Anulare act. Decizia 598/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 598/2008-
Ședința publică din 10.04.2008
PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța
JUDECĂTOR 3: Trif
Grefier:
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de recurenta reclamantă prin mandatar domiciliată în O,-, județul B și domiciliată în, nr. 950, în contradictoriu cu intimații pârâți, și, toți cu domiciliul în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 737/A din 11 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 5824 din 01.11.2004, pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosar nr. 1910/2000, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 03.04.2008 când părțile prezente au pus concluzii asupra recursului în încheierea din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 10.04.2008, când s-a pronunțat hotărârea.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5824/01.11.2004 pronunțată de Judecătoria Oradeaa fost respinsă ca nefondată cererea formulată de reclamanta împotriva pârâților, și, nefiind obligată reclamanta să-i plătească pârâtei de rândul 1 suma de 1.500.000 lei (ROL) cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta împreună cui soțul său au fost proprietari asupra imobilului cu nr.top 4024/54, înscris în 2947 Episcopia B, în natură reprezentând loc de casă cu casă în suprafață de 672.
În baza sentinței civile 842/1990 a Judecătoriei Oradeas -a dispus restabilirea situației anterioare de de sub 2 și 4 urmare a rezilierii contractului, vechiul proprietar transmițând ulterior dreptul său de proprietate, printr-un contract de donație în favoarea pârâtei de rândul 1.
Între cei trei pârâți s-a încheiat la data de 17.11.1998 un contract de vânzare cumpărare în temeiul căruia se transmitea dreptul de proprietate în favoarea pârâților de rândul 2-3 asupra imobilului, pârâta rezervându-și ulterior dreptul de uzufruct viager.
Se reține că, pentru a fi operabilă interdicția prev.de aert.15,al.1 din legea 54/1998 și pe cale de consecință și sancțiunea nulității absolute este necesar să fie întrunite cumulativ trei condiții: obiectul actului juridic, obiectul cererii de chemare în judecată și intervalul de timp dintre acestea.
Astfel, în privința primei condiții, textul legal are în vedere doar terenurile, iar în speță, ținându-se seama că obiectul contractului încheiat de părți îl constituie două categorii de imobile, instanța de fond a apreciat că această condiție este întrunită numai în privința terenului.
În ceea ce privește cea de a doua condiție, instanța reține că, legiuitorul nu a avut în vedere toate categoriile de cereri în justiție, ci numai una restrânsă, respectiv acțiunile de declarare a nulității actului juridic. Aceasta presupune o judecată într-un ciclu procesual obișnuit și nu într-o cale extraordinară de atac cum este contestația în anulare, în speță nefiind îndeplinită condiția amintită.
Totodată, pentru a fi incidență sancționarea este necesar ca înstrăinarea să aibă loc după legala investire a instanței de judecată, iar contestația în anulare a fost introdusă la data de 27.10.1998, contractul fiind încheiat de aproape o lună după acest moment (17.11.1998), astfel încât această condiție este întemeiată.
Avându-se în vedere că cele trei condiții se impun a fi incidente în mod cumulativ, instanța de fond a considerat că acest caz de nulitate nu poate fi reținut.
În ceea ce privește valabilitatea prețului, instanța de fond a reținut că, fiind necesar ca în cuprinsul contractului de vânzare cumpărare prețul stabilit să fie real, aceasta însă nu reclamă o echivalență exactă prin raportare la valoarea lucrului vândut, fiind posibil ca el să fie stabilit la un nivel inferior ținând seama și de relațiile existente între părți.
Astfel, între părți există raporturi de rudenie și afinitate, fapt ce justifică stabilirea acestuia la un nivel sub cel de circulație al imobilului astfel că, motivul de nulitate absolută invocat de reclamantă nu poate fi reținut.
Pe de altă parte art.34 din Decretul-lege 115/1938 prevede în mod expres cazurile în care se poate dispune rectificarea unei înscrieri din, iar reclamanta a solicitat radierea înscrierilor de sub 8 fără a invoca în mod expres vreuna din situațiile amintite de textul de lege.
În consecință, instanța de fond a apreciat ca nefondată cererea formulată de reclamantă, respingând-
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, reținându-se culpa procesuală a reclamantei în temeiul art. 274 din pr.civil a fost obligată aceasta să-i plătească pârâtei de rândul 1 suma de 1.500.000 lei reprezentând onorariu avocat.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta apelantă prin mandatara - căsătorită, în termenul legal și legal timbrat, solicitând admiterea apelului și desființarea sentinței ca neîntemeiată și nelegală.
Prin decizia civilă nr. 737/A din 11.09.2007, pronunțată în dosar nr. 4417/-, Tribunalul Bihora respins ca nefondat apelul civil introdus de apelanta din, 950, 48198, prin mandatar din O-/C - cod - în contradictoriu cu intimații din O-, și, ambii din O- împotriva sentinței civile nr.5824/01.11.2004 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care a păstrat-o în totalitate.
A obligat partea apelantă să plătească părții intimate, suma de 200 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente:
Criticile formulate de apelanta reclamantă privind citarea sa nelegală, au fost apreciate ca nefondate, întrucât prin cererea formulată de reclamantă în primă instanță s-a indicat domiciliul ales ca fiind în O-, adresă de la care s-a dispus citarea reclamantei. Mai mult, aceasta a fost reprezentată în cauză de avocat, astfel că nu poate fi reținută critica adusă de apelantă în sensul că i s-a încălcat dreptul la apărare.
În speță, apelanta a investit instanța cu o cerere, cerere care trebuia să îndeplinească dispozițiile art.112 din pr.civil și tot apelanta invocă neregularități privind adresa de la care urma să fie citată, cu toate că în cuprinsul cererii nu este menționată adresa acesteia din SUA, astfel că în mod corect a fost citată reclamanta la adresa menționată în cerere.
Apelanta își invocă propria culpă cu privire la modalitatea de citare în condițiile în care, în momentul investirii instanței cu o cerere, sarcina reclamantei este de a-și indica domiciliul la care urmează să fie citată, respectiv să i se comunice actele de procedură, iar în situația în care locuiește în străinătate, tot reclamantei îi revine obligația a-și stabili domiciliul ales și de a se conforma dispozițiilor art.93 din pr.civil invocate de aceasta.
Aspectele invocate de apelantă cu privire la faptul că nu a fost mandat avocatului să-i aleagă domiciliul procedural în România, sunt supuse regulii mandatului urmând a fi reglementate de părți pe cale separată în raport de dispozițiile legale care reglementează această materie.
În consecință, instanța a apreciat că nu au fost dovedite motive de nulitate a actelor de procedură, respectiv a hotărârii pronunțate de prima instanță, nefiind astfel incidente dispozițiile art.105 din pr.civil.
De asemenea, apreciindu-se că, reclamanta a fost legal citată la domiciliul indicat în cerere și cu atât mai mult cu cît a fost reprezentată prin avocat, instanța a reținut că nu sunt incidente dispozițiile art.297 din pr.civil pentru a opera astfel desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță.
De altfel, în apel reclamanta a fost citată la domiciliul din SUA, menționat în cuprinsul cererii de apel, astfel că putea să solicite suplimentarea probațiunii pe fond având în vedere caracterul devolutiv al apelului.
Pe fondul cauzei s-a apreciat că în mod corect a reținut prima instanță ca nefiind îndeplinite cumulativ cele 3 condiții prev.de dispozițiile art.15,al.1 din Legea 54/1998.
Referitor la obiectul dedus judecății, se apreciază că în mod corect a fost stabilit obiectul acțiunii raportat la petitul cererii și precizările formulate în ședința publică din 04.11.2004, instanța de fond analizând toate capetele de cerere formulate de reclamantă, respectiv atât cererea în anularea contractului de vînzare cumpărare dintre părți cât și cererea în anularea și radierea intabulării din 2947 O de sub 8,9 și 10 și de sub 8-9.
De asemenea, a fost analizată legalitatea contractului de vânzare cumpărare și prin raportare la temeiul nou invocat privind neseriozitatea prețului și cauza ilicită, în mod corect reținându-se de instanța de fond că în raport de relațiile de rudenie dintre părțile contractante se justifică prețul stabilit în contractul de vânzare cumpărare, cu atât mai mult cu cât vânzătoarei i s-a instituit și un drept de uzufruct viager, iar pârâții de rândul 2-3 au dobândit doar nuda proprietate.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, instanța a apreciat apelul formulat de reclamantă ca nefondat, astfel că l-a respins, în temeiul art.296 din pr.civil și, reținând culpa procesuală a apelantei, în temeiul art. 274 din pr.civil a fost obligată aceasta să-i plătească intimatei suma de 200 lei cheltuieli de judecată în apel reprezentând onorariu avocat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, prin mandatara, în cererea de recurs aceasta făcând mențiunea că motivele urmează a le depune ulterior până la prima zi de înfățișare.
Intimata, prin concluziile scrise depuse la dosar și prin concluziile orale ale avocatului acesteia, a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil procedural, lovit de nulitate absolută, iar pe fond ca fiind lipsit de temei de fapt și de drept. Intimata subliniază că recursul nu fost motivat în termenul legal de recurs, iar sancțiunea legală expresă a acestei situații este nulitatea absolută a cererii, intimata adăugând că imposibilitatea comunicării sentinței la domiciliul ales se datorează în exclusivitate culpei recurentei, chiar ea recunoscând că nu s-a conformat obligației legale de a-și alege un domiciliu în România.
Examinând litigiul prin prisma excepției invocate de partea intimată, instanța reține următoarele:
Decizia recurată a fost comunicată la data de 5 octombrie 2007, iar cererea de recurs depusă la instanță înăuntrul termenului prevăzut de lege nu cuprinde motivele pe care recursul se întemeiază.
Articolul 302 indice 1 din Codul d e procedură civilă stabilește că cererea de recurs este nulă dacă nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul. Sancțiunea nemotivării recursului se regăsește și în prevederile art. 306 alin. 1 din Cod, conform cărora recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.
Termenul de motivare a recursului este un termen legal imperativ, astfel încât sancțiunea nerespectării lui, conform art. 103 din Codul d e procedură civilă, este decăderea.
Față de considerentele ce preced, instanța, văzând totodată că în speță nu subzistă motive de ordine publică pe care să le pună în dezbaterea părților, urmează a constata nulitatea recursului exercitat în cauză.
În conformitate cu prevederile art. 274 din Codul d e procedură civilă, recurenta căreia îi aparține culpa procesuală, va fi obligată la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatei, reprezentând valoarea onorariului avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nulitatea recursului civil introdus de recurenta reclamantă prin mandatar domiciliată în O,-, județul B și domiciliată în, nr. 950, în contradictoriu cu intimații pârâți, și, toți cu domiciliul în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 737/A din 11 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în totul.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 300 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 10.04.2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat decizie în concept - judecător - - - - 17.04.2008
- judecător fond -
- judecători apel -,
- dact. gref. - 17.04.2008 - 2 ex.
Președinte:Moșincat EugeniaJudecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Trif
