Anulare act. Decizia 956/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 956
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 2: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 3: Maria Cumpănașu
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul G împotriva deciziei civile nr. 331 din 16 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 13530 din 18 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, -, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul reclamant G asistat de avocat, intimatul pârât reprezentat de avocat, lipsind intimata pârâtă -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Apărătorul intimatului pârât depune decizia civilă nr. 495 din 14 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, având ca obiect recursul declarat împotriva cererii de revizuire a acțiunii privind anularea dreptului de proprietate.
Apărătorul recurentului reclamant învederează instanței că are cunoștință de această decizie.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru recurentul reclamant G, apreciază că atât instanța de apel cât și prima instanță au pronunțat hotărâri date cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, reținând lipsa interesului reclamantului în promovarea acțiunii în constatarea nulității celor două înscrisuri sub semnătură privată datate 30 septembrie 1960 și 13 august 1963.
Susține că interesul reclamantului în promovarea prezentei acțiuni există și îndeplinește toate caracteristicile așa cum sunt reliefate în lege și surprinse în practica judiciară.
Pune concluzii de admitere a recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Avocat, pentru intimatul pârât, arată că în mod corect s-a constatat că reclamantul nu are interes în a solicita anularea celor două înscrisuri sub semnătură privată din 1960 și 1963.
Precizează că a fost constatat dreptul de proprietate a lui pentru suprafața de 600 mp.
În raport de cele susținute solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
La data de 29 august 2005 reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâții și -, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a înscrisului denumit "chitanță", întocmit la 13 august 1963.
În fapt, reclamantul au precizat că pârâții au depus înscrisul menționat în mai multe cauze civile cu scopul de a produce consecințe juridice și că în urma depunerii înscrisului s-a întocmit titlul executoriu nr.600/2003 în dosarul de executare nr. 270/E/2004 al, pârâții revendicând o suprafață de teren de 516. din terenul aparținând reclamantului.
Reclamantul a mai arătat că pârâții au depus înscrisul intitulat "chitanță" și în dosarul nr. 4385/CIV/2002 al Curții de APEL CRAIOVA, dosar ce a avut ca obiect anularea parțială a titlului de proprietate emis pe numele pârâților.
S-a mai specificat de către reclamant că, prin ordonanța din data de 23 2004 din dosarul nr. 905/P/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni administrative pârâților și că, de asemenea, reclamantul a formulat plângere în temeiul art. 278 Cod pr. penală, iar prin ordonanța din data de 17 martie 2005 aceleiași instituții s-a constat că prin aplicarea dispozițiilor art. 181Cod Penal, s-a stabilit vinovăția pârâților privind comiterea faptelor prevăzute de art. 290 și 291 Cod Penal, reclamantul solicitând printr-o acțiune civilă, anularea înscrisului al cărui caracter fals s-a constatat în cadrul cercetării penale.
În același timp, reclamantul a mai precizat că în cadrul cercetărilor penale, s-a constatat că acel înscris a fost întocmit de pârâta, iar în urma unor expertize grafologice s-a constatat falsul înscrisului intitulat "chitanță",.
La data de 15 aprilie 2005 pârâtul a depus la dosar întâmpinare formulată în dosarul 9110/CIV/2004 prin care a solicitat respingerea recursului formulat de G și menținerea hotărârii pronunțată de Judecătoria Craiova prin care Gaf ost obligat să-i lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 516,83. și, de asemenea, menținerea hotărârii Curții de APEL CRAIOVA pronunțată în dosarul 612/CIV/2004.
La data de 19 ianuarie 2006 pârâții au depus întâmpinare la dosar, prin care au solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant în prezenta cauză.
Reclamanții au formulat precizare la acțiune, aflată la filele 72 și 73 din dosar, prin care au solicitat anularea înscrisurilor denumite chitanță încheiate la data de 13 august 1963 și, respectiv la 30 septembrie 1960, în acest din urma act fiind contrafăcute semnăturile martorilor și a reclamantului, care a semnat in calitate de martor, precizare întemeiată pe dispozițiile art.184 Cod pr. civilă.
Prin sentința civilă nr.13530 din 18 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul G, în contradictoriu cu pârâții și -.
A fost respinsă cererea pârâților de obligare a reclamantului la cheltuieli de judecată.
Pentru se pronunța astfel, instanța a reținut că interesul judiciar în formularea cererii, ca aptitudine recunoscută de lege oricărei persoane, pentru a cere instanței de judecată verificarea legalității unui act juridic, este necesar a fi legitim, născut, direct și actual.
Actualitatea sa derivă din existența în patrimoniul reclamantului a unui drept subiectiv încălcat prin emiterea actului juridic atacat, fie a dreptului real de proprietate, fie a unui drept de creanță.
În ceea ce privește interesul reclamantului în soluționarea capătului de cerere având ca obiect anularea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 13 august 1963, instanța a reținut că prin decizia civilă nr. 517/20 februarie 1996 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr. 3028/1995, a fost constatată valabilitatea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 13 august 1963 între reclamant, în calitate de cumpărător și pârâtul, în calitate de vânzător, pentru imobilul casă și teren în suprafață de 600. situat în C,- pentru prețul achitat integral în sumă de 3000 lei.
Având în vedere că reclamantului i s-a constatat definitiv și irevocabil dreptul de proprietate asupra imobilului situat în C,-, imobil ce a făcut obiectul convenției de vânzare-cumpărare încheiată la data de 13 august 1963, hotărârea Curții de APEL CRAIOVA producând efecte declarative cu caracter retroactiv de la data încheierii actului de înstrăinare, instanța a reținut ca reclamantul nu justifică un interes în acțiunea privind anularea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 13 august 1963, reclamantului fiindu-i deja stabilit definitiv și irevocabil, la cererea sa, dreptul de proprietate pentru imobilul cea făcut obiectul antecontractului încheiat cu pârâtul.
În ceea ce privește interesul reclamantului în soluționarea capătului de cerere având ca obiect anularea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 30 septembrie 1960 între pârâtul și numita - și semnată de reclamant în calitate de martor, instanța a reținut că și în această acțiune lipsește interesul reclamantului în anularea acestui antecontract de vânzare-cumpărare, având în vedere că acest înscris nu a fost contestat de către părțile antecontractului de vânzare-cumpărare, respectiv de către cumpărător sau vânzător, ci numai de către reclamantul
HGÎmpotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul
HGA arătat că interesul său de a anula antecontractul din 13 august 1963 constă în aceea că prin înlăturarea înscrisului ca probă, să obțină în cadrul acțiunii în revendicare întreaga suprafață de 2000., iar nu doar 600, cât a acordat instanța pe baza acestei probe.
Cu privire la anularea chitanței din 30 septembrie 1960, arătat că instanța a reținut din nou în mod greșit faptul că nu are interesul să promoveze această acțiune, având în vedere că nu este parte în actul respectiv, însă a fost parte soția sa -, în prezent decedată, al cărei moștenitor este.
Apelantul concluzionat că este absolut justificat interesul să obțină prin hotărâre judecătorească anularea acestor înscrisuri.
Prin decizia civilă nr.331 din 16 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, sa respins apelul declarat de reclamantul G, împotriva sentinței civile nr. 13530 din 18.10.2007 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și -.
A fost respinsă cererea intimaților privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Tribunalul a confirmat sentința instanței de fond, apreciind că în mod corect soluția a fost pronunțată pe baza excepției lipsei interesului reclamantului apelant, în speța dedusă judecății.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs reclamantul, susținând că sunt nelegale.
Critica adusă celor două hotărâri vizează soluționarea greșită a cauzelor pe excepția lipsei de interes a reclamantului recurent în promovare acțiunii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.
În argumentarea recursului, reclamantul susține că întreaga motivare a instanței de apel ignoră principiul potrivit căruia "penalul ține în loc civilul", în condițiile în care înscrisurile depuse demonstrează în mod indubitabil intențiile infracționale ale celor ce s-au folosit de cele două chitanțe menționate.
Că, în condițiile în care, în lipsa unei hotărâri penale de condamnare penală, prin care să se declare fals fiecare dintre cele două înscrisuri sub semnătură privată, nu se poate declanșa calea de atac extraordinară a revizuirii sentinței civile nr.8290/1994 pronunțată de Judecătoria Craiova, irevocabilă prin decizia civilă nr. 517/1995 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA.
Că, instanțele aveau obligația cercetării falsului pe cale civilă și că interesul său este propriu, născut și devenit actual din chiar momentul încălcării unui anumit drept subiectiv.
În cauză, nu s-a depus întâmpinare, însă intimatul pârât a depus prin apărătorul său decizia civilă nr.495/2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Recursul este fondat.
Instanțele au fost investite de reclamantul recurent G cu o acțiune în constatarea nulității absolute a înscrisului denumit"chitanță"încheiat la 13.08.1963, în contradictoriu cu pârâții și -.
Prin precizarea de acțiune ( fila 72 fond ), reclamantul Gas olicitat constatarea ineficacității înscrisurilor denumite"chitanță" datate 13.08.1963 și respectiv 30.09.1960 și a solicitat anularea acestora.
Aceste înscrisuri au făcut obiectul plângerilor penale formulate de reclamant, iar prin ordonanța nr.905/P/2003 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 Cod penal a pârâtului și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, scoaterea de sub urmărire penală a pârâților și -, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 291 Cod penal, încetarea urmăririi penale față de pârâta - pentru infracțiunea prev. de art. 290 Cod penal.
Ordonanța mai sus - menționată a făcut obiectul plângerilor penale soluționate irevocabil prin decizia penală nr.143/2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nrt-.
Din considerentele acestei hotărâri, rezultă că pârâtul a plăsmuit chitanța datată 13 august 1963 și a contrafăcut semnăturile martorilor și a reclamantului G în chitanța datată 30.09.1960.
În speța dedusă judecății nu se pune problema analizării vinovăției celor doi pârâți, ci se solicită să se cerceteze pe cale civilă în conformitate cu art. 184 Cod pr. civilă, falsul acestor două chitanțe, întrucât nu există caz de judecată penală, fiindcă s-a aplicat o sancțiune cu caracter administrativ pârâtului, apreciindu-se că fapta săvârșită de acesta nu prezintă gardul de pericol social al unei infracțiuni.
Greșit au apreciat cele două instanțe lipsa de interes a recurentului reclamant în promovarea prezentei acțiuni, cu motivarea că înlăturarea celor două acte ar fi în defavoarea recurentului.
Or, recurentul reclamant a susținut că urmărește revizuirea litigiilor soluționate irevocabil, finalizate prin hotărâri ce validează vânzări neconforme cu realitatea.
Pronunțându-se greșit pe excepția lipsei de interes, instanțele nu au intrat în cercetarea fondului și au pronunțat hotărâri nelegale, susceptibile de aplicare a art.312 alin. 5 Cod pr. civilă, ce implică admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și trimiterea cauzei la Judecătoria Craiova.
Cu ocazia rejudecării, instanța va cerceta cauza prin prisma art. 184 Cod pr. civilă, astfel cum a fost investită de reclamant, urmând a se avea în vedere hotărârile penale exhibate de recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul G, împotriva deciziei civile nr. 331 din 16 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 13530 din 18 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și -.
Casează ambele hotărâri și trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Craiova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Judec.-
Tehn./4 ex.
25.11.2008
Jud.fond
Jud.apel.
Președinte:Costinela SălanJudecători:Costinela Sălan, Mariana Mudava, Maria Cumpănașu
