Anulare act. Decizia 93/2010. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

(2284/2009)

ROMANIA

CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA CIVILA NR.93

Ședința publică de la 09 februarie 2010

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Bianca Elena Țăndărescu

JUDECĂTOR 2: Simona Gina Pietreanu

GREFIER - - -

***** *****

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelanta-reclamantă, împotriva sentinței civile nr.785 din 03.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele-pârâte UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERATIVELOR DE CONSUM I și UNIUNEA NAȚIONALĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM.

are ca obiect - nulitate contract vânzare-cumpărare.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanta-reclamantă, prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.8 din 08.12.2009, emisă de Baroul București - Cabinet de avocat, lipsind intimatele-pârâte Uniunea Județeană a Cooperativelor de Consum și Uniunea Națională a Cooperației de Consum.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Reprezentantul apelantei reclamante apreciază că, la termenul de astăzi, este viciu de procedură cu intimata Uniunea Națională a Cooperației de Consum, aceasta fiind citată în nr.46-48, fără a se preciza corp H,.2, astfel cum apare menționat sediul, în cererea de amânare, depusă la termenul anterior, de către această parte.

Curtea, după verificarea actelor și lucrărilor dosarului și după deliberare, apreciază procedura de citare, în cauză, ca fiind legal îndeplinită față de faptul că intimata pârâtă Uniunea Națională a Cooperației de Consum a formulat cerere de amânare la termenul anterior, având cunoștință despre existența, pe rolul instanței, a cauzei de față. Totodată, constatând că pricina a fost solicitată, pe lista cauzelor aflate la amânare fără discuții, dispune strigarea dosarului la ordine.

La reluarea cauzei, se prezintă avocat, pentru apelanta-reclamantă, în baza delegației de substituire depusă la dosar, lipsind intimatele-pârâte Uniunea Județeană a Cooperativelor de Consum și Uniunea Națională a Cooperației de Consum.

Reprezentantul apelantei reclamante reiterează aspectul neîndeplinirii procedurii de citare cu intimata pârâtă Uniunea Națională a Cooperației de Consum.

Curtea, după deliberare, constată procedura de citare în prezenta cauză ca fiind legal îndeplinită, partea fiind citată pe tot parcursul procesului la această adresă și având cunoștință despre prezentul apel.

Reprezentantul apelantei reclamante învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Curtea ia act de declarația părților și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de apel.

Reprezentantul apelantei reclamante solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare; solicită acordarea cheltuielilor de judecată, constând în taxa de timbru achitată.

Arată că instanța de fond, în mod nelegal, a respins introducerea în cauză, în calitate de intervenienți forțați, a lui și, apreciind această cerere ca fiind o cerere de modificare a acțiunii, deși a fost întemeiată pe dispozițiile art.57 Cod de procedura civilă.

Mai arată că instanța de fond nu a pus în discuția părților excepția tardivității formulării acestei cereri, în cazul în care a apreciat-o ca fiind o cerere modificatoare a acțiunii.

CURTEA,

Deliberând asupra cererii de apel d e față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a III-a Civilă la data de 12.11.2008 sub nr- reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Uniunea Județeană a Cooperativelor de Consum I și Uniunea Națională a Cooperației de Consum, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1614/23.10.1948 cu privire la terenul de 67.247 mp. situat în B, Șos. B -

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4315/28.02.1910 bunicul său, împreună cu frații său și, au cumpărat un teren în suprafață de 18 ha. situat pe Șos. B - T, iar în baza actului încheiat la data de 14.04.1927, defunctului său i-a revenit suprafață de 68.111 mp.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.16141/23.10.1948 autorul reclamantei a "vândut" o parte din teren către aparținând Ministerului Afacerilor Interne, acest nefiind însa încheiat prin acordul liber al autorului reclamantei, ci ca urmare a constrângerilor la care bunicul și tatăl reclamantei, au fost supuși.

Reclamanta a mai arătat că la încheierea acestui contract de vânzare-cumpărare nu au fost respectate condițiile de validitate a convențiilor, prevăzute de art.948 Cod civil. Astfel, invocând dispozițiile art.955 Cod civil, reclamanta a susținut că în cauză s-a exercitat o violență de către regimul comunist care a condiționat păstrarea a două apartamente din B de către autorul reclamantei de înstrăinarea terenului, consimțământul fiind astfel viciat.

S-a mai susținut că nici cauza contractului nu este licită, actul de înstrăinare nereprezentând un acord liber de voință.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.948,955, 956, 969 Cod civil.

În dovedirea acțiunii au fost depuse înscrisuri.

Uniunea Județeană a Cooperativelor de Consum Iaf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca fiind netemeinică, întrucât motivele de nulitate invocate nu au legătură cu nulitatea absoluta ci cu sancțiunea nulității relative.

Pârâta a ridicat, prin întâmpinare, excepția lipsei calității procesuale active, excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția de litispendență față de dosarele nr- aflat pe rolul Judecătoriei Buftea și, respectiv, nr-, aflat pe rolul Judecătoriei sectorului 6

Pârâta Uniunea Națională a Cooperației de Consum a formulat, de asemenea, întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată și ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive s-a susținut că această pârâtă nu a fost niciodată succesoarea Societății Cooperative de aprovizionare și consum cu secțiuni multiple Militari I care figurează ca parte în contract și a aparținut de Ministerul Afacerilor Interne cum se arată în acțiune, între reclamantă și pârâtă neexistând raporturi contractuale.

La termenul de judecată din data de 28.01.2009 reclamanta a depus o cerere precizatoare a acțiunii, întemeiată pe prevederile art.132 Cod procedură civilă, prin care s-a susținut, în esență, că interesele Societății Cooperative de aprovizionare și consum cu secțiuni multiple Militari I sunt reprezentate de pârâta Uniunea Națională a Cooperației de Consum, contra apărărilor formulate de aceasta, întrucât ea este succesoarea Institutului Național al Cooperației, iar Societatea de aprovizionarea și consum cu secțiuni multiple Militari I era membră sau asociată a acestui institut.

Referitor la motivul de nulitate invocat s-a susținut că la perfectarea contractului consimțământul a fost viciat (eroare obstacol) prin violență exercitată de regimul politic comunist, iar cauza contractului este ilicită și imorală, deoarece statul comunist a profitat de starea în care se afla autorul reclamantei.

Au fost depuse înscrisuri în dovedirea precizărilor formulate.

Tribunalul a constatat, totodată, că prin cererea înregistrată inițial, la data de 08.10.2007, sub nr-, pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 B, iar ulterior, ca urmare a declinării succesive a competenței, pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 B și, respectiv, pe rolul Judecătoriei Buftea, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Societatea de aprovizionarea și consum cu secțiuni multiple Militari I pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1614/23.10.1948, cu cheltuieli de judecată.

Motivele de fapt și de drept invocate pentru nulitatea contractului au fost identice cu cele arătate în acțiunea înregistrata pe rolul tribunalului.

La data de 3.12.2007 reclamanta și-a modificat acțiunea, arătând că înțelege să se judece în calitate de pârât cu.

În dosarul nr- al Judecătoriei Sectorului 6 B, la termenul din data de 17.06.2008, reclamanta și-a modificat acțiunea arătând că înțelege să se judece numai cu pârâta Uniunea Județeană a Cooperativelor de Consum I -

Prin încheierea nr.40/23.01.2009 a Judecătoriei Buftea pronunțată în dosarul nr- ca urmare a soluționării excepției de litispendență ridicată în cauză s-a constatat că reclamanta a formulat în repetate rânduri acțiuni cu același obiect și aceleași părți - respectiv în dosarul nr- - suspendat, în dosarul nr- aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 B declinat la Judecătoria Buftea și înregistrat sub nr-, precum și în dosarul nr- aflat pe rolul Tribunalului București Secția a III-a Civilă - și în baza art.163 alin.3 Cod procedură civilă, s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea la Tribunalul București Secția a III-a Civilă în vederea discutării excepției.

Prin încheierea de ședință pronunțată de tribunal în prezentul dosar la data de 25.02.2009 a fost admisă excepția de litispendență, fiind reunită cauza ce a format obiectul dosarului nr- cu cauza de fată.

Prin încheierea din data de 4.03.2009 tribunalul a respins ca neîntemeiate excepția lipsei calității procesuale active, excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, pentru considerentele prezentate în cuprinsul acestei încheieri.

Printr-o cerere depusă la termenul din data de 20.05.2009 pârâta Uniunea Județeană a Cooperativelor de Consum Iar idicat excepția coparticipării procesuale active obligatorii, față de împrejurarea că din contractul de vânzare-cumpărare contestat reiese că autorul reclamantei nu a fost singurul vânzător, și excepția lipsei calității procesuale pasive.

Prin sentința civilă nr.785 din 03.06.2009 Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a admis excepția lipsei coparticipării procesuale obligatorii, în consecință, a respins cererea de chemare în judecată, ca inadmisibilă, reținând că instanța nu poate proceda la o analiză a valabilității unui contract de vânzare-cumpărare, act bilateral, soluționând pe fond cererea de declarare a nulității acestuia numai în contradictoriu cu o singură parte contractantă (cu cumpărătorii), întrucât o astfel de cerere presupune o coparticipare procesuală obligatorie, împrejurare față de care orice demers în justiție fără îndeplinirea acestei cerințe este evident inadmisibil.

În materia nulităților actelor juridice litisconsorțiul este întotdeauna necesar și unitar, instanța trebuind să constate nevalabilitatea actului juridic printr-o hotărâre uniformă.

Or, tribunalul a reținut cu privire la aspectul pus în discuție că în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1614/23.10.1948 figurează ca vânzători alături de - autorul invocat de reclamantă - și, toți aceștia fiind coproprietari și vânzând împreună, fără precizarea cotei indivize a fiecăruia, cumpărătoarei Societatea de aprovizionarea și consum cu secțiuni multiple Militari I întregul teren în suprafață de 67.247 mp. situat în B, Șos. B -

Aceste persoane, coproprietari vânzători conform celor stipulate în contractul a cărei desființare se solicită, prin constatarea nulității sale, nu au fost chemate în judecată prin cererea introductivă (mai precis, prin multiplele cereri de chemare în judecată formulate succesiv încă din anul 2007) și nici prin repetatele cereri de modificare a acțiunii în privința cadrului procesual depuse și încuviințate în dosarele reunite ulterior.

Fără îndoială că instanța, ținând seama și de dispozițiile art. 129 Cod procedură civilă, are obligația stabilirii corecte în cadrul procesual fixat de reclamantă prin cererea sa de chemare în judecată, cu modificările ori precizările ulterioare, a raporturilor juridice dintre părți și a legitimării procesuale a tuturor celor împotriva cărora se îndrepta acțiunea reclamantei, având în vedere pretenția concretă dedusă judecății. Instanța, în exercitarea rolului său activ, nu poate însă încălca principiul disponibilității procesuale și limitele impuse de normele de procedură pentru manifestarea acestuia și, ca urmare, nu se poate substitui părții reclamante - care a beneficiat și de asistența juridică a unui avocat - pentru a introduce în proces alte persoane, încălcând totodată și dreptul de apărare al celorlalte părți litigante.

Față de nerespectarea dispozițiilor art.47 Cod procedură civilă, a cărei aplicare în cauză constituia, cum s-a menționat, o necesitate obiectivă, tribunalul a admis excepția lipsei coparticipării procesuale obligatorii și, pe cale de consecință, a respins acțiunea de constatare a nulității contractului ca fiind inadmisibilă.

A vând în vedere admiterea primei excepții, vizând în esență, întregirea cadrului procesual activ, tribunalul a apreciat că nu se mai impune și analizarea distinctă a temeiniciei celeilalte excepții procesuale ridicată de pârâtă, privind legitimarea sa procesuală.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul prevăzut de art.284 alin.1 Cod procedură civilă apelanta - reclamantă solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului București și obligarea intimatelor - pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de apel întemeiate în drept pe dispozițiile art.282 și 297 Cod procedură civilă, apelanta - reclamantă a arătat că în mod greșit prima instanță a respins cererea de introducere în cauză în calitate de intervenienți forțați a numiților și, cerere formulată la data de 03.06.2009 în temeiul dispozițiilor art.57 Cod procedură civilă.

A arătat apelanta - reclamantă că și pot pretinde aceleași drepturi ca și aceasta întrucât au semnat contractul de vânzare - cumpărare a cărui nulitate s-a solicitat.

Respingând cererea de intervenție forțată întemeiată pe dispozițiile art.57 Cod procedură civilă pentru considerentul că reprezintă de fapt o modificare a cererii de chemare în judecată formulată peste termenul prevăzut de art.132 - 133 Cod procedură civilă, prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală întrucât excepția tardivității cererii calificate drept modificatoare a acțiunii nu a fost pusă în discuția părților; în plus, arătând că "nu va da curs acestei cereri" prima instanță nu a menționat care este finele de neprimire a acestei cereri.

Cu referire la soluția dată excepției lipsei coparticipării procesuale active apelanta - reclamantă a arătat că, astfel cum rezultă din practicaua sentinței apelate, Tribunalul Bucureștia pus în discuția părților excepția coparticipării procesuale active, iar în considerentele și în dispozitivul hotărârii a analizat și s-a pronunțat asupra excepției coparticipării procesuale, excepție care nu a fost pusă în discuția părților.

A susținut apelanta - reclamantă că excepția coparticipării procesuale active nu poate condiționa analiza valabilității contractului de promovarea acțiunii de către toți vânzătorii de vreme ce acțiunea are un caracter personal, iar pasivitatea celorlalți vânzători nu o poate împiedica pe apelanta - reclamantă să își valorifice dreptul de proprietate asupra cotei de teren menționată în contractul de vânzare - cumpărare a cărui nulitate s-a solicitat a se constata cu atât mai mult cu cât motivele de nulitate invocate în cauză se referă la cauza ilicită și implică analiza atitudinii subiective a autorului acesteia la încheierea contractului.

S-a arătat, de asemenea, că prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.4315/28.02.1920 bunicul apelantei - reclamante, împreună cu frații săi și au cumpărat un teren în suprafață de 18 ha, situat pe șos. B - În baza actului încheiat la data de 14.04.1927, defunctului i-a revenit suprafață de 68.111 mp.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.16141 la data de 23.10.1948 autorul pârâtei a "vândut" o parte din terenul deținut către o aparținând Ministerului Afacerilor Interne, în urma constrângerilor la care atât bunicul, cât și tatăl pârâtei, au fost supuși.

Pentru ca un contract să fie valabil încheiat trebuie ca să fie îndeplinite cumulativ mai multe condiții. Astfel, în conformitate cu dispozițiile art.948 cod civil condițiile esențiale pentru validitatea convențiilor sunt: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții care se obligă, un obiect determinat și o cauză ilicită.

în contra celui care s-a obligat este cauza de nulitate chiar când este exercitată de altă persoană decât cea în folosul cărei s-a făcut convenția (art.955 Cod civil). În cauză, violența a fost exercitată de către regimul comunist care a condiționat păstrarea celor două apartamente din B de către autorul reclamantei de "înstrăinarea" terenului, consimțământul fiind astfel viciat; nici cauza contractului nu este o cauză licită.

Este important de menționat și faptul că așa cum rezultă din schițele depuse la dosar acestea au fost întocmite în data de 07.09.1948 deci înainte de perfectarea actului de vânzare - cumpărare care practic a fost o formalitate nu un acord liber de voință, acord necesar întocmirii în condiții de legalitate a acestui contract.

Cererea de apel a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei achitată cu chitanța nr.-/1 eliberată de CEC Bank SA -, la 08.12.2009; s-a aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

Intimatele - pârâte legal citate nu au formulat întâmpinare la cererea de apel.

În faza procesuală a apelului nu s-au administrat probe noi.

Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, susținerile părților și dispozițiile legale incidente în speță, Curtea reține că apelul este fondat și urmează să-l admită pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art.57 alin.1 și 3 Cod procedură civilă, reclamantul poate formula o cerere de chemare în judecată a altor persoane, care pot pretinde aceleași drepturi ca și acesta până la închiderea dezbaterilor înaintea primei instanțe.

În speță, tribunalul a apreciat că cererea de chemare în judecată a celorlalți vânzători din contractul de vânzare - cumpărare a cărui nulitate absolută s-a solicitat a se constata (respectiv a succesorilor acestora), reprezintă de fapt o modificare a cererii de chemare în judecată.

Curtea apreciază că această calificare este greșită pentru că reclamanta nu urmărește să-și realizeze dreptul în contradictoriu cu ceilalți vânzători, însă dorește atragerea acestora în proces tocmai pentru ca hotărârea ce urmează a se pronunța să fie opozabilă tuturor părților contractante.

Cu referire la drepturile terților menționați în cererea de intervenție forțată, se reține că în măsura în care s-ar dovedi cauza ilicită a actului juridic, oricare dintre vânzători ar avea interesul să o invoce.

Având în vedere considerentele expuse cu privire la greșita calificare a cererii de intervenție forțată nu se mai impune analiza criticilor privind încălcarea principiului contradictorialității cu referire la termenul de depunere a cererii de modificare a acțiunii și consecințele depășirii acestui termen.

Cu referire la excepția lipsei coparticipării procesuale active obligatorii, Curtea reține că deși în dispozitiv nu s-a menționat expres că excepția soluționată vizează coparticiparea procesuală activă, această excepție a fost pusă în discuția părților și asupra acesteia s-a pronunțat prima instanță.

Soluția dată însă acestei excepții este nelegală având în vedere că deși prin natura raportului juridic vânzătorii se găsesc în stare de coparticipare procesuală, iar reclamanta este succesoarea unuia singur dintre aceștia, prin atragerea în proces în calitate de intervenienți forțați a celorlalți vânzători (ori a succesorilor acestora) hotărârea ce se va pronunța va fi opozabilă tuturor părților din contractul de vânzare - cumpărare.

Curtea apreciază însă că și în lipsa formulării de către apelanta - reclamantă a cererii de intervenție forțată întemeiată pe dispozițiile art.57 Cod procedură civilă, cererea de chemare în judecată nu era, de principiu, inadmisibilă, fiind necesar să se analizeze dacă celelalte părți din contract nu doresc să participe la proces ori în mod obiectiv nu au cunoștință de acesta pentru ca reclamanta să nu fie nevoită să suporte o restrângere a dreptului de acces la justiție din motive care să nu-i poată fi imputate.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.296 și 297 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va admite apelul și întrucât prima instanță în mod greșit a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, va desființa sentința apelată și va trimite cauza, spre rejudecare, Tribunalului București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanta-reclamantă, cu domiciliul ales în B, C, nr.168,.55,.A,.40, sector 3 la Cabinetul de Avocatură " " împotriva sentinței civile nr.785 din 03.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele-pârâte UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERATIVELOR DE CONSUM I cu sediul în, șos.-, nr.72, județul I și UNIUNEA NAȚIONALĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM cu sediul în B, nr.46-48, sector 1.

Desființează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare, Tribunalului București.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 09.02.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

Red.

Tehnodact.

Ex.5/4.03.2010

Secția a III-a Civ. - -

Președinte:Bianca Elena Țăndărescu
Judecători:Bianca Elena Țăndărescu, Simona Gina Pietreanu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Decizia 93/2010. Curtea de Apel Bucuresti