Anulare act. Decizia 943/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
]Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 943
Ședința publică de la 29 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandrina Marica
JUDECĂTOR 2: Dan Spânu
JUDECĂTOR 3: Emilian Lupean
Grefier: - - -
Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de contestatorii - ȘI G SA și împotriva deciziei civile nr. 248 din data de 24 februarie 2009 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosar nr- în contradictoriu cu intimații, și OFICIUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ G.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns contestatoarea - ȘI G SA reprezentată de avocat, intimații, personal și asistat de avocat și, reprezentat de același avocat, lipsind contestatorul și intimații, OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței concluziile scrise formulate de intimații și, după care;
Instanța, constatând că nu au mai fost cereri de formulat sau excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra contestației în anulare.
Avocat pentru contestatoarea - ȘI G SA, a solicitat admiterea contestației întemeiată pe dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă, anularea deciziei atacate și fixarea unui nou termen pentru rejudecarea recursului, arătând că instanța nu s-a pronunțat cu privire la al treilea motiv de recurs, prin care s-a invocat încălcarea dreptului constituțional al accesului la justiție prevăzut de dispozițiile art. 21 din Constituția României cât și dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, aceasta analizând numai critica privind nepronunțarea instanțelor de fond și apel asupra probelor administrate și a apărărilor formulate prin întâmpinare.
Avocat pentru intimații și, a pus concluzii de respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată, apreciind că instanța a analizat toate motivele de recurs, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față.
Prin sentința civilă nr.9179 din 21.12.2007 pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-, au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive, a lipsei de interes a reclamanților în promovarea cererii de chemare în judecată și a inadmisibilității cererii de chemare în judecată, excepții formulate de către pârâta - și SA
A fost respinsă cererea de intervenție formulată de intervenientul în interes propriu, acționar la - și SA
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâta - și SA G și intervenientul și s-a dispus anularea planului de situație întocmit la scara 1: 5000 realizat pe suport de calc, semitransparent, coală format A4, în care semnul convențional 2 este amplasat în partea dreaptă a semnului convențional 3 cu o latură de 160, identificate în raportul de expertiză criminalistică grafică realizat de Serviciul criminalistic din cadrul IPJ
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară G, fiind respinsă acțiunea reclamanților formulată în contradictoriu cu pârâta Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
A fost obligată pârâta - și SA G să plătească reclamanților suma de 211 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe pârâta - și SA G și intervenientul, au declarat apel, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Prin decizia civilă nr.206 din 27 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta și G, împotriva sentinței civile nr.9179 din 21.12.2007 pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-.
S-a anulat ca netimbrat apelul intervenientului, împotriva aceleiași sentințe.
În motivarea hotărârii s-a reținut că prin sentința civilă nr.829/1997 a Curții de Apel București, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.1774/1998 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâta - și SA G și s-a dispus anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria 07 nr.0143 din 04.11.1994, eliberat pârâtei de Ministerul Agriculturii și Alimentației, în sensul radierii terenului în suprafață de 2 ha. situat în punctul "", județul
Din considerentele sentinței civile nr.829/1997, a rezultat că terenul transmis societății pârâte pentru edificarea centrului de depozitare, condiționat și îmbuteliere vinuri și rachiuri naturale, avea un alt amplasament decât cel pe care l-a folosit în realitate și în considerarea căruia a fost stabilit dreptul de proprietate reclamanților.
Din rezoluția pronunțată în dosarul nr.304/P/2006 de Parchetul Tg. J, rezultă că nu s-a făcut dovada că planul de situație ar fi fost falsificat de G sau, existând posibilitatea ca acesta să fi fost falsificat de către, cel mai probabil după ce s-a efectuat schimbul de terenuri cu IAS.
Din raportul de expertiză criminalistică, rezultă că planul de situație realizat la scara 1: 5000 pe suport de calc, ce reprezintă schița cu terenul neagricol propus să se transmită din administrarea operativă directă a IAS Tg. J - Ferma, în administrarea operativă directă a Tg. J pentru amplasarea Centrului de depozitare vinuri și rachiuri naturale în suprafață de 2000. prezintă modificări ce constau în acoperirea cu o soluție de culoare albă ( probabil post corectoare ) a semnului convențional marcat cu nr.2 și inserarea suprafeței pe aceeași pagină în dreapta semnului convențional nr.3.
Expertul a studiat din punct de vedere criminalistic exemplarul planului de situație scara 1: 5000 existent la Direcția Arhivelor Statului G, cu planul de situație la scara 1: 5000 realizat pe suport de calc existent în dosarul Parchetului Tg. J, ce face obiectul litigiului de față, și a constatat existența modificărilor care au fost realizate ulterior întocmirii planului de situație și nu are ștampila instituției și semnătura persoanei care a intervenit în conținutul înscrisului.
A mai reținut instanța că hotărârea este motivată în fapt și în drept.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs - și G SA și, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a invocat că, potrivit dispozițiilor art. 177 și art. 184 Cod pr. civilă, procedura înscrierii în fals se aplică numai înscrisurilor sub semnătură privată, iar planul de situație nu se încadrează în această categorie, cauza fiind soluționată în mod greșit prin raportare la dispozițiile art.184 Cod pr. civilă.
S-a susținut că planul de situație este un simplu act notarial prealabil emiterii deciziei nr.82/1980 și care nu ar produce efecte juridice, singurele acte producătoare de efecte juridice fiind decizia de transmitere în administrare operativă a terenului și autorizația de construcție, și care pot fi anulate numai pe calea contenciosului administrativ.
S-a criticat decizia și sub aspectul greșitei interpretări și aplicări a dispozițiilor art. 288 și 289 Cod penal, în sensul că instanțele nu s-au preocupat a stabili care dintre cele două planuri de situație în discuție este real și care este fals, limitându-se a constata că unul prezintă urme de modificare, fără a se stabili dacă, funcționarul public care a întocmit cele două schițe de plan și care a făcut și modificarea într-una din aceste schițe, a denaturat în vreun fel adevărul.
S-a invocat că planul de situație care corespunde realității - respectiv referatelor, documentațiilor, avizelor, adreselor și corespondenței, între fostul și administrația locală, este cel care a fost modificat conform aprobărilor date de autoritățile locale de la acea dată și care au aprobat schimbarea amplasamentului,iar funcționarul public care trebuia să refacă schița de plan conform noilor aprobări, a procedat la modificarea punctelor de orientare numai pe unul din exemplarele planului.
S-a mai criticat decizia și sub aspectul că instanțele nu s-au pronunțat în nici un fel asupra dovezilor administrate, astfel că s-a încălcat dreptul la apărare prevăzut de art. 21 din Constituția României, cât și art. 6 din CEDO.
De asemenea, s-a criticat decizia raportat și la dispozițiile art. 304 pct.7 Cod pr. civilă, în sensul că este nemotivată și cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii.
Că, în mod greșit s-a reținut că prin alte hotărâri judecătorești s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că amplasamentul actual al construcțiilor nu a respectat planul de situație real, dat fiind faptul că numai dispozitivul unei hotărâri are autoritate de lucru judecat, nu și considerentele.
S-a criticat hotărârea și în ceea ce privește încălcarea normelor de competență, întrucât fiind vorba de anularea unui act administrativ, competența de judecată aparținea instanței de contencios administrativ.
Intimații și au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului.
Curtea de APEL CRAIOVA prin decizia nr. 248/24.02.2008 a respins ca nefondat recursul formulat de recurenta pârâtă - ȘI SA G și de recurentul intervenient, împotriva deciziei civile nr. 206 din 27 mai 2008,pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 9179 din 21 decembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și intimatul OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ
A obligat recurenții la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către intimații și.
Pentru a se pronunța astfel Curtea a reținut, în esență, că instanțele au făcut o corectă interpretare și aplicare a legii în raport de dispozițiile art. 288 și 289 Cod penal, reținând că înscrisul a cărui anulare s-a cerut este un înscris oficial, cu consecințe juridice, cu semnificație juridică, astfel că orice alterare a lui în orice mod, de natură să producă consecințe juridice, reprezintă o falsificare.
S-a constatat că instanța de apel a reținut starea de fapt pe baza dovezilor administrate și o eventuală nepronunțare și neanalizare a unor dovezi administrate, nu mai constituie motiv de casare sau modificare a hotărârii, în condițiile abrogării pct. 10 din vechea reglementare a art. 304 Cod pr.civ.
S-a apreciat ca fiind nefondată și critica privind nemotivarea hotărârii, arătându-se că hotărârea este motivată în fapt și în drept, instanța reținând corect că s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat faptul că amplasamentul actual al construcțiilor nu a respectat planul inițial de situație.
Împotriva acestei decizii, la data de 30 iunie 2009 recurenta contestatoare - ȘI G SA a formulat contestație în anulare, invocând prevederile art. 318 Cod pr.civ.
În motivarea contestației s-a susținut că instanța de recurs a omis să cerceteze motivul 3 de recurs, în care s-a invocat încălcarea dreptului constituțional de acces la justiție prevăzut în art. 21 din Constituția României, cât și a dreptului la un proces echitabil prevăzut în art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Contestatoarea a arătat că instanța de recurs s-a pronunțat numai cu privire la primul alineat al motivului de recurs considerând că nepronunțarea asupra probelor administrate se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 10 Cod pr.civ. ( abrogat), însă instanța nu s-a pronunțat cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenție și nici asupra încălcării principiilor procesului civil privind aflarea adevărului, al contradictorialității și imparțialității.
Contestația în anulare este nefondată.
Potrivit dispozițiilor art. 318 alin. 1 Cod pr.civ. hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Instanța de recurs nu este obligată să răspundă tuturor argumentelor de fapt și de drept care susțin motivul de casare sau de modificare, aceasta putând să le analizeze global, ori să analizeze un singur aspect considerat esențial, astfel că omisiunea de a analiza un argument sau o afirmație a recurentului nu deschide calea contestației în anulare.
În speță, contestatoarea își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 318 alin 1 teza a II-a Cod pr.civ. susținând că instanța de recurs a omis din greșeală să cerceteze unul din motivele de casare sau de modificare, respectiv al treilea motiv de recurs.
Verificând cererea de recurs astfel cum a fost motivată, se constată că în cel de-al treilea motiv de recurs formulat de contestatoare s-a invocat "motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 cod pr.civ. raportat la art. 21 din Constituția României și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului", susținându-se că instanța de fond și instanța de apel nu s-au pronunțat cu privire la probele administrate și apărările formulate, astfel încât recurenților li s-a încălcat atât dreptul constituțional al accesului la justiție prevăzut în art. 21 din Constituția României cât și dreptul la un proces echitabil prevăzut în art. 6 al CEDO.
Examinând considerentele deciziei civile contestate, se constată că instanța de recurs a motivat soluția pronunțată și în privința criticii formulate în cel de-al treilea motiv de recurs, menționând că instanța a reținut starea de fapt pe baza dovezilor administrate, iar o eventuală nepronunțare și neanalizare a unor dovezi administrate, nu mai constituie motiv de casare sau modificare a hotărârii, în condițiile abrogării pct. 10 din vechea reglementare a art. 304 Cod pr.civ.
Se constată, astfel, că instanța de recurs a apreciat că această critică formulată de recurenți cu privire la o eventuală neanalizare a probelor, ce atrage încălcarea art. 21 din Constituție și art. 6 din CEDO, nu mai constituie un motiv de casare sau modificare a hotărârii, neputându-se reține, astfel, existența unei omisiuni săvârșite din greșeală de către instanța de recurs, dat fiind faptul că invocarea prevederilor art. 21 din Constituție și art. 6 din CEDO precum și a principiilor contradictorialității și imparțialității a fost legată de neanalizarea unor dovezi administrate.
În cel de-al treilea motiv de recurs recurenții au argumentat, în susținerea motivului privind neanalizarea unor dovezi administrate, invocând incidența prevederilor art. 21 din Constituție și art. 6 din CEDO, iar în considerentele deciziei contestate, instanța de recurs a răspuns printr-un considerent comun criticilor invocate prin cel de-al treilea motiv de recurs, instanța nefiind obligată să răspundă la argumentele folosite în dezvoltarea unui motiv de casare sau de modificare, aceasta fiind îndreptățită să grupeze aceste argumente pentru a răspunde printr-un considerent comun motivului de casare invocat.
Față de considerentele expuse, constatând că nu s-a făcut dovada îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 318 alin. 1 teza a II-a Cod pr.civ. urmează a se respinge contestația în anulare.
În baza art.274 Cod pr.civ. fiind în culpă procesuală vor fi obligați contestatorii la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată către intimații și.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorii - ȘI G SA și împotriva deciziei civile nr. 248 din data de 24 februarie 2009 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosar nr- în contradictoriu cu intimații, și OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ G.
Obligă pe recurenții - ȘI G SA și la 600 lei cheltuieli de judecată către intimații și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud. -
2 ex/15.10.2009
Tehnored.
Jud. rec..
Președinte:Alexandrina MaricaJudecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Emilian Lupean