Anulare act. Decizia 710/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr. 6961,-
DECIZIA NR.710
Ședința publică din data de 14 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Aurelia Popa
JUDECĂTORI: Aurelia Popa, Elena Staicu Mioara Iolanda
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârât cu domiciliul ales în comuna, cod poștal -, județul împotriva deciziei civile nr.213 din 25 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în T, str.- -,.34,.B,.1,.28, cod poștal -, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul pârât și intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 6,00 lei taxă judiciară de timbru, potrivit chitanței -/12.10.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,50 lei, ce s-au anulat la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că recurentul a depus la dosar o notă de concluzii și acte medicale ce îl privește pe numitul, respectiv adeverința medicală nr.A/853/11.12.2008 și nr.3359/5.10.2007, iar intimatul reclamant a depus la dosar întâmpinare.
Părțile, având pe rând cuvântul, declară că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea și dezbaterea recursului.
Recurentul pârât, având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate și pe fond menținerea sentinței instanței de fond, cu cheltuieli de judecată, taxa judiciară de timbru.
Intimatul reclamant, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, ca legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.696- la Judecătoria Târgoviște, reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul, a solicitat să se dispună anularea testamentului universal autentic intervenit la data de 9 octombrie 2007 între pârât și fratele său.
Motivând cererea, reclamantul a învederat că, înainte de a muri, fratele său a fost grav bolnav, iar pârâtul nu l-a lăsat să-l îngrijească, lucru ce-l făcea de mai
mulți ani.
A mai arătat reclamantul că legatarul a dat dovadă de ingratitudine față de testator, atentând la viața lui, în sensul că nu i-a acordat îngrijire, iar lui, reclamantului, nu i-a permis să aibă grijă de fratele său.
Prin sentința civilă nr.5987/16.12.2008, Judecătoria Târgoviștea respins acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtului, reținând că, prin cererea dedusă judecății, reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul, a solicitat anularea testamentului universal autentic intervenit între pârât și fratele său, la data de 9 10. 2007, invocând lipsa de discernământ a testatorului și ingratitudinea gratificatului.
Se mai arată că, potrivit art.1169 din codul civil, cine face o propunere în fața judecății, trebuie să o probeze.
În speță, reclamantul nu a administrat probe care să evidențieze realitatea celor invocate de el în cuprinsul cererii de chemare în judecată; dimpotrivă, la termenul de judecată indicat de instanță pentru administrarea probelor, acesta nu s-a prezentat și nu indicat numele martorilor propuși spre audiere, în vederea citării lor.
Împotriva sentinței civile nr. 5987/16.12.2008 a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în lipsa sa și a apărătorului, instanța de fond, fără a-i respecta dreptul la apărare, a audiat martorul și a pronunțat sentința atacată.
Se mai arată că afirmațiile martorei sunt false, că întâmpinarea pârâtului reprezintă încă o dovadă a intenției acestuia de a induce în eroare justiția cu afirmații incredibile, exact inverse realității și prezentate în procesele anterioare pe care le-a pierdut și că prin acest testament încearcă să intre în posesia bunurilor pe care le-a moștenit de la părinți într-un moment de lipsă de discernământ.
S- solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât i-a fost încălcat dreptul la apărare.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul a solicitat respingerea apelului, arătând că toate acuzațiile făcute de reclamant în fapt și în drept, nu se sprijină pe nicio dovadă.
Tribunalul Dâmbovița, prin decizia civilă nr.213 din 25 mai 2009, a admis apelul, a desființat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare, reținând că ste întemeiată critica apelantului cu privire la încălcarea dreptului la apărare, întrucât, așa cum rezultă din cuprinsul dosarului de fond, apelantul-reclamant a fost asistat la instanța de fond de avocat, conform delegației aflată la fila 22.
S-a mai arătat că este adevărat că la ultimul termen de judecată reclamantul și apărătorul acestuia au lipsit, iar la dosar, pentru acest termen, nu a existat nicio cerere de amânare sau lăsare la ultima strigare, însă instanța era datoare să amâne pronunțarea pentru a da posibilitatea reclamantului să-și facă apărările prin depunerea de concluzii scrise cu atât mai mult cu cât reclamantul era asistat.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul, pentru următoarele motive:
Se susține că la data întocmirii testamentului, dar și la cererea sa, au fost eliberate două documente medicale care atestă sănătatea neuro-psihică și cea medicală a testatorului, însă, aceste acte nu au fost primite de instanța de apel.
Se arată de recurent că a existat o procedură legală înaintea pronunțării sentinței instanței de fond, motiv pentru care, solicită respingerea apelului și judecarea recursului.
Intimatul a formulat, la data de 9.10.2009, întâmpinare arătând că afirmația pârâtului că este în posesia a două certificate medicale, că fratele său ar fi fost sănătos psihic când a semnat testamentul, este lipsită de sens, deoarece la niciunul din cele două procese de la judecătorie și tribunal, nu a scris nimic despre aceste acte medicale.
Susține intimatul că o dovadă indubitabilă că la data semnării testamentului fratele său nu mai avea discernământ, o constituie că a deschis o nouă acțiune, identică cu cea din 2005, prin care solicita anularea actului de vânzare-cumpărare.
Arată intimatul că starea psihică a fratelui său a început să se degradeze începând din anul 2004, când s- îmbolnăvit grav, fiind dus la spital de un vecin, iar de a doua zi a preluat totul, fiind bolnav de TBC pulmonar activ și diabet.
Precizează intimatul că testamentul ce face obiectul dosarului de față este semnat într-un moment de lipsă de discernământ, fără logică, nedrept și ilegal, motiv pentru care trebuie anulat.
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente, Curtea va reține că recursul este fondat, potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare:
Referitor la susținerea recurentului că posedă acte medicale care atestă sănătatea neuro-psihică a testatorului, respectiv adeverința medicală nr. /11.11.2008, adeverința medicală eliberată de Cabinetul Medical, aflată la fila 12 dosar recurs, urmează să fie avute în vedere de instanța de apel, cu ocazia soluționării apelului.
Este fondată susținerea recurentului că în mod corect prima instanță a procedat la judecarea cauzei, întrucât existența unei delegații la dosar nu obligă instanța să aștepte avocatul, în condițiile în care la dosar nu există o cerere a reclamantului sau a apărătorului acestuia pentru a lăsa dosarul la o altă strigare.
Mai mult, art. 129 alin. 1 pr.civilă, obligă ca părțile să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. Din textul legal sus-menționat, rezultă că părțile au obligația să se prezinte în instanță și să urmărească finalizarea procesului, instanța neavând obligația să aștepte venirea părților și a avocaților, în condițiile în care aceștia trebuie să se prezinte în sală la ora 8,00.
Curtea va constata că în mod greșit instanța de apel a invocat dispozițiile art. 297 alin. 1 pr.civilă, desființând sentința cu trimitere spre rejudecare, nefiind incidente dispozițiile acestui text de lege.
În baza dispozițiilor art. 312 alin.3 pr.civilă, Curtea va admite recursul, va casa decizia tribunalului și va trimite cauza spre rejudecare, pentru soluționarea pe fond a apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Admite recursul formulat de pârâtul, cu domiciliul ales în comuna, cod poștal -, județul împotriva deciziei civile nr.213 pronunțată la 25 mai 2009 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în T, str.- -,.34,.B,.1,.28, cod poștal -, județul
Casează decizia nr.213 pronunțată la 25 mai 2009 de Tribunalul Dâmbovița și trimite cauza, spre rejudecare, la Tribunalul Dâmbovița.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 octombrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Aurelia Popa, Elena Staicu Mioara Iolanda
- - - - - -
Grefier,
Red. ES
Tehnored.PJ
5 ex/15.10.2009
696- Judecătoria Târgoviște
6961,- Tribunalul Dâmbovița
,
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
Președinte:Aurelia PopaJudecători:Aurelia Popa, Elena Staicu Mioara Iolanda