Anulare act. Decizia 951/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.951/R/2008
Ședința publică din 24 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Andrea Țuluș
JUDECĂTORI: Andrea Țuluș, Ana Ionescu Eugenia Pușcașiu
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr.10 din 24 ianuarie 2008 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-, privind și pe pârâții SC SRL B M și Primăria, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal, nu se prezintă nici una dintre părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 18 lei taxă judiciară de timbru și 0,6 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, la data de 18 aprilie 2008, s-a înregistrat la dosar o cerere de amânare din partea recurentei pentru angajarea unui avocat.
La data de 17 aprilie 2008 și 23 aprilie 2008, s-au înregistrat la dosar întâmpinări din partea intimatei pârâte SC SRL B M și Primăria, prin care se solicită respingerea recursului, iar intimata pârâta SC "" SRL BMs olicită judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, în urma deliberării, respinge cererea de amânare ca nefiind justificată față de împrejurarea că recurenta a formulat recursul la data de 18 martie 2008, dată de la care a avut suficient timp să-și angjaeze un avocat care să-i reprezinte interesele, constată prezentul recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 209 din 26 iunie 2007 Judecătoriei Șomcuta Mare, a fost admisă acțiunea reclamantei B M în contradictoriu cu pârâtele Primăria comunei și, dispunându-se anularea certificatului de moștenitor nr. 180 din 9 decembrie 2004 eliberat de -- în dosarul succesoral nr. 213/2004 și radierea înscrierii făcute în nr. 421 sub B9.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut că, potrivit datelor înscrise în CF 421, imobilele de natură teren arător și fânaț, identificate sub nr. top 251, 560 și 176 în suprafețe de 5791 mp. 4352 mp. și 2122 mp. constituie proprietatea lui a lui, dobândite prin donație, sub nr. 62/1945.
Potrivit certificatului de moștenitor nr. 180/09.12. 2004, emis în dosarul
succesoral nr. 213/2004 al Biroului Notarului Public -
, pârâta, în calitate de fiică a defunctului, decedat la data de 07.01.1985 în localitatea, este unica moștenitoare, în cotă de 1/1 din activul succesoral, compus din imobilul susmenționat.
Eliberarea certificatului de moștenitor s-a făcut cu încălcarea prev. art. 6
alin. 6 din Legea nr. 50/1991, sancționată cu nulitatea actului.
Așa cum rezultă din poziția pârâtei de rândul II Primăria comunei, eliberarea certificatului de urbanism nu a fost posibilă, deoarece terenul se afla în litigiu, făcând obiectul dosarului nr. 105/2004 al Judecătoriei Șomcuta Mare, terenul fiind sub incidența legilor fondului funciar.
De asemenea, la dezbaterea procedurii succesorale, au fost încălcate dispozițiile art. 10 lit. a din Legea nr. 36/1995, care stabilesc că procedura succesorală este de competența notarului public din biroul notarial situat în circumscripția teritorială a judecătoriei în care defunctul și-a avut ultimul domiciliu, în acest caz, Judecătoria Șomcuta Mare și, respectiv, Biroul Notarului Public.
Prin decizia civilă nr. 10/24.01.2008 a Tribunalului Maramureș, apelul pârâtei a fost respins ca nefondat.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul reținut că motivul privind nulitatea sentinței, precum și excepțiile invocate de către apelantă nu sunt fondate.
Prin sentința civilă nr. 625 din 16 noiembrie 2004 Judecătoriei Șomcuta Mare, a fost respinsă acțiunea introdusă de, pentru punerea ei în posesie și eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața de 8,94 ha, înscrisă în 91, 136, 421 și 525, cu nr. top. 233/a, 243/b, 251, 250/a și 250/
După mai multe cicluri procedurale, această sentință a rămas definitivă și irevocabilă, prin decizia civilă nr. 169/A din 25 mai 2006 Tribunalului Maramureș și, respectiv, prin decizia civilă nr. 2200/R din 5 octombrie 2006 Curții de APEL CLUJ.
Suspendarea soluționării cauzei s-a făcut pe această durată de drept, astfel că, după restituirea dosarului, prima instanță, după legala citare a părților, a continuat judecata.
Calitatea procesuală și interesul reclamantei a rezultat din faptul că, pe terenurile solicitate de pârâtă, ea deține în proprietate, în condițiile legii, unele construcții.
Eliberarea certificatului de moștenitor atacat de reclamantă s-a făcut cu nerespectarea prevederilor art. 10 alin. 1 lit. a, a art. 68 din Legea nr. 36/1995 modificată, a art. 1 alin. 3, art. 43 alin. 2 și a prevederilor din Secțiunea a din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995, cât și a prevederilor Legii nr. 18/1991.
Dreptul de proprietate pretins de reclamantă putea fi valorificat doar prin urmarea procedurii speciale a legilor fondului funciar, deci obținerea certificatului de moștenitor s-a făcut cu fraudarea legii.
Cum prima instanță a exercitat controlul judecătoresc al actului atacat în condițiile art. 99-100 din Legea nr. 36/1995 și a art. 110 din regulamentul ei de aplicare, iar sentința atacată este legală, tribunalul, în temeiul art. 296. proc. civ. a respins apelul ca nefondat.
Împotriva acestei decizii, a declarat în termen legal recurs pârâta, solicitând modificarea ei, în sensul admiterii apelului, schimbării sentinței apelate, cu consecința respingerii acțiunii ca nefondată.
În motivarea recursului ei, pârâta învederează că se impune admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei și a lipsei de interes, precum și excepția lipsei capacității de exercițiu a Primăriei comunei, aceasta neavând personalitate juridică, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia.
De asemenea, recurenta arată că instanțele de fond au făcut o greșită aplicare legii, în condițiile în care, primăria neavând personalitate juridică, nu poate sta în judecată, procesul nefiind legat, iar judecata neputând continua datorită acestui viciu de procedură, ambele hotărâri fiind, astfel, nule.
Greșit s- reținut existența condiției interesului reclamantei în exercițiul acțiunii în considerarea calității ei de constructor pe terenul obiect al litigiului, în condițiile în care terenul este bun principal, iar construcțiile sunt accesorii acestuia, fiind, oricum, edificate în lipsa unei autorizații de construire.
Greșit s- reținut că suspendarea soluționării cauzei a operat de drept, aceasta dispunându-se în temeiul art. 244 pct.1 Cod proc.civ. și fiind la dispoziția instanței, deci facultativă. În aceste condiții, și repunerea pe rol este facultativă, astfel că greșit a fost repusă cauza pe rol din oficiu și continuată judecata în apel, cu încălcarea principiului disponibilității, ceea ce lovește judecata și hotărârea pronunțată de nulitate, în temeiul art.105-108 raportat la art.297 Cod proc.civ.
A fost încălcat și principiul contradictorialității, întrucât i s-a pus în vedere reclamantei și pârâtei Primăria să precizeze temeiul juridic al cererii de chemare în judecată, iar această precizare a fost depusă doar cu ocazia dezbaterii cauzei pe fond, nefiind comunicată pârâtei, încălcându-i-se, astfel, și dreptul la apărare.
Deși pârâta criticat sentința pronunțată de judecătorie pe motiv că prima instanță invocat o lege străină de cauză, respectiv Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, referindu-se la certificatul de urbanism în loc de certificatul de moștenitor, instanța de apel nu se pronunță asupra acestor critici și nu motivează înlăturarea lor, ci, dimpotrivă, își justifică soluția prin considerente cu care nu a fost investită în apel, respectiv că terenurile cad sub incidența legii fondului funciar, eliberarea certificatului de moștenitor făcându-se prin fraudarea legii.
Nu a fost analizată argumentația privind greșita stabilire a competenței teritoriale a notarului public, în condițiile în care succesiunile se deschid prin moarte, potrivit disp.art.651 civ. iar, la data morții tatălui pârâtei, respectiv 7.01.1985, notariat și judecătorie exista doar la B În aceste condiții, greșit s- reținut încălcarea disp.art.10 lit. din Legea nr. 36/1995, legea de procedură neretroactivând.
În plus, pârâta este proprietară prin moștenire asupra terenului proprietatea tabulară a antecesorului ei, astfel că reclamanta nu justifică un interes în anularea certificatului de moștenitor, întrucât revenirea la situația anterioară înseamnă reînscrierea tatălui ei proprietar tabular, ea fiind unicul său moștenitor.
Reclamanta și pârâta intimate, prin întâmpinare, au solicitat respingerea recursului ca nefondat, pe motiv că reclamanta are un interes în exercitarea acțiunii, repunerea cauzei pe rol după suspendarea în temeiul art. 244 pct. 1.pr.civ. poate fi făcută de instanță din oficiu, nu a fost încălcat principiul contradictorialității, conform înscrisurilor de la dosar, succesiunile se deschid prin moarte, așadar la această dată se raportează competența teritorială a notarului, certificatul de urbanism are legătură cu soluționarea cauzei, întrucât el nu a fost emis tocmai pentru că terenul era în litigiu deja, iar certificatul de moștenitor nu este valabil în condițiile în care în masa succesorală sunt cuprinse terenuri ce au făcut obiectul legilor fondului funciar.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate raportat la disp.art.304 pct.5,6,7,8 și 9 Cod proc.civ. ce constituie temeiul său în drept, curtea apreciază că acesta nu este fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, terenul în litigiu îl constituie parcelele din CF 421, trecute în certificatul de moștenitor contestat ca făcând parte din masa succesorală a defunctului.
Așa cum rezultă din cuprinsul cererii de chemare în judecată, motivul de nevalabilitate invocat de reclamantă este acela că terenurile respective au constituit obiect al Legii nr. 18/1991, reclamanta efectuând investiții pe aceste teren, iar pârâta proprietară tabulară primind în schimb alt teren.
Iată, deci, că motivarea instanței de apel nu este nicidecum străină de cele invocate de reclamantă în cuprinsul cererii de chemare în judecată, nepunându-se problema nerespectării principiului contradictorialității, în condițiile în care cererea i-a fost comunicată pârâtei recurente cu respectarea disp. art. 100.pr.civ. ( 6 dosar judecătorie), aceasta a fost asistată de avocat și a depus concluzii scrise (88).
În ceea ce privește fondul, pârâta a formulat plângere în temeiul art. 64 din Legea nr. 18/1991, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate pe întreaga suprafață de 5791 mp a parcelei cu nr. top 251 din CF 421 în dosarul atașat nr. 105/2004 al Judecătoriei Șomcuta Mare, acțiunea ei fiind respinsă prin sentința civilă nr. 625/16.11.2004, rămasă irevocabilă, pe motiv că folosește mai mult teren decât cel cu privire la care a fost pusă în posesie deja, iar, în ceea ce privește parcela cu nr. top. 251 din CF 421, aceasta este parțial ocupată de construcții edificate de BMa nterior anului 1990, acesta fiind motivul pentru care nu i se putea restitui integral această parcelă.
Reclamanta a cumpărat construcțiile și terenul aferent acestora din parcela cu nr. top. 251 din CF 421 de la B M și a exercitat acțiune civilă în justiție pentru înscrierea succesivă a dreptului de proprietate în cartea funciară, mai întâi a antecesoarei ei și a apoi în favoarea sa, în considerarea împrejurării că antecesoarea ei a devenit proprietara terenurilor din patrimoniul ei, inclusiv al celui obiect al prezentului litigiu, în temeiul art. 20 din Legea nr. 15/1990 (12 dosar judecătorie).
Evident că soluționarea acelei acțiuni depinde de soluția privind anularea certificatului de moștenitor al pârâtei proprietară tabulară și rectificarea cărții funciare în sensul revenirii la situația anterioară, ceea ce justifică interesul reclamantei în exercitarea prezentei acțiuni, neavând nicio relevanță împrejurarea că terenul este bun principal, iar construcția accesoriu, întrucât nu se pune problema accesiunii imobiliare artificiale în sensul art. 494.civ.
Fiind vorba de nulitatea absolută a unui act juridic ce poate fi solicitată de orice persoană interesată, condiția interesului justifică și calitatea procesuală activă a reclamantei.
Excepțiile privind lipsa capacității procesuale și a calității procesuale pasive a pârâtei Primăria Comunei sunt irelevante raportat la soluția dată cererii de chemare în judecată în opozabilitate cu pârâta recurentă, o eventuală anulare a cererii sau respingere față de cealaltă pârâtă nefiind de natură să schimbe soluția cu privire la pârâta recurentă decât în măsura în care ar justifica o excepție de inadmisibilitate ca urmare a neconstituirii corespunzătoare a cadrului procesual prin atragerea tuturor proprietarilor tabulari, de exemplu, ceea ce nu este cazul.
Împrejurarea că revenirea la situația anterioară înseamnă reînscrierea antecesorului reclamantei nu înseamnă nicidecum că doar aceasta poate să-și înscrie dreptul de proprietate prin succesiune, cu atât mai mult cu cât s-a făcut dovada preluării terenului de către CAP și stat, deci a împrejurării că nici vechea situație tabulară nu corespunde situației juridice reale a imobilului, reclamanta având posibilitatea să solicite înscrierea transmisiunilor succesive în temeiul art. 23 din Legea nr. 7/1996.
Argumentul referitor la competența teritorială a notarului nu se impune a fi analizat, câtă vreme există alte motive de fond ce atrag nulitatea certificatului de moștenitor, după cum este irelevantă, raportat la celelalte motive, referirea primei instanțe la certificatul de urbanism, înlăturarea acedtor argumente suplimentare nefiind de natură să schimbe soluția.
În ceea ce privește repunerea pe rol după suspendarea cauzei în temeiul art. 244 pct. 1.pr.civ. aceasta nu ține de principiul disponibilității, întrucât, așa cum rezultă din dispozițiile art. 129 alin. ultim pr.civ. acesta se referă la obiectul dedus judecății, precum și la unele acte de dispoziție ale părților, în materie de suspendare fiind vorba de suspendarea prev. de art. 242 pt. 1.pr.civ. la cererea părților. Cu toate acestea, chiar și în situația în care părțile de comun acord au solicitat suspendarea soluționării cauzei, aceasta poate fi repusă pe rol de instanță din oficiu, în vederea constatării din oficiu a perimării în temeiul art. 248 alin. 1 teza I pr. civ. Cu atât mai mult, în cazul suspendării la dispoziția instanței, cum este cea pre. De art. 244 pct. 1. pr. civ. aceasta este obligată să repună cauza pe rol din oficiu, ea nefiind supusă perimării, conform art. 248 alin. 1 teza a II-a pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr.10 din 24 ianuarie 2008 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red. dact.GC
2 ex/2.06.2008
Jud.apel:,
Președinte:Andrea ȚulușJudecători:Andrea Țuluș, Ana Ionescu Eugenia Pușcașiu
