Anulare act. Decizia 600/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 600
Ședința publică de la 05 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Spânu
JUDECĂTOR 2: Emilian Lupean
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Marica
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 309 din data de 11 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- și a sentinței civile nr. 3107 din data de 22 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Tg J în dosar nr- în contradictoriu cu intimații pârâți - decedată, și BIROUL NOTARULUI PUBLIC, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul reclamant și intimatul pârât, lipsind intimații pârâți, și BIROUL NOTARULUI PUBLIC.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța, constatând că nu au mai fost cereri de formulat sau excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul părților asupra recursului de față.
Recurentul reclamant a solicitat admiterea recursului conform motivelor scrise.
Intimatul pârât, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg- sub nr-, așa cum a fost precizată ulterior, reclamantul, în contradictoriu cu pârâții Biroul Notarului Public, a solicitat instanței ca prin sentința civilă ce se va pronunța să se dispună anularea certificatelor de moștenitor nr. 53/23.02.2004 și nr. 139/20.05.2004 supliment la certificatul de moștenitor nr. 53/2004.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că certificatele de moștenitor menționate au fost emise de Notarul Public, cu încălcarea dispozițiilor Legii 36/1995.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat, arătând că părțile s-au mai judecat în dosarul nr. 1099/2005, depunând în acest sens sentința civilă nr.1803/2006 a Judecătoriei Tg-
Reclamantul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției invocate arătând că nu sunt îndeplinite dispozițiile art.1201 C civil, întrucât cele două cereri nu sunt întemeiate pe aceiași cauză.
Prin sentința civilă nr.3107 din 22.04.2008 Judecătoria Tg.-J a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul m, iar pe fond a respins cererea privind anularea certificatului de moștenitor nr. 53/23.02.2004 și a certificatului de moștenitor nr. 139/20.05.2004, supliment la certificatul de moștenitor nr. 53/2007, formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții Biroul Notarului Public, și.
a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin certificatul de moștenitor nr.53/2004 s-a constatat că la decesul autorului au rămas ca moștenitori legali în calitate de soție, cu cota de conform art.1 din legea nr. 319/1944, reclamantul și pârâții și, în calitate de descendenți cu cota de fiecare conform art. 669.civ. și că masa succesorală se compune din suprafața de 90000 mp teren forestier, dobândit de autor prin reconstituirea dreptului de proprietate, conform titlului de proprietate nr. 678/11.09.2003.
S-a mai reținut că la data de 20.05.2004 a fost eliberat de același birou notarial certificatul de moștenitor nr. 139/2004, supliment la certificatul de moștenitor nr. 53/2004, constatând calitatea de moștenitori al acelorași părți și că în masa succesorală rămasă la decesul autorului, în afară de bunurile descrise prin certificatul de moștenitor 53/2004 a rămas suprafața de 3592 mp, teren casă, situat în intravilanul comunei și satului, dobândit de defunct prin reconstituirea dreptului de proprietate, conform procesului - verbal de punere în posesie din 25.03.2004, împreună cu două camere din casa de locuit, compusă în întregime din patru camere, pivniță și sală, construită din cărămidă acoperită cu tablă, făcute înainte de căsătorie, precum și cota de din două camere, pivniță și sală închisă, construite în timpul căsătoriei cu soția supraviețuitoare, căreia îi revine cealaltă cotă de, conform art.30 din Codul familiei.
S-a constatat că la data de 12.01.2005 prin cererea înregistrată sub nr. 1099/2005 pe rolul Judecătoriei Tg-J reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, și, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea parțială a certificatului de moștenitor nr. 53/23.02.2004, a certificatului de moștenitor nr. 139/20.05.2004 și să se dispună ieșirea din indiviziune a părților cu privire la bunurile rămase la decesul autorului, decedat la data de 12.02.2004, iar prin sentința civilă nr. 1803/2006 a Judecătoriei Tg-J, irevocabilă prin decizia nr. 1343/2006 a Tribunalului Gorja fost admisă în parte acțiunea, respins capătul de cerere privind anularea celor două certificate de moștenitor și atribuite bunurile conform variantei propuse de expert.
De asemenea, s-a constatat că reclamantul a formulat plângere împotriva Notarului Public pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art.246 Cod penal și fals intelectual, prevăzută de art.289 Cod penal și prin rezoluția din 14.09.2007, dată în dosarul nr. 559/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVAs -a dispus neînceperea urmăririi penale față de Notarul Public, reținându-se că certificatele de moștenitor nr.53/2004 și 139/2004 au fost emise de notarul public ca urmare a înțelegerii dintre moștenitori și acestea nu cuprind mențiuni nereale.
Motivând soluția pronunțată, instanța a reținut că excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul este neîntemeiată întrucât nu există tripla identitate de obiect, cauză și părți.
Pe fondul cauzei s-a reținut în raport de dispozițiile Legii nr.36/1995 cu referire la art.77 din această lege, că în speța de față notarul public a stabilit că părțile au calitatea de moștenitori ai autorului și componența masei succesorală, dovedită prin înscrisurile depuse, după care în conformitate cu dispozițiile art. 81 din același act normativ a întocmit încheierile finale a procedurii succesorale. care cuprind mențiunile prevăzute de 81 din Legea nr.36/1995 republicată; că pe baza încheierii finale, conform art. 83, a emis certificatul de moștenitor nr. 53/23.02.2004 și a certificatului de moștenitor nr. 139/20.05.2004, supliment la certificatul de moștenitor nr. 53/2004,care cuprind constatările din aceste încheieri referitoare la masa succesorală, numărul si calitatea moștenitorilor si cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.
S-a motivat că deși este adevărat că certificatul de moștenitor nr. 53 /2004 poartă data emiterii ca fiind 23.02.2004, iar încheierea finală apare ca fiind întocmită la data de 08.03.2004, acesta apare ca fiind o eroare materială, în condițiile în care în cuprinsul certificatului de moștenitor notarul public face trimitere la încheierea finală și certificatul cuprinde aceleași mențiuni ca cele din încheierea finală; că mai mult, atât certificatele de moștenitor,cât și încheierile finale poartă semnătura tuturor moștenitorilor și reclamantul nu a contestat că pe aceste înscrisuri emise de notarul public nu ar fi semnătura sa.
S-a concluzionat că erorile materiale cuprinse în încheierea finală, precum si eventualele omisiuni,potrivit dispozițiile art.87 din Legea notarilor publici și activității notariale pot fi îndreptate, la cererea moștenitorilor, în baza unei încheieri, făcându-se mențiune despre aceasta în încheierea finală și pe toate exemplarele certificatului de moștenitor și s-a precizat că deși nu poate fi reținută autoritatea de lucru judecat, cu ocazia judecării acțiunii civile înregistrate sub nr. 1099/2005, soluționată prin sentința civilă nr. 1803/2006, definitivă prin decizia civilă nr..1343/2006 a Tribunalului Gorjs -a stabilit că sunt legale certificatul de moștenitor nr. 53/23.02.2004 și certificatul de moștenitor nr.139/20.05.2004, supliment la certificatul de moștenitor nr. 53/2004 și au fost împărțite bunurile menționate în acestea.
S-a făcut trimitere la Rezoluția Parchetului de pe lângă Curtea De APEL CRAIOVA în cuprinsul căreia se reține că certificatele de moștenitor s-au emis de notarul public ca urmare a înțelegerii dintre moștenitori și acestea nu cuprind mențiuni nereale.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul considerând-o netemeinică și nelegală.
În motivele de apel s-a invocat faptul că instanța de fond nu a analizat lipsa acordului moștenitorilor privind cotele de contribuție ale autorului succesiunii și ale soțului supraviețuitor.
Că instanța în mod intenționat s-a făcut că nu observă că nu s-au respectat prevederile art.81 alin.1 și 2 din legea notarilor publici, referitor la întocmirea certificatelor de moștenitor în baza încheierii finale de dezbatere a succesiunii finale și nu invers.
Mai rezultă din motivele de apel că nu se poate reține ca fiind o eroare materială data de pe încheierea finală de 08.03.2004, ci este un abuz, respectiv o încălcare a legii.
O altă critică adusă sentinței se referă la faptul că nu s-a avut în vedere falsul produs cu ocazia emiterii procesului-verbal de punere în posesie din 25.03.2004 și că în esență certificatele de moștenitor nu întrunesc toate condițiile prevăzute de actele normative.
A mai criticat sentința și pentru că în mod greșit în condițiile în care s-a respins autoritatea de lucru judecat instanța de fond s-a raportat la sentința civilă nr. 1803/2006, întrucât sentința respectivă se referă la legalitatea certificatelor de moștenitor cu privire numai la două puncte de vedere și nu în totalitate.
S-a mai criticat sentința și pentru faptul că respingerea acțiunii s-a bazat și pe rezoluția Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, apreciată de apelant ca neavând o valoare juridică, fiind contestată de apelant la Procurorul General și fiind emisă o nouă rezoluție și că sub aspectul respectării dispozițiilor Legii nr.36/1995 trebuie să se pronunțe instanța civilă.
A mai arătat că nu s-a făcut referire la depozițiile lui, care a recunoscut că numai de două ori a fost la notar și nu de patru ori, deși este vorba de două certificate și două încheieri finale.
Prin dec. civilă nr. 309/2008 s-a dispus respingerea apelului ca nefondat reținându-se că reclamantul nu a făcut nici o dovadă că actele întocmite de către notarul public ar fi afectate de vreun motiv de anulare. Dimpotrivă s-a dovedit că aceste acte au fost legal și corect întocmite de către acesta.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând casarea lor ca nelegale și netemeinice cu admiterea pe fond a cererii sale în anulare.
Recurentul a motivat arătând că actele atacate nu au fost întocmite cu respectarea formelor legale, că notarul public nu a citat moștenitorii la emiterea lor și că din moment ce a comis nelegalități și abuzuri, aceste acte sunt nule.
Recursul este nefondat.
Recurentul nu a fost în măsură să invoce și nici să facă dovada vreunui motiv de anulare sau nulitate a actelor notariale atacate.
Dimpotrivă, probatoriul administrat în cauză a făcut dovada că aceste acte au fost legal întocmite, după care au intrat tot legal și opozabil în circuitul civil.
Prin sentința civilă nr. 1803/2006 a Judecătoriei Tg. J rămasă irevocabilă, s-a dispus partajarea bunurilor succesorale rămase după defunct.
Cu această ocazie s-a analizat și legalitatea emiterii certificatului de moștenitor care a stat la baza partajului, dispunându-se respingerea cererii reclamantului de anulare a acestui certificat, precum și a suplimentului emis ulterior.
În acest mod actele au intrat ca legale și opozabile în circuitul civil.
Chiar dacă în prezenta cauză reclamantul a invocat alte motive de anulare respectiv pretinse abuzuri ale notarului comise cu ocazia eliberării, aceasta nu exclude caracterul licit și opozabil al acestor acte.
Reclamantul nu a fost însă în măsură să facă dovada acestor abuzuri, iar cele invocate legate de necitarea succesorilor pentru momentul emiterii actului notarial sunt lipsite de relevanță, atât timp cât dezbaterea succesorală a fost legal efectuată, iar reclamantul nici nu invocă vreun motiv legat de dezbaterile pe care de altfel nici nu le contestă și de altfel nici nu le mai poate contesta.
Susținerile acestuia sunt așadar atât irelevante cât și lipsite de temei. Pe de altă parte, criticile legate de netemeinicie nici nu pot fi luate în considerare, ele neputând constitui motiv valabil de recurs.
În consecință, recursul reclamantului este nefondat, Curtea urmând a dispune respingerea lui conform considerentelor arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 309 din data de 11 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- și a sentinței civile nr. 3107 din data de 22 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Tg J în dosar nr- în contradictoriu cu intimații pârâți - decedată, și BIROUL NOTARULUI PUBLIC.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Mai 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
2 ex/7.05.2009
Tehn.red.
,
Gh.
Președinte:Dan SpânuJudecători:Dan Spânu, Emilian Lupean, Alexandrina Marica
