Anulare act. Decizia 924/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

completul -II/

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.924/2009-

Ședința publică din data de 13 mai 2009

PREȘEDINTE: Dana Cigan

- -

- JUDECĂTOR 2: Felicia Toader

- -

- JUDECĂTOR 3: Doina Măduța

- -

- judecător

- -

- grefier

Pe rol fiind pronunțarea recursurilor civile declarate de recurenții reclamanți senior, junior, -toți cu domiciliul în O,-, județul B și recurentul pârât, domiciliat în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți, domiciliat în O, str. -, - 150,. 10, județul B, domiciliată în, nr. 60, județul B, domiciliată în, nr. 800, județul B, și reședința în O,-, -.A,. 19, județul B, ASOCIAȚIA " ", cu sediul în O,-, județul B, domiciliat în O,-/1(13A), județul B, domiciliată în, nr.111, județul B, și, ambele domiciliate în O,-, județul B, domiciliată în O,-,.45, județul B, domiciliat în O,-, - 14,. 4, județul B, prin mandatar, domiciliat în O,-, -.1,.1, județul B, domiciliat în O,-, județul B, domiciliată în O,-,. 45, județul B, domiciliat în Târgu J, str. 8 -,.8,.F,.7, județul G, domiciliat în O,-,.42, județul B, domiciliată în O,-, județul B, COMISIA LOCALĂ O PENTRU APLICAREA LEGII NR.18/1991, COMISIA JUDEȚEANĂ O DE APLICARE LEGII NR. 18/1991, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI,cu sediul în O, nr.1, județul B, împotriva deciziei civile nr. 326/A din 19 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, prin care a fost schimbată în parte sentința civilă nr. 1404/2007 pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect: anulare act.

La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 8 aprilie 2009, dată la care părțile prezente au pus concluzii în recurs, concluzii consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 15 aprilie 2009, 22 aprilie 2009, 29 aprilie 2009, 5 mai 2009 și respectiv 13 mai 2009.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursurilor civile de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.1404 din 27.02.2007, pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr-, a fost admisă excepția autorității de lucru judecat cu privire la capătul de cerere privind notarea în cartea funciară a construcțiilor edificate de către reclamanți, invocată de către intervenienta Asociația, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții, Irma, Primăria O,Comisia Locală O de Aplicare a Lg.18/1991 și Comisia Județeană B de Aplicare a Lg.18/1991 și cu intervenienta Asociația, a fost admisă cererea de intervenție formulată de către intervenienta Asociația, au fost respinse pretențiile pârâtului, privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiate.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr.7021/1992, pronunțată în dosar 3302/1992 al Judecătoriei Oradea, instanța a dispus desființarea Hotărârii nr.94/C/1991 a Comisiei Județene B și obligarea acesteia la reconstituirea dreptului de proprietate asupra imobilelor înscrise în CF 5837 O nr.top.5448/1 în suprafață de 428 mp și nr.top.5449/3 în suprafață de 1375 mp, iar pârâta Comisia Județeană pentru aplicarea dreptului de proprietate asupra terenurilor B, conformându-se acestei sentințe, a emis titlul de proprietate nr. 785 din 18.04.1994.

În consecință, prima instanță a constatat că pârâta Comisia Județeană pentru Aplicarea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor B nu a făcut altceva decât să pună în aplicare dispozițiile unei hotărâri judecătorești, iar atâta vreme cât prin emiterea titlului în discuție nu s-au încălcat dispozițiile sentinței, s-a reținut că titlul nu poate fi anulat decât în condițiile în care s-ar pune în discuție ceea ce este definitiv judecat, iar acest lucru nu este posibil.

În privința dobândirii prin uzucapiune a terenului în litigiu, instanța de fond a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art.1847 Cod civil, pentru a putea interveni prescripția achizitivă, trebuie ca posesia să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, iar aceste condiții trebuie îndeplinite cumulativ și fără a analiza toate aceste condiții, în raport de probele administrate, prima instanță a reținut că posesia exercitată de reclamanți, în primul rând, nu este netulburată, fiind atinsă de viciul violenței, astfel cum rezultă din chiar hotărârea judecătorească analizată, acest teren a fost solicitat a fi reconstituit în favoarea altor persoane, ceea ce s-a și întâmplat în anul 1992 și intervenind un astfel de eveniment, nu se mai poate vorbi de posesie utilă, chiar și fără a mai pune în discuție aspectele referitoare la întreruperea termenului de prescripție achizitivă pe perioada în care au fost în vigoare legile nr.58/1974 și 59/1974, aspecte față de care prima instanță a considerat neîntemeiate pretențiile reclamanților, iar cererile subsecvente, s-a apreciat că nu se mai impun a fi analizate, deoarece vor urma soarta celor principale, motiv pentru care a respins în întregime acțiunea formulată de reclamanți și a admis cererea de intervenție formulată de către intervenienta Asociația, iar față de lipsa dovezii achitării onorariului de avocat, prima instanță a respins pretențiile pârâtului privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiate.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel reclamanții și, timbrat cu 429 lei taxă timbru și 2,50 lei timbru judiciar, solicitând admiterea apelului, în principal, desființarea sentinței apelate cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, în subsidiar, pe fond, admiterea acțiunii conform petitului, cu cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 326/A din 19 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis ca fondat apelul civil introdus de apelanții și, în contradictoriu cu intimații, Asociația, prin mandatar, Irma, Comisia Locală O pentru Aplicarea Legii 18/1991 O, Primăria Municipiului O, Comisia Județeană de Aplicare a Legii 18/1991 B, împotriva sentinței civile nr. 1404/2007 pronunțată de Judecătoria Oradea, care a fost schimbată în parte, în sensul că:

S-a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanții și și în consecință:

S-a constatat că reclamanții au dobândit cu titlu de construire dreptul de proprietate asupra construcției - casă de locuit - edificată pe parcelele cu nr.top. 5448/1 O și 5487

S-a dispus notarea construcției și întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamanților asupra acesteia.

Au fost menținute restul dispozițiilor hotărârii atacate.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî în acest mod, instanța de apel a reținut următoarele aspecte:

Din întreaga probațiune administrată în fața instanței de fond, inclusiv raportul de expertiză efectuat în cauză de către expert, instanța de apel a reținut că apelanții au făcut dovada că au construit o casă de locuit cu anexe, identificată topografic și pe parcelele cu nr.top.5448/1 și 5487 De asemenea, s-a mai reținut că la dosarul instanței de fond a fost depusă sentința civilă nr. 3294/2005, pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr.2626/2003, prin care s-a stabilit în favoarea apelanților un drept de superficie privitor la partea din construcțiile acestora aflate pe terenul cu nr.top.5458, 5459 din CF 64549 O, cu suprafețele indicate în dispozitivul acestei hotărâri și s-a dispus întabularea în cartea funciară a dreptului de superficie, hotărâre definitivă prin respingerea ca nefondat a apelului declarat de către apelanți, prin decizia civilă nr.611/A/2006 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar 5033/2005.

Raportat la această hotărâre judecătorească, mai sus arătată, s-a apreciat că instanța de fond corect a reținut în cauză dispozițiile art.1201 Cod civil, cât privește construcțiile ridicate de către apelanți pe imobilele cu nr.top.5458 și 5459 înscrise în CF 64549 O, întrucât dreptul de superficie stabilit în favoarea apelanților prin această hotărâre judecătorească definitivă cuprinde atât dreptul de proprietate asupra construcțiilor, cât și dreptul de folosință asupra terenului, identificat în dispozitivul acestei hotărâri.

Reținerea instanței de fond, în privința notării părții din construcție pe nr.top. 5448/1, ca fiind înscrisă în cartea funciară în baza hotărârii judecătorești mai sus arătate, instanța de apel a apreciat-o ca nefondată, față de dispozitivul hotărârii judecătorești, prin care s-a stabilit în favoarea apelanților drept de superficie privitor la partea din construcțiile acestora aflate pe terenul cu nr.top.5458, 5459, fără a se dispune și în privința nr.top.5448/1.

De asemenea, instanța de apel, având în vedere probele administrate în cauză, din care rezultă că apelanții au construit o parte din construcții, reprezentând casă de locuit, și pe parcelele cu nr.top. 5448/1 și 5487 O, a constatat, în temeiul dispozițiilor art. 55 din Legea nr.7/1996, un drept de proprietate asupra acestora cu titlu de construire și va dispune notarea construcției și întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamanților apelanți asupra acesteia.

Criticile aduse de către apelanți sentinței apelate cu privire la respingerea capetelor de cerere prin care s-a solicitat a se constata dreptul lor de proprietate cu titlu de uzucapiune asupra imobilelor în litigiu, anularea titlurilor de proprietate și anularea contractului de vânzare-cumpărare, instanța de apel le-a apreciat ca fiind nefondate, astfel, așa cum rezultă din probațiunea administrată în cauză, terenurile în litigiu au făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în condițiile legii speciale nr.18/1991, fiind emise titlurile de proprietate depuse la dosarul cauzei de fond, mai mult, titlul de proprietate nr.785/1994 a fost emis în baza sentinței civile nr.7021/1992 a Judecătoriei Oradea, pronunțată în dosar 3302/1992. Prin urmare, terenurile în litigiu, urmând regimul juridic al Legii 18/1991, inclusiv apelanții avea posibilitatea de a solicita terenul pe care îl pretind ca fiind aferent casei de locuit în condițiile art.23 din Legea nr.18/1991, în situația în care s-ar fi încadrat în aceste dispoziții. Pe de altă parte, instanța de apel a reținut, în cauză, nu sunt aplicabile condițiile uzucapiunii reglementate de Codul civil, ci dispozițiile Decretului Lege nr. 115/1938, sens în care s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr.86/2007, iar raportat la dispozițiile art.27 și 28 din acest act normativ și la probațiunea administrată în cauză, apreciază cererea formulată de către reclamanții apelanți ca fiind nefondată, nefiind dovedită îndeplinirea condițiilor cerute de textele de lege mai sus arătate.

Nici critica apelanților, privind respingerea celorlalte capete de cerere accesorii de către instanța de fond, s-a reținut că nu este fondată, întrucât prin respingerea capătului de cerere principal privind uzucapiunea, pe cale de consecință, în mod corect s-a dispus și respingerea celorlalte capete de cerere subsecvente, avându-se în vedere totodată că singurul motiv invocat de către apelanți pentru anularea titlurilor de proprietate și a contractului de vânzare-cumpărare este acela a dobândirii de către aceștia a dreptului de proprietate cu titlu de uzucapiune, cerere nefondată și respinsă în mod corect de către instanța de fond.

În contextul considerentelor ce preced, instanța de apel a apreciat apelul formulat ca fiind fondat, fiind admis în temeiul art.296 Cod procedură civilă, schimbând în parte sentința apelată, în sensul celor dispuse prin dispozitiv.

Cheltuielile de judecată solicitate de către apelanți nu au fost acordate de către instanța de apel, avându-se în vedere faptul că nu s-a putut reține o culpă procesuală în sarcina intimaților în temeiul art.274 Cod procedură civilă, cât privește capătul de cerere referitor la construcții.

Împotriva hotărârilor pronunțate au declarat recurs atât reclamantul și moștenitorii reclamantului, care au solicitat schimbarea acestora, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost aceasta formulată și precizată, cât și pârâtul, care a solicitat respingerea apelului și menținerea în întregime hotărârii instanței de fond.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Reclamantul și soția lui au cumpărat la 25 martie 1975 imobilul situat în O-, înscris în CF nr. 5837 O, de la vânzătorii G și. La interogatoriul luat în fața instanței (fila 25 dosar fond), înstrăinătorii ( fostă căsătorită și fiica defunctului G), au recunoscut înstrăinarea în 1975 și au arătat că au cumpărat terenul de la. În aceeași ședință publică a fost prezent și a confirmat că a deținut imobilul din anul 1965 și până în anul 1970 și că a vândut imobilul familiei.

Inițial construcțiile erau situate așa cum rezultă din schițele de la filele 10-11 dosar fond, casa de pe- fiind amplasată pe parcelele nr. 5448/1 și 5449/3.

Martorii audiați în cauză au confirmat posesia sub nume de proprietar a dobânditorilor subsecvenți, precum și faptul că reclamanții au demolat casa existentă inițial și au construit imobilului așa cum este el în prezent, potrivit expertizei și a schițelor efectuate în fața instanței de fond (filele 169 și 322 dosar fond).

Pe parcursul procesului s-a evidențiat că terenul ce se află în posesia reclamanților vizează și terenurile pentru care au fost eliberate titluri de proprietate în favoarea altor persoane, și care au fost introduși în cauză, dar prin contactele încheiat pe parcursul derulării procesului cu pârâții respectivi, reclamanții au rezolvat problemele litigioase cu aceștia.

Se constată, de asemenea, că nu sunt afectate drepturile intervenientei Asociația.

În aceste condiții rămâne în discuție efectiv imobilul care a fost dobândit de reclamanți prin cumpărare, respectiv prin posesie utilă, unită cu posesia utilă exercitată de antecesorii lor.

Făcând dovada înstrăinării lor și a faptului că s-a cumpărat o construcție cu terenul aferent, instanța de recurs apreciază că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 23 al. 1- 4 din Legea nr. 18/1991 republicată cu aplicabilitatea art. 8 din Decretul-Lege nr. 42/1990. Cum pârâtele și nu au dovedit că dețin proprietatea construcțiilor existente, iar reclamanții au făcut dovada că ei au cumpărat acest imobil, se deduce că terenul a intrat în patrimoniul reclamanților prin efectul legii, astfel încât nu putea fi eliberat titlul de proprietate pentru această suprafață de teren în favoarea celor două moștenitoare ale defunctei. Cum sentința civilă nr. 7021/15.10.1992 a Judecătoriei Oradea fost pronunțată doar în contradictoriu cu cele două Comisii, ea practic nu este opozabilă reclamanților, pentru motivele arătate urmându-se a se constatat nulitatea titlului de proprietate nr. 785/18.04.1994 în temeiul art. III din Legea nr. 169/1997, dar instanța va reține că nu a fost contestată îndreptățirea celor două pârâte de a li se recunoaște dreptul de proprietate pentru suprafața de 1802 mp. potrivit sentinței Judecătoriei Oradea, astfel încât instanța va dispune eliberarea unui alt titlu de proprietate în favoarea acestora prin compensare.

Problema contactului lui este însă reglementată de prevederile art. 36 și 37 și din Legea nr. 7/1996, ori, cum și și-au înscris dreptul de proprietate în CF nr. 5837 O în anul 2000, acțiunea introdusă la 26 aprilie 2002 va produce efecte și împotriva terțului subdobânditor cu titlu oneros de bună-credință, recurentul având la dispoziție acțiunea pentru antrenarea răspunderii pentru evicțiune a vânzătoarelor.

Față de toate cele reținute, făcând aplicarea dispozițiilor art. 304 pct. 8 și 9 combinat cu art. 312 al. 1-3 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul reclamanților și va modifica decizia potrivit dispozitivului prezentei hotărâri, respingând corelativ recursul pârâtului.

Cheltuielile de judecată vor fi compensate ținând cont că părțile și-au exercitat drepturile ocrotite prin lege, iar starea litigioasă nu a fost determinată din culpa nici uneia dintre acestea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite ca fondat recursul civil introdus de recurenții reclamanți senior, junior, -toți cu domiciliul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți, domiciliat în O, str. -, - 150,. 10, județul B, domiciliată în, nr. 60, județul B, domiciliată în, nr. 800, județul B, și reședința în O,-, -.A,. 19, județul B, ASOCIAȚIA " ", cu sediul în O,-, județul B, domiciliat în O,-/1(13A), județul B, domiciliată în, nr.111, județul B, și, ambele domiciliate în O,-, județul B, domiciliată în O,-,.45, județul B, domiciliat în O,-, - 14,. 4, județul B, prin mandatar, domiciliat în O,-, -.1,.1, județul B, domiciliat în O,-, județul B, domiciliată în O,-,. 45, județul B, domiciliat în Târgu J, str. 8 -,.8,.F,.7, județul G, domiciliat în O,-,.42, județul B, domiciliată în O,-, județul B, COMISIA LOCALĂ O PENTRU APLICAREA LEGII NR.18/1991, COMISIA JUDEȚEANĂ O DE APLICARE LEGII NR. 18/1991, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI,cu sediul în O, nr.1, județul B, împotriva deciziei civile nr. 326/A din 19 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, împotriva deciziei civile nr. 326/A din 19 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor,pe care o modifică în parte, în sensul că:

Dispune anularea titlului de proprietate nr. 785 din 18 aprilie 1994 și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 347 din 1 februarie 2002 de și.

Dispune radierea înscrierilor de sub 5, 6, 7, 8 din CF nr. 5837

Constată că reclamanții și (în prezent decedată) a dobândit proprietatea parcelelor cu nr. top. 5449/3 în suprafață de 1374 mp. și 5448/1 în suprafață de 428 mp. în temeiul art. 8 din Decretul-Lege nr. 42/1990.

Dispune Comisiei Locale O și Comisiei Județene B pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor eliberarea unui alt titlu de proprietate în favoarea pârâtei și a pârâtei - în calitate de moștenitoare a defunctei pentru suprafața de 1802 mp. prin compensare.

Dispune înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului și al defunctei sale soții asupra terenului astfel dobândit și asupra construcțiilor, menținând sub acest aspect dispozițiile deciziei civile nr. 326/A din 19 mai 2008 Tribunalului Bihor.

Respinge recursul declarat de recurentul pârât, domiciliat în O,-, județul B, împotriva aceleiași decizii.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică, azi 13 mai 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - - - -

- judecător fond -

- judecători apel -

- redactat decizie judecător - 11.06.2009

- dactilografiat grefier - 11.06.2009-2 ex.

Președinte:Dana Cigan
Judecători:Dana Cigan, Felicia Toader, Doina Măduța

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Decizia 924/2009. Curtea de Apel Oradea