Anulare act. Decizia 674/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.674/
Ședința publică din 19 nov.2008
PREȘEDINTE: Luminița Șolea
JUDECĂTOR 2: Romeo Jirlăeanu
JUDECĂTOR 3: Anica Ioan
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de reclamanții B și B, ambii cu domiciliul în comuna, jud.G împotriva deciziei civile nr.246/13.05.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit recurenții-reclamanți și intimații-pârâți B, B, B (),.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că prin serviciul registratură s-au depus:chitanța nr.-/24.09.2008 cu care recurenta reclamantă B face dovada achitării taxei judiciare de timbru în val. de 6 lei precum și un timbru judiciar de 0,15 lei, se solicită judecarea cauzei și în lipsă, după care;
Curtea constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin sentința civilă nr.103/20.02.2008, Judecătoria Lar espins ca nefondată acțiunea în constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 377 /21 decembrie 1995.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 21.12.1995, reclamanții B și B au vândut pârâților B căsătorit cu B și căsătorită cu, imobilul proprietatea lor din comuna, compus din suprafața de 1765. și casa de locuit cu anexele gospodărești de pe acest teren, în cote egale de câte pentru fiecare dintre cei doi pârâți căsătoriți.
Prețul vânzării a fost de 600.000 lei vechi, fiecare dintre cei doi pârâți plătind la data autentificării actului câte 300.000 lei vechi.
Reclamanții-vânzători și-au rezervat dreptul de uzufruct viager.
Motivul invocat pentru constatarea nulității contractului a fost frauda la lege și eroarea obstacol. Frauda la lege s-a invocat ca urmare a prețului derizoriu, au susținut reclamanții, iar eroarea obstacol a fost motivată pe reprezentarea avută de reclamanți la încheierea actului în sensul că au crezut că încheie un contract cu clauză de întreținere.
Instanța de fond nu a reținut însă niciunul dintre aceste motive de nulitate invocate, constatând că prețul imobilului vândut de către reclamanți pârâților care le sunt copii, a fost de comun acord stabilit, la data încheierii actului, vânzătorii aveau discernământ și din conținutul actului rezultă că voința lor a fost de a-și lăsa averea celor doi copii.
De eroare obstacol nu poate fi vorba deoarece actul încheiat e clar, iar vânzătorii au înțeles să-și rezerve dreptul de uzufruct pe timpul vieții, fără a face vreo mențiune referitoare la obligația de întreținere.
Împotriva acestei hotărâri reclamanții au declarat apel, în motivarea căruia au reiterate motivele de nulitate ale contractului, arătate în acțiune, respectiv disproporția exagerată între valoarea imobilului și prețul practicat, ceea ce presupune o cauză ilicită, de natură să afecteze validitatea contractului, precum și eroarea asupra naturii actului ce s-a încheiat.
Soluția instanței de fond a fost criticată și prin prisma faptului că nu s-a ținut seama de poziția pârâtei B exprimată prin întâmpinare, care a recunoscut că nu a prestat întreținere față de cei doi reclamanți și nu s-a ținut seama nici de declarația martorei, care a arătat că reclamanții nu au cunoscut de la început că nu este una și aceeași clauza de întreținere cu cea de uzufruct, aspect confirmat și de pârâtul B cu ocazia interogatoriului ce i-a fost luat.
Prin decizia civilă nr.246/13.05.2008 Tribunalul Galația respins apelul ca nefondat.
Tribunalul, analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, prin prisma motivelor invocate și potrivit art. 295 alin. 1.pr.civ. a constatat că apelul este nefondat pentru cele ce se vor arăta:
În mod corect prima instanță a statuat că în cauză nu poate fi reținută nici frauda la lege, nici eroarea obstacol, drept cauze de nulitate a contractului încheiat de părți.
Reclamanții și pârâții sunt părinți și copii, iar ei, de comun acord, au hotărât să vândă și respective să cumpere imobilul - casă de locuit și teren aferent din comuna, jud.
Intenția reclamanților, astfel cum rezultă din actul încheiat a fost să vândă imobilul celor doi copii, amândoi căsătoriți, în părți egale, fără să se stipuleze vreo obligație de întreținere a vânzătorilor, în sarcina cumpărătorilor.
Nici declarațiile martorilor audiați în cauză nu au făcut dovada că intenția părților, la momentul încheierii actului de vânzare-cumpărare a fost aceea a înstrăinării imobilului sub condiția ca cei doi copii să le asigure întreținerea până la sfârșitul vieții.
Reclamanții nu și-au rezervat decât uzufructul viager.
Contractul a fost încheiat în fața notarului, și prin semnătură părțile și-au însușit cele declarate, astfel încât toate fac credință până la înscrierea în fals.
De altfel, dacă actul încheiat s-ar fi vrut un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, date fiind relațiile dintre părți, respectiv de părinți și copii, cea mai mare parte a prețului s-ar fi convertit într-o obligație de întreținere, știut fiind faptul că și proporția dintre prețul în bani și cel în natură poate califica un act juridic încheiat ca fiind un contract de vânzare-cumpărare pur și simplu sau un contract de întreținere.
Cât privește prețul vânzării, el nu poate fi considerat derizoriu la nivelul anului 1994 când s-a încheiat contractul, iar pe de altă parte acesta a fost stabilit de comun acord, părțile înțelegându-se în această privință.
Nici celelalte critici din apel referitoare la poziția pârâtei B, exprimată prin întâmpinare sau declarația martorei care a confirmat că reclamanții au aflat târziu că una este clauza de întreținere și alta este clauza de uzufruct viager, nu sunt de natură a schimba hotărârea primei instanțe.
Chiar dacă pârâta Bam enționat în întâmpinare că nu a fost în măsură să acorde întreținerea cuvenită reclamanților, pe motiv că lucrează în străinătate, această declarație nu poate atrage nulitatea contractului, nefiind o cauză de nulitate prevăzute de lege, după cum nici declarația martorei, care a menționat că reclamanții nu au cunoscut sensul clauzei referitoare la uzufruct, nu lovește cu nulitatea actul încheiat.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs - reclamanții B și B pe care l-au întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.5 Cod procedură civilă.
In motivarea acestui recurs, reclamanții au susținut că Tribunalul a omis să dispună citarea prin publicitate lărgită a pârâtei B (), aceasta fiind plecată din țară.
Instanța de apel a pronunțat o hotărâre în contradictoriu cu alte părți decât cele chemate în judecată de către reclamanți, anume.
Pe fondul cauzei au susținut că prețul stipulat ca fiind achitat a fost un preț derizoriu care a asigurat pârâților cumpărători un folos injust și ilicit vizând fraudarea art.1303 cod civil coroborat cu art.5 Cod civil în sensul că lezează chiar bunele moravuri.
Disproporția exagerată între valoarea bunului și prețul practicat atestă că s-au încălcat dispozițiile art.948 pct.4 Cod procedură civilă în sensul că s-a practicat o cauză ilicită de natură să afecteze validitatea contractului.
In al doilea rând, reclamanții au fost în eroare asupra naturii actului încheiat crezând că au încheiat un contract cu clauză de întreținere.
Mai mult, instanța de apel nu a analizat și nu s-a pronunțat cu privire la una din probele esențiale, respectiv răspunsurile la interogator ale pârâtului B.
Pentru aceste considerente, au solicitat admiterea recursului și a acțiunii și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.377/21.12.1995.
Recursul declarat nu poate fi primit.
Critica privind citarea pârâtei B (), nu poate fi reținută deoarece, greșita citare, a acesteia reprezintă nulitate relativă ce poate fi invocată doar de partea vătămată și nicidecum de către reclamante.
Așadar în cauză nu sunt aplicabile disp.art.304 pct.5 Cod procedură civilă.
Cu privire la faptul că în dispozitivul deciziei de apel apare numele unei persoane ce nu a fost parte în proces, respectiv, deși este adevărată această susținere, nu reprezintă un motiv de admitere a recursului ci poate fi corectată de către Tribunal prin îndreptarea erorii materiale prev. de art.281 Cod procedură civilă.
Pe fondul cauzei, recurenții au invocat aceleași motive ca și în cererea de chemare în judecată și în apel și ambele instanțe s-au pronunțat în raport de acestea.
In recurs reiterarea acelorași motive, atrage o reanalizare a susținerilor privind situația de fapt și interpretarea probelor, ceea ce nu se poate realiza în această cale extraordinară ca cea a recursului, care poate fi admis doar pentru unul dintre motivele de nelegalitate -și nu de netemeinicie prev. de art.304 pct.1- 9 Cod proc.civilă.
In cauză, nefiind incident motivul de recurs invocat de către recurenți - art.304 pct.5 Cod procedură civilă și critica pe fond vizând netemeinicia hotărârilor pronunțate anterior, Curtea va respinge recursul de față ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de reclamanții B și B, ambii cu domiciliul în comuna, jud.G împotriva deciziei civile nr.246/13.05.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.11.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.AI-16.12.2008
Dact.MH-16.12.2008/2 ex.
Fond:
Apel: -
Președinte:Luminița ȘoleaJudecători:Luminița Șolea, Romeo Jirlăeanu, Anica Ioan
