 948 alin. 4 Cod civil, pornindu-se de la premiza dreptului de proprietate asupra imobilului avut de numita, ulterior.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că nu avea interes să solicite anularea certificatelor de moștenitor, dat fiind faptul că este terț față de acestea, nu a precizat cauza de nulitate a acestora, iar faptul că ulterior încheierii acestora s-a diminuat cota autorilor și printr-o hotărâre judecătorească nu este de natură să ducă la anularea certificatelor de moștenitor, în condițiile în care acestea nu dovedesc dreptul de proprietate și nu au forță probantă împotriva terților în ceea ce privește drepturile succesorilor, având caracter convențional.
Intimata reclamantă a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii atacate, ca fiind legală și temeinică.
Prin decizia civilă nr.467 din 02 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a respins apelul declarat de apelanta pârâtă, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
S-a reținut că obiectul cererii de chemare în judecată l-a constituit pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate nulitatea absolută parțială a următoarelor acte juridice: certificat de moștenitor nr. 625/2.04.1991,privind pe autoarea, numai în ceea ce privește bunul imobil teren și construcții situat în C str. - nr. 59 în cote de 11/32, certificatul de moștenitor nr. 423/20.05.1996, privind succesiunea lui pentru cota de 33/128 din imobilul sus menționat, certificatul de moștenitor nr. 157/27.07.1999 privind succesiunea lui, referitor la moștenitorul, referitor la același imobil precum și testamentul autentificat sub nr. 2835/23.06.1999, privind același imobil testat în favoarea pârâtei.
S-a constatat că excepția lipsei de interes a fost invocată și în fața instanței de fond, aceasta reținând în mod corect că reclamanta are interes să promoveze prezenta acțiune, dat fiind faptul că în calitate de moștenitoare, descendent gradul a defunctului, i s-ar aduce atingere cotei succesorale, prin reținerea eronată a cotelor ce se cuvin celorlalți moștenitori, cote menționate în certificatele a căror nulitate parțială o solicită, pârâta fiind moștenitoarea testamentară a defunctului, în calitate de legatar cu titlu particular privind imobilul situat în C, str. - nr. 59, jud. D, după cum rezultă din testamentul autentificat sub nr.2835/1999 și certificatul de moștenitor nr. 157/1999
Nici celelalte critici nu sunt întemeiate, dat fiind faptul că toate certificatele de moștenitor contestate cuprind cote succesorale stabilite în funcție de dreptul de proprietate dobândit de către și prin contractul de întreținere nr. 11868/1984, prin care aceștia din urmă au dobândit J din imobilul situat în C, str. - nr. 59, jud. D de la defuncții și, contract care ulterior decesului autorului a fost desființat prin sentința civilă nr. 17422/2000 a Judecătoriei Craiova.
Astfel, cotele succesorale ale moștenitorilor defuncților, și, precum și ale defunctului, fiul defunctei, se modifică.
Cum imobilul situat în C, str. - nr. 59, județul D, a reintrat în patrimoniul defunctului și soției sale supraviețuitoare, aceasta din urmă înstrăinându-și cota de 5/8 din acest imobil prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere nr. 850/1999 reclamantei și soțului acesteia, acești cumpărători dobândind și cota de 1/8 din același imobil de la cealaltă moștenitoare a defunctului, numita -, iar apelanta - pârâtă putea să dobândească doar cota ce i se cuvenea din acest imobil defunctului, în calitate de moștenitor al defuncților, fiica defunctului și -, fiul defunctei, post decedat acesteia și nu întreg dreptul de proprietate asupra acestui imobil.
Tribunalul a reținut că instanța de fond în mod corect a constatat nulitatea absolută parțială a certificatelor de moștenitor nr. 625/1991, nr. 423/1996, 157/1999 și testamentului nr. 2835/1999 privind cotele ideale din dreptul de proprietate asupra imobilului testat pârâtei, cote ce intră în masa succesorală a defuncților, - și.
Împotriva ambelor hotărâri, în termen legal a declarat recurs pârâta -, criticând-o pentru nelegalitate.
A solicitat, în principal, admiterea recursului, modificarea hotărârilor recurate și respingerea acțiunii formulată de reclamantă ca lipsită de interes, iar în subsidiar, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
A susținut că certificatul de moștenitor nu are putere probantă împotriva terților în ceea ce privește drepturile succesorale. Cum reclamanta este terț față de certificatele a căror nulitate absolută a solicitat-o, nu justifică interes în promovarea acțiunii.
Pe fond, a arătat că hotărârile instanțelor anterioare sunt nelegale, deoarece au fost date cu încălcarea prevederilor art. 948 și 966 Cod civil.
A susținut că motivul de nulitate invocat de reclamantă nu se încadrează în categoria celor prevăzute expres de lege, la data încheierii actelor a căror nulitate s-a solicitat, fiind respectate cerințele legii.
Faptul că ulterior, ca urmare a desființării unui contract de întreținere au fost modificate cotele succesorale din acele acte, nu constituie motiv care să ducă la nulitatea absolută a acestora.
A expus pe scurt situația de fapt în speța dedusă judecății, concluzionând că în raport de susținerile formulate prin acțiunea introductivă nu există motive de nulitate absolută a celor patru acte juridice, astfel încât în mod greșit acțiunea a fost admisă.
Intimata reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârilor pronunțate de instanțele anterioare.
Recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Observând motivele scrise de recurs, Curtea constată că recurenta pârâtă a invocat două critici la adresa hotărârilor pronunțate în cauză de instanțele anterioare.
Prima critică se referă strict la lipsa de interes a reclamantei în promovarea acțiunii în constatarea nulității absolute a celor patru acte juridice, în timp ce a doua critică vizează în exclusivitate fondul litigiului, recurenta susținând că au fost încălcate dispozițiile art. 948 și 966 Cod civil.
Critica referitoare la lipsa de interes a recurentei pârâte în promovarea acțiunii de față este neîntemeiată, așa cum corect au reținut și instanțele anterioare.
Reclamanta este moștenitoarea defunctului, în calitate de descendent gradul I și ca atare, aceasta poate promova orice fel de acțiune ce ține de protejarea drepturilor recunoscute prin certificatul de moștenitor nr.44/23 iulie 1999, ce privește succesiunea autorului său.
În condițiile în care aceasta arată că prin emiterea celor patru acte juridice au fost modificate eronat cotele celorlalți moștenitori, cu implicații directe asupra cotei sale succesorale, reclamanta are interes în promovarea prezentei acțiuni.
Referitor la cea de-a doua critică invocată prin motivele de recurs, se constată că este întemeiată.
Nulitatea absolută este sancțiunea civilă care constă în desființarea cu efect retroactiv a unui act juridic încheiat cu încălcarea cerințelor legale.
Așadar, pentru a opera această formă de nulitate, este obligatoriu ca la momentul încheierii actului juridic să fi fost încălcată o cerință legală, obligatorie pentru încheierea în mod valabil a actului juridic respectiv.
Faptul că ulterior perfectării unui act juridic intervine o situație ce contravine în tot sau în parte celor stipulate în acel act, nu constituie cauză de nulitate absolută a acestuia și nu poate atrage desființarea lui.
Mai mult, nu orice situație intervenită ulterior încheierii actului juridic, poate fi calificată ca și cauză de nulitate absolută a acestuia, cauzele nulității fiind strict prevăzute de art. 948 - 966 Cod civil.
Față de aspectele subliniate, Curtea constată că acțiunea reclamantei a fost admisă în mod greșit de instanțele anterioare.
În primul rând, se constată că reclamanta a invocat drept cauză de nulitate absolută faptul că toate cele patru acte au fost încheiate fără existența unei cauze licite în sensul art. 948 pct. 4 Cod civil.
Referindu-se la lipsa cauzei juridice, reclamanta a făcut însă referire la o situație intervenită ulterior perfectării actelor juridice a căror nulitate absolută s-a solicitat.
Or, prevederile art. 948 pct. 4 cod civil trebuie aplicate și interpretate cu referire la momentul încheierii actelor juridice respective, când situația invocată nu intervenise și când funcționarul împuternicit cu întocmirea actelor a constatat că sunt îndeplinite cerințele legale pentru perfectarea valabilă a acestora.
În același timp situația invocată de reclamanta, respectiv desființarea prin hotărâre judecătorească irevocabilă a contractului de întreținere nr.11868/1984, autentificat de Notariatul de Stat D, încheiat între, și, cu consecințe directe asupra cotelor succesorale ale moștenitorilor, implicit asupra cotei recurentei reclamante, nu poate fi interpretată ca o lipsă a cauzei licite la perfectarea certificatelor de moștenitor și testamentului a căror nulitate s-a solicitat prin acțiunea introductivă.
În atare situație, critica recurentei sub acest aspect este fondată, astfel încât, în baza art. 312 alin.3 Cod pr. civilă raportat la art. 304 pct.9 Cod pr. civilă, recursul urmează a fi admis.
Vor fi modificate hotărârile instanțelor anterioare, iar pe fond va fi respinsă acțiunea precizată formulată de reclamanta, împotriva pârâtei.
Se va lua act că recurenta pârâtă nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta pârâtă, împotriva deciziei civile nr. 767 din 2 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- și a sentinței civile nr.2946 din 03 martie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă .
Modifică ambele hotărâri, iar pe fond respinge acțiunea precizată formulată de intimata reclamantă.
Ia act că recurenta pârâtă -, nu solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Judec.-
Tehn./4 ex.
30.01.2009
Jud.apel
Președinte:Costinela SălanJudecători:Costinela Sălan, Oana Ghiță, Sorin Drăguț
