Anulare act. Decizia 628/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr. 608,-
DECIZIA NR.628
Ședința publică din data de 26 august 2009
PREȘEDINTE: Gherghina Niculae
JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Marilena Panait C -
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea contestației în anularea deciziei civile nr.543 din 11 iunie 2009, pronunțată de către Curtea de APEL PLOIEȘTI, formulată de contestatoarea, domiciliată în P, str.---, nr.6, cod poștal -, județul P, în contradictoriu cu intimații, domiciliată în P,-, cod poștal -, județul P, domiciliată în P,-,.1,.B,.8, cod poștal -, județul P, domiciliat în P, str.G-ral, nr.3,.23,.C,.48, cod poștal -, județul P și, domiciliată în P,-,.12 C,.B,.33, cod poștal -, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns contestatoarea personal, intimații și reprezentați de avocat din cadrul Baroului P, lipsind intimații și.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că cererea este netimbrată, că intimatele și au depus la dosar întâmpinare, precum și faptul că s-a depus din partea contestatoarei motive în dezvoltarea contestației în anulare.
Contestatoarea depune la dosar chitanța de plată a taxei judiciare de timbru nr.-/20.08.2009 și timbre judiciare în cuantum de 0,3 lei, ce s-au anulat la dosar.
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, declară că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea și dezbaterea cererii.
Contestatoarea, având personal cuvântul, susține cererea formulată întemeiată pe dispozițiile art.318 cod pr.civilă, invocând o greșeală materială, în sensul că instanța a confundat unele elemente din dosar, greșeală considerabilă ce a influențat soluția finală.
Solicită admiterea contestației, anularea deciziei atacate și rejudecarea recursului.
Avocat pentru intimații, depune la dosar concluzii scrise și solicită respingerea contestației în anulare ca nefondată, având în vedere că greșeala materială invocată de contestatoare se referă la o greșită apreciere a probelor, nefiind îndeplinite dispozițiile art.318 cod pr.civilă.
Solicită cheltuieli de judecată.
CURT E
Examinând contestația în anulare de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Ploiești, sub nr. 4191/2005 reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, (fostă ), și, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea certificatului de moștenitor nr. 637/7 iunie 1972, anularea contractului de donație autentificat sub nr. 8203/27.-, precum și anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat în data de 04.04.2003.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat ca în urma decesului numitei s-a întocmit certificatul de moștenitor nr. 637/07.06.1972 în care se menționează că moștenitoare este, fiica defunctei, însă acel certificat face o mențiune inexactă, și anume că "restul terenurilor prevăzute în anexa I, precum și casa situată pe terenul loc de casa (despre care anterior se afirmă că este situat în com., sat ), moștenitorii declară că sunt proprietatea personală a soțului defunctei, anume, pe care le-a avut de la părinții săi.
Reclamanta a precizat că acest certificat cuprinde două mențiuni false, și anume prima se referă la faptul că nu a fost soțul defunctei, adică a lui, iar cea de-a doua se referă la faptul că terenul era proprietatea lui, tatăl lui și nu lui.
A mai susținut reclamanta că această confuzie voit creată de către a dus la dezmoștenirea ei, care era nepoata lui și fiica fratelui lui și la intrarea unui teren ce a apartinut lui în proprietatea lui.
Reclamanta a mai arătat că în baza acestui certificat de moștenitor care cuprinde mențiuni false a fost intocmit un contract de donație prin care a transmis terenul în litigiu fiicei sale, care se numea la aceea dată, iar aceasta din urmă, care între timp a dobândit numele de, a vândut terenul unei terțe persoane, respectiv numiților.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâtele și fiica sa (fosta, ) au formulat întâmpinare prin care au solicitat ca reclamanta să aducă precizări dacă înțelege să solicite anularea acestor trei acte juridice sau solicită constatarea nulității lor.
Astfel, dacă reclamanta înțelege să solicite anularea lor, pârâtele au invocat excepția de tardivitate cu privire la acțiunea în anularea certificatului de moștenitor nr. 637/7.06.1972, precum și excepția lipsei calitații procesuale active a reclamntei cu privire la acțiunea în anulare a celor două contracte, de donație, respectiv de vânzare-cumpărare.
De asemenea, daca reclamanta solicită constatarea nulității absolute a actelor atacate, pârâtele au solicitat respingerea acțiunii în principal ca inadmisibilă, deoarece în această situație reclamanta ar fi avut la îndemână o acțiune în revendicare.
În subsidiar, pârâtele au solicitat respingerea acțiunii ca neântemeiată, deoarece acest imobil a fost stăpânit continuu, pașnic, netulburat și sub nume de proprietar începând cu anul 1959 de către pârâte, astfel încât se poate afirma că au dobândit și prin prescriptie achizitivă dreptul de proprietate asupra acestui teren.
În combaterea acțiunii și în sustinerea celor afirmate, pârâtele au solicitat admiterea probei cu inscrisuri și martori.
Și pârâții și au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția inadmisibilității actiunii, deoarece reclamanta este terț față de contractele de donație și de vânzare-cumpărare, astfel încât nu poate solicita nulitatea lor, reclamanta având cel mult la îndemână o acțiune în revendicare.
De asemenea, în situația în care s-ar respinge această exepție, pârâții au solictat respingerea acțiunii ca neântemeiată, invocand excepția uzucapiunii pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, care a fost folosit continuu, pașnic, netulburat și sub nume de proprietar de pârâtele și și fiica sa din 1959 și până în 2003, iar ulterior de cei doi pârâți.
Pârâții au mai invocat, referitor la contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1948/2003, că au fost de bună-credință la momentul încheierii lui.
La termenul de judecată din data de 05.09.2003 reclamanta a depus precizări la acțiune, arătând că înțelege să invoce constatarea nulitații absolute a actelor atacate, temeiul fiind frauda la lege, în sensul că la încheierea și eliberarea certificatului de moștenitor au fost incalcate dispozițiile legale cu privire la compunerea masei succesorale.
În susținerea celor afirmate, pârâții au solicitat admiterea probei cu înscrisuri și martori.
În urma administrarii probatoriilor, Judecătoria Ploieștia pronuntat sentința civilă nr. 8537/03.11.2005 prin care a respins excepțiile privind lipsa calitații procesuale active a reclamantei, precum și a inadmisibilitații acțiunii și a admis excepția uzucapiunii invocate de pârâți, iar pe fondul cauzei a respins acțiunea formulată de reclamanta ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri s-a formulat apel, iar prin decizia nr. 370/25.04.2006, pronuntata de Tribunalul Prahova, Sectia Civilă, apelul a fost respins ca nefondat.
Prin decizia nr. 1500/04.12.2006 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, s-a admis recursul declarat de reclamantă și s-a dispus casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Ploiești.
S-a reținut în considerentele acestei hotărâri că în mod nelegal instanța a schimbat obiectul cererii de chemare în judecată, prin admiterea și administrarea probelor pe faptul posesiei unui bun, având în vedere că obiectul cererii de chemare în judecată era anularea unor acte juridice, sens în care se impune analizarea, respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege pentru validitatea lor.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr-, care prin sentința civilă nr.7578/21.09.2007 a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta care a susținut că nelegal instanța a considerat ca valabil certificatul de moștenitor nr.637/7.06.1972, el fiind încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale privind masa succesorală, pentru că în realitate parcela nr.448 a fost proprietatea exclusivă a bunicului său, în acest mod fiind îndepărtată de la succesiune.
A mai arătat apelanta că prin acceptarea ca valabil a certificatului de moștenitor instanța a considerat că și contractele ulterioare sunt valabile, respectiv contractul de donație nr.8203 din 27 septembrie 1973 și contractul de vânzare-cumpărare din 4 aprilie 2003, ce au avut la bază certificatul de moștenitor menționat, deși trebuie să se dea eficiență principiului anulării actelor subsecvente ca urmare a anulării actului inițial.
Intimații și au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului întrucât apelanta nu a făcut dovada fraudei la lege, astfel că nu poate cere constatarea nulității actului lor de vânzare-cumpărare, nefiind răsturnată prezumția de bună-credință.
Intimatele și ( ) au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului, motivat de faptul că apelanta nu a reușit să facă dovada că terenul în litigiu, din parcela 448 aparținut autorului său, din moment ce a fost înscris în perioada 1959-1972 pe rolul autoarei, până în 2002 pe rolul lui, iar din 2003 figurează familia.
Tribunalul Prahova prin decizia nr.734/22.12.2008 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței civile nr.7578/21.09.2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că apelul vizează în primul rând nulitatea certificatului de moștenitor pe considerentul că terenul menționat în certificat ar fi aparținut în realitate bunicului apelantei, și nu unchiului său.
În legătură cu această critică, instanța a constatat că reclamanta nu a reușit să facă vreo dovadă certă că terenul în litigiu, la care face referire, în suprafață de 900 mp. situat în com., sat, parcela 448, ar fi aparținut autorului său,.
Mai mult decât atât, printr-o hotărâre irevocabilă dată printr-un proces de partaj de pe urma defunctului, s-a stabilit în mod clar că din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului nu face parte și terenul în suprafață de 900 mp, menționat anterior.
În aceste condiții, instanța de fond a constatat că motivele de nulitatate absolută a certificatului de moștenitor nr. 637/07.06.1972 sunt neîntemeiate, respingând capătul de cerere referitor la nulitatea absolută a acestui act.
Întrucât nu a fost dovedit un motiv de nulitate absolută a certificatului de moștenitor, nu se poate da nici eficiență principiului anulării actelor subsecvente, ca urmare a anulării actului inițial, cu atât mai mult cu cât anularea actelor subsecvente nu intervine automat, ci numai dacă acestea nu au o existență de sine stătătoare. Ori, în speță, actele subsecvente, contractul de donație nr.8203/27.09.1973 și contractul de vânzare-cumpărare din 04.04.2003 sunt distincte, având o existență independentă de primul act, fiind necesar a se dovedi în plus motive de nulitate absolută și cu privire la acestea, ceea ce nu s-a întâmplat în cauza de față.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, invocând disp. art.304 pct.9 Cod pr.civilă, susținând că în mod greșit a fost respins apelul întrucât certificatul de moștenitor nr.637/07.06.1972 a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale cu privire la masa succesorală.
În mod greșit instanța a reținut că recurenta-reclamantă nu a făcut dovada că terenul de 900 mp. din parcela 448 este al autorului său, atât timp cât simpla afirmație a intimatelor în fața notarului public că "restul terenurilor sunt proprietatea personală a soțului defunctei " este acceptată de instanță.
În realitate, așa cum reiese din probele administrate în cauză, parcela nr.448 a fost proprietatea exclusivă a bunicului său care a avut doi fii: și - tatăl recurentei-reclamante.
Rezultă fără dubii că prin încheierea necorespunzătoare a certificatului de moștenitor nrt.637/07.06.1972 a fost îndepărtată de la succesiune, fiind lipsită de dreptul său de moștenire în cote de din terenurile și casa aflate pe parcela nr.448, nesocotindu-se grav prevederile art.669 Cod civil.
De asemenea, contractul de donație autentificat sub nr.8203/27.09.1973, încheiat prin fraudarea legii, nu poate fi sancționat decât cu nulitatea absolută, la fel și contractul de vânzare-cumpărare din 04.04.2003.
Având în vedere că în baza certificatului de moștenitor a donat fiicei sale un drept pe care nu-l avea rezultă fără putință de tăgadă aplicarea principiului desființării actelor subsecvente ca urmare a anulării actului inițial, cu atât mai mult cu cât este vorba de o liberalitate, iar beneficiarul nu este lipsit de un drept, ci de un câștig.
Curtea, după analizarea actelor și lucrărilor dosarului, prin decizia civilă nr. 543 din 11 iunie 2009 a respins, ca nefondat recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr.734 din 22 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâtele, -, fiind obligată recurenta-reclamantă la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către intimații-pârîți - și, pentru următoarele considerente:
Reclamanta-recurentă a investit instanța cu o acțiune precizată la data de 05.09.2003, în constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr.637/07.06.1972, a contractului de donație autentificat sub nr.8203/27.09.1973 și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1948/04.04.2003, invocând frauda la lege constând în acea că certificatul de moștenitor a fost încheiat fără respectarea dispozițiilor legale cu privire la masa succesorală, iar celor două contracte (de donație și de vânzare-cumpărare) urmează să li se aplice principiul desființării actelor subsecvente ca urmare a anulării actului inițial, aspecte invocate și în prezentul recurs.
Soluția instanței de fond menținută în apel este legală întrucât reclamanta nu a făcut dovada existenței unei cauze de nulitate absolută a certificatului de moștenitor nr.637/07.06.1973.
Este de principiu că sancțiunea nulității intervine în cazul în care nu se respectă, la încheierea actului juridic civil, condițiile de validitate.
Una din cauzele care atrag nulitatea absolută a actului juridic civil este și frauda la lege, cauză invocată de reclamantă pentru constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor.
Frauda la lege este încălcarea intenționată, de către părți, adesea prin utilizarea unor mijloace viclene, a dispozițiilor imperative ale legislației în vigoare, cu ocazia încheierii sau executării unui act juridic.
Una din regulile în care se exprimă regimul juridic al nulității absolute este aceea că nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes, ceea ce primează fiind interesul general și nu cel personal ca în cazul nulității relative, de protecție.
Niciuna din aceste caracteristici nu se regăsesc în cauza de nulitate invocată de reclamantă pentru că interesul acesteia nu este unul general ci unul personal, susținând că a fost lipsită de dreptul său de moștenite în cotă de din terenurile și casa ce însemnează parcela nr.448 ce ar fi aparținut bunicului său. Totodată la emiterea certificatului de moștenitor nu a fost încălcată nicio dispoziție legală.
Susținerea recurentei-reclamante că au fost nesocotite prevederile art. 669 cod civil nu a putut fi avută în vedere întrucât la emiterea certificatului de moștenitor a fost respectată vocația succesorală izvorâtă din rudenie față de persoana decedată iar în principal acest text de lege nu vine în sprijinul motivului invocat de reclamantă, că i s-ar fi încălcat dreptul său la moștenirea altui defunct decât cel pentru a cărui succesiune s-a emis certificatul de moștenitor.
Cum recurenta-reclamantă nu a făcut dovada existenței vreunui motiv de nulitate absolută, în mod corect a fost respinsă acțiunea.
Astfel, s-a reținut, pe cale de consecință, că nici cel de-al doilea capăt de cerere nu este întemeiat, neputându-se face aplicarea principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal, de vreme ce actul inițial, care este certificatul de moștenitor, este un act juridic valabil.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatoarea, susținând că judecata în recurs a fost rezultatul unei greșeli materiale întrucât în mod eronat s-a reținut că ar fi solicitat a se constata dreptul său de moștenire la succesiunea defunctului, acesta fiind unchiul său în privința căruia nu are vocație succesorală.
Curtea, examinând decizia recurată în raport de actele și lucrările dosarului, de motivele invocate și de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că prezenta contestație în anulare este neîntemeiată din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Având în vedere că pretinsele greșite rețineri de instanța de recurs a unei situații de fapt nu pot fi apreciate ca având caracterul unei greșeli materiale, de vreme ce eroarea nu vizează un aspect formal al judecății recursului, ci implică și o reapreciere a probelor, constatând că motivele invocate de contestatoare nu se circumscriu cazului de contestație reglementat de art.318 cod. pr. civilă,Curtea urmează a respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatoarea împotriva deciziei nr.543/11.06.2009.
Văzând și dispozițiile art.274 cod pr.civilă, urmează a fi obligată contestatoarea la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimații, reprezentând onorariul de avocat, conform chitanței nr.21/24.08.2009, aflată la fila 21 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulareadeciziei civile nr.543 din 11 iunie 2009, pronunțată de către Curtea de APEL PLOIEȘTIformulată de contestatoarea, domiciliată în P, str.---, nr.6, cod poștal -, județul P, în contradictoriu cu intimații, domiciliată în P,-, cod poștal -, județul P, domiciliată în P,-,.1,.B,.8, cod poștal -, județul P, domiciliat în P, str.G-ral, nr.3,.23,.C,.48, cod poștal -, județul P și, domiciliată în P,-,.12 C,.B,.33, cod poștal -, județul P, ca nefondată.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către intimații.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 august 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Marilena Panait
- - C - - -
Grefier,
- -
Operator date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Red.dact.MP/CC
7 ex. 22.09.2009
Președinte:Gherghina NiculaeJudecători:Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Marilena Panait
