Anulare act. Decizia 946/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂNr. 946/
Ședința publică de la 14 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, domiciliat în comuna L, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 510/20.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul de fond nr-, în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu pârâta REGIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR G, cu sediul în G,-, având ca obiect "anulare act".
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.10.2009 fiind consemnate în încheierea care face parte integrantă din prezenta când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 14.10.2009, dată la carte a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Asupra cererii de recurs, înregistrată la Curtea de Apel Galați, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 510/20.03.2009 pronunțată de către Tribunalul Galați, s-a respins excepția tardivității acțiunii ca nefondată.
S-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Regionala de Transport Feroviar Călători
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. 845/233/28.01.2008 pe rolul Judecătoriei Galați reclamantul a solicitat ca, în baza probelor ce le va administra, în contradictoriu cu intimata Regionala de Transport Feroviar Călători G, să se constate, prin hotărârea ce se va pronunța nulitatea următoarelor acte: raport de control din 23/24 iulie 2001, raport de control din 20/21 noiembrie 2001, declarație scrisă nr. 2685/26.08.2002 și dispoziție nr. 704/2/17/1o.01.2002.
În motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat că solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată cu mențiunea că raportul de control din data de 23/24 iulie 2001 întocmit de inspectorul Sp. II a fost întocmit în mod fictiv, fotocopia raportului de control din 20 spre 21 noiembrie 2001 fiind un act diferit de originalul său, întrucât a fost falsificat prin fotocopiere, fapt ce atrage nulitatea absolută a acestuia, iar fotocopia declarației sale scrise înregistrată cu nr. 2685 din 26 august 2002 nu este conformă cu originalul, fiind, de asemenea, falsificată, fapt pentru care nici dispoziția nr. 704/2/17/10.01.2002 nu este conformă cu realitatea deoarece a fost emisă în baza celorlalte acte.
În dovedirea acțiunii, reclamantul s-a folosit de proba cu înscrisuri.
În drept, cererea de chemare în judecată nu a fost motivată.
Legal citată, pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei deoarece este vorba de constatarea nulității unor acte efectuate asupra activității petentului în rezolvarea unor probleme de serviciu.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a constatat că susținerile reclamantului nu sunt conforme cu probele administrate în cauză.
Astfel, în ceea ce privește raportul de control din 23/24.07.2001 și raportul de control nr. 20/21.11.2001, Tribunalul a apreciat că nu există indicii care să conducă la concluzia inserării unor date fictive și nereale, cu prilejul întocmirii lor, astfel cum a afirmat reclamantul.
Dimpotrivă, se constată că organul de control, cu respectarea dispozițiilor în vigoare, a menționat și situația de fapt constatată, precum și neregulile la condițiile minime de confort găsite.
Aceste acte sunt acte interne specifice activității la calea ferată prin care, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, salariații ce efectuează controlul trenurilor fac o informare a aspectelor constatate.
Nici criticile privind declarația nr. 2685/26.08.2002 și Dispoziția nr. 704/2/H/2002 nu au fost reținute, susținerile reclamantului nefiind confirmate de mijloacele de probă administrate în cauză.
Cum înscrisurile depuse de reclamant nu relevă o altă situație de fapt, Tribunalul a respins acțiunea formulată ca fiind nefondată.
În ceea ce privește excepția tardivității, invocată de societatea pârâtă, Tribunalul a constatat că aceasta este nefondată, acțiunea în constatarea nulității absolute fiind imprescriptibilă.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs reclamantul, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Instanța a reținut greșit că afirmațiile sale nu sunt susținute de probe.
În ceea ce privește Raportul de control din data de 23/24.07.2001, este confirmat faptul că inspectorul a efectuat singur serviciul de control și recunoaște că era neconform cu prevederile instrucționale deci acest raport anexat dosarului de cercetare în baza căruia s-a dispus sancționarea sa este nelegal.
Referitor la Raportul de control din 20/21.11.2001, instanța a reținut corect că a îndeplinit prevederile ordinelor și dispozițiilor interne.
Nu a indicat nici un motiv de drept al cererii de recurs.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât prima instanță a pronunțat o hotărârea legală și temeinică, arătând și că recurentul nu avea interes să solicite anularea documentelor respective.
Analizând sentința civilă recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurent sub toate aspectele de fapt și de drept, în baza disp. art. 304 indice 1.c Cod Penal, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Corect a reținut prima instanță că din materialul probator administrat în cauză, nu rezultă nici un motiv de nelegalitate al înscrisurilor a căror anulare s-a solicitat.
Prin înscrisurile respective, organele de control au efectuat doar constatări cu privire la situația de fapt, ele având caracter de acte interne care sunt corecte din toate punctele de vedere.
De altfel, nici un motiv invocat de către reclamantul recurent nu se încadrează în motivele de nulitate absolută, aceste înscrisuri fiind acte administrative interne care au stat la baza unei decizii de sancționare.
Reclamantul recurent avea posibilitatea de a invoca prevederile art. 177-184.pr. civilă referitoare la verificarea de scripte, actele respective nefiind decizii care să afecteze contractul individual de muncă al acestuia.
În consecință, față de considerentele arătate, se va respinge recursul ca nefondat în baza disp. art. 312 alin. 1.pr. civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în comuna L, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 510/20.03.2009 a Tribunalului Galați în dosarul de fond nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Alina Savin | JUDECĂTOR 2: Benone Fuică | JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu |
Grefier, |
: - -/27.10.2009
: 4 ex.//30 Octombrie 2009
Fond: /
Asistenți judiciari: /C-tin
Președinte:Alina SavinJudecători:Alina Savin, Benone Fuică, Virginia Filipescu
