Anulare act. Decizia 728/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
-ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.4882/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.728/
Ședința Publică din data de 09 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Zeca Dorina
JUDECĂTOR 2: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 3: Petre Magdalena
GREFIER - -
****************
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de către recurentul-reclamant, împotriva sentinței civile nr.4278 din data de 20.05.2009, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.9527/3/LM/2009, în contradictoriu cu intimații-pârâți Primăria Municipiului și-având ca obiect "anulare act".
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la data de 02 februarie 2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, pentru a da posibilitate părților de a formula și prezenta la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 09.02.2010, când a dat următoarea decizie:
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.4278 din 20.05.2009 Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins cererea formulată de reclamantul - împotriva pârâților Primăria Municipiului B și, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut că prin cererea de chemare în judecată reclamantul - a solicitat anularea dispoziției nr.401/2008, prin care Primarul General al municipiului Bad ecis delegarea pârâtului în funcția de director general al
A reținut instanța de fond că în temeiul dispozițiilor art.6.4.1. din Statutul directorul general se numește prin dispoziția Primarul General, astfel că și delegarea în funcția de director general se dispune tot de Primarul General.
Având în vedere că reclamantul nu este parte a raportului de muncă existent între Primarul General și instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și a respins acțiunea sa în consecință.
Împotriva sentinței civile anterior menționate a declarat recurs reclamantul -.
În motivarea recursului se arată că în mod greșit a fost admisă excepția necompetenței funcționale a Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București, instanță învestită inițial de recurent.
Arată recurentul că între Primarul General al municipiului B și directorul general nu există raporturi specifice raporturilor de muncă, astfel că în mod greșit s-a reținut că revine Secției a VIII-a, Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale competența de soluționare a cauzei în primă instanță.
Astfel, reprezintă o instituție cu personalitate juridică, distinctă de Primăria municipiului B, funcționând în baza competențelor delegate de Consiliul General al Municipiului B, fiind condusă de un Consiliu Executiv și nu de către Primarul General, raporturile de muncă ale directorului general încheindu-se cu Consiliul Executiv al, similar relației dintre consiliul de administrație și directorul general al unei societăți comerciale sau regii autonome.
Pentru aceste motive în mod greșit s-a reținut că acțiunea sa privește un litigiu de muncă, astfel că recurentul solicită casarea sentinței civile și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de contencios administrativ.
Intimatul a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
În apărare intimatul afirmă că în mod corect a apreciat instanța de fond că dispoziția contestată de recurent nu are natura unui act administrativ, fiind specifică raporturilor de muncă, astfel că respingerea acțiunii recurentului pentru lipsa calității procesuale active este temeinică, recurentul fiind terț de raporturile juridice născute prin emiterea dispoziției de delegare.
Intimata Primăria municipiului B nu a depus întâmpinare la recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea, în temeiul art. 304 pct.9 proc.civ. va admite recursul civil de față, va casa sentința civilă recurată și în temeiul art. 312 alin. 5.proc.civ. va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul București -Secția de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția de contencios administrativ și fiscal sub nr- reclamantul - a chemat în judecată pârâta Primăria municipiului B, solicitând anularea dispoziției nr.401/14.03.2008, criticând dispoziția în discuție sub aspectul lipsei competenței Primarului General de a dispune delegarea în funcția de director general al Agenției de Reglementare a nivelelor de servicii a Municipiului B secțiunea apă-canal, denumită
A arătat reclamantul că dispozițiile art.63 alin. 5 litera e din Legea nr.215/2001 republicată, pe care a fost întemeiată măsura delegării în funcția de director general al, nu sunt aplicabile în cauză întrucât modalitatea de numire în funcția de director general este prevăzută de nr.153/2001.
Potrivit art. 6 din anexa 1 nr.153/2001 membri Consiliului Executiv al sunt validați prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului B, directorul general fiind validat la propunerea Comisiei ACTE a astfel că Primarul General nu avea competența de a delega și numi directorii
Prin încheierea din 21.11.2008 instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât a persoanei delegate prin dispoziția contestată.
Prin încheierea din 13.02.2009 Tribunalul București Secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței funcționale a instanței de contencios administrativ și fiscal, reținând că pârâtul nu are calitatea de funcționar public iar delegarea sa în funcția de director general al s-a realizat în temeiul Codului Muncii.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a-VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, fiind soluționată prin sentința civilă recurată în cauza de față.
Astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului la data emiterii dispoziției nr. 401/14.03.2008 statutul era reglementat de prevederile nr.153/2001 și nr.233/2005.
În conformitate cu Statutul, adoptat prin nr.153/2001, activitatea instituției este condusă de un Consiliu Executiv, compus din directorul general, directorul tehnic și directorul pentru servicii.
Membrii Consiliului Executiv al vor fi validați prin hotărâre a, prevede art.6.2. din Statut, astfel că între Primarul General al municipiului B și membrii Consiliului Executiv al nu existau raporturi specifice raporturilor născute din încheierea contractului individual de muncă, mandatul acestor membri fiind conferit de Consiliul General al Municipiului
Este de observat că reclamantul a înțeles să învestească instanța de judecată cu o acțiune în contencios administrativ, astfel că a parcurs procedura prealabilă prevăzută de dispozițiile art.7 din Legea nr.554/2004 și s-a prevalat de dispozițiile art.7 alin.3 din Legea nr.554/2004, considerând dispoziția criticată ca fiind un act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept.
Având în vedere criticile formulate cu privire la legalitatea dispoziției nr.401/2008 Curtea apreciază că soluționarea acțiunii în raport de legislația muncii și respingerea acțiunii ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă constituie o încălcare a principiului disponibilității procesuale, rezultând cu evidență din actele dosarului că reclamantul a solicitat analizarea legalității dispoziției nr.401/2008 pe calea contenciosului administrativ.
În exercitarea atribuțiilor sale de autoritate a administrației publice locale primarul emite dispoziții cu caracter normativ sau individual, acte a căror legalitate se analizează prin raportare la condițiile de valabilitate specifice actului administrativ.
Dispozițiile legii nr.215/2001 republicată, cu modificări și completări ulterioare recunosc instituției primarului și calitatea de angajator, specifică dreptului muncii, exercitând această calitate atunci când numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum și pentru conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de interes local, potrivit prevederilor art.63 alin.5 litera e din Legea nr.215/2001 republicată, cu modificări și completări ulterioare.
Determinarea naturii juridice a actului contestat de recurent este atributul instanței de contencios administrativ, calificare în funcție de care instanța de contencios administrativ are libertatea de pune în discuție inadmisibilitatea acțiunii în contencios administrativ, în cazul în care apreciază că dispoziția contestată nu este emisă de pârâtă în calitate de autoritate a administrației publice locale, ci intr-o alta calitate.
Pentru aceste considerente Curtea va admite recursul civil de față, va casa sentința civilă nr.4278 din 20.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul București Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-reclamant, împotriva sentinței civile nr.4278 din data de 20.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.9527/3/LM/2009, în contradictoriu cu intimații-pârâți Primăria Municipiului prin Primarul General și .
Casează sentința recurată și trimite cauza spre competentă soluționare la Secția a IX-a de Contencios Administrativ a Tribunalului București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Tehnored.
2 ex./09.03.2010
Jud.fond:;
Președinte:Zeca DorinaJudecători:Zeca Dorina, Farmathy Amelia, Petre Magdalena
