Anulare act. Decizia 967/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (1025/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B
SECȚIA A III-A CIVILĂ
SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.967
Ședința publică de la 04.06.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Claudiu Marius Toma
JUDECĂTOR 2: Sorina Gabriela Prepeliță
JUDECĂTOR: - - - -
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta - pârâtă, împotriva deciziei civile nr.1556/24.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți și - și cu intimata - pârâtă .
Obiectul pricinii - nulitate contract vânzare - cumpărare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat, în calitatea de reprezentant al recurentei - pârâte, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual (pe care o depune), personal intimata - pârâtă, lipsind intimații - reclamanți și -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocatul recurentei - pârâte depune dovada achitării taxei judiciare în sumă de 6 lei, conform chitanței CEC Bank, nr. -/1/02.06.2009 și timbru judiciar, în valoare de 0,15 lei.
Constatând că nu mai sunt alte cereri prealabile, Curtea acordă cuvântul în susținerea și respectiv combaterea recursului.
Avocatul recurentei - pârâte, având cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată.
Intimata - pârâtă, având cuvântul, lasă la aprecierea instanței modalitatea de soluționare a recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin decizia civilă nr. 1556 din 24 noiembrie 2008, Tribunalul București - Secția a Va Civilă a respins ca nefondat apelul formulat de apelanții - reclamanți și, împotriva sentinței civile nr. 2628 din 17 aprilie 2008 pronunțata de Judecătoria Sectorului 6 B, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți și.
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 B la data de 13 noiembrie 2007, reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâtele și, au solicitat anularea contractului de vânzare - cumpărare cu uzufruct viager autentificat sub nr. 3146 din 18 iunie 2004 de către Biroul Notarului Public " ".
În motivare, reclamanții au arătat că în urmă cu câteva luni au aflat că mama lor, care nu are capacitate deplină de exercițiu, consimțământ și cunoștința normală a banilor, a vândut pârâtei, apartamentul în care locuia, încheind un contract de vânzare -cumpărare cu uzufruct viager. Au mai precizat reclamanții că mama acestora, este pensionată pe caz de boală, din anul 1992, astfel că, prin mijloace dolosive, sora acestora, a obligat-o pe mama lor să încheie contractul de vânzare - cumpărare privind apartamentul în care locuiau.
La termenul din data de 05 decembrie 2007, pârâta, a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că a vândut imobilul situat în B, B-. - nr. 32, - 66,. 1,. 8,. 31, sector 6, fiicei sale, rezervându-și un drept de uzufruct viager, aceasta fiind dorința sa neviciată, având în vedere și faptul că reclamanții nu și-au manifestat îngrijorarea față de starea sa de sănătate, aceștia fiind convinși că este o persoană capabilă și responsabilă pentru actele și faptele sale.
La termenul de judecată din data de 05 decembrie 2007, reclamantul a renunțat la judecarea cauzei, instanța luând act de renunțare prin încheierea de ședință de la acea dată.
La data de 06 martie 2008, reclamanții, la solicitarea instanței, și-au precizat cererea, arătând că solicită anularea contractului pentru lipsa discernământului numitei la momentul încheierii actului.
Prin sentința civilă nr. 2628 din 17 aprilie 2008 pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Sectorului 6 Baa dmis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată din oficiu și a respins cererea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâtele și, ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală.
Analizând apelul formulat în raport cu motivele invocate precum și cu probele administrate în cauză, tribunalul a apreciat că acesta nu este fondat.
Nu s-a reținut susținerea apelanților în sensul că mama lor nu putea vinde apartamentul fără acordul lor, în considerarea dreptului lor de creanță, deoarece pârâta - intimată, având calitatea de proprietar exclusiv al imobilului, putea dispune de acesta după bunul plac, în virtutea atributelor dreptului de proprietate. Împrejurarea că apelanții ar fi plătit ratele apartamentului este de natură a duce cel mult la nașterea unui drept de creanță și nu a unui drept de proprietate asupra imobilului, iar dreptul de creanță este un drept personal, și nu un drept real. Mijloacele juridice de valorificare a dreptului de creanță sunt altele, și nu indisponibilizarea bunului în legătură cu care s-a născut acel drept de creanță.
Neîntemeiată a fost și critica referitoare la faptul că în mod greșit ar fi apreciat instanța de fond că lipsa discernământului ar fi de natură să atragă nulitatea absolută și nu nulitatea relativă, având în vedere că, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, în situația lipsei discernământului, consimțământul există, dar nu este valabil exprimat.
De altfel, tribunalul a constatat că și în cazul în care apelanții ar invoca un motiv de nulitate absolută, tot nu ar fi justificată calitatea procesuală activă în ceea ce-i privește. Astfel, deși nulitatea absolută ocrotește un interes obștesc, general, un asemenea interes nu exclude existența și a unui interes individual, personal, iar persoana care invocă nulitatea absolută a unui act juridic trebuie să urmărească obținerea unui folos propriu din anularea actului respectiv. Apelanții încearcă să justifice interesul lor prin faptul că dacă nu ar fi fost vândut, imobilul ar face parte din masa partajabilă. Având în vedere însă că problema masei partajabile nu se poate pune decât în caz de deces, tribunalul a constatat că interesul apelanților nu este nici născut și nici actual, astfel încât nu îndeplinește condițiile necesare pentru a putea conferi acestora calitatea procesuală activă de a invoca nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare, față de care sunt terți desăvârșiți. A accepta susținerile apelanților, ar însemna ca nicio persoană care are copii să nu poată încheia acte de înstrăinare, deoarece astfel ar micșora potențiala masă succesorală.
Față de toate aceste considerente, în temeiul art. 296 Cod de procedură civilă, constatând că nici una din criticile aduse sentinței nu poate fi reținută, tribunalul a respins apelul ca nefondat.
Totodată, față de soluția de respingere a apelului, tribunalul a obligat apelanții la plata sumei de 2.000 lei cheltuieli de judecată către intimate, reprezentând onorariu de avocat, redus în temeiul art. 274 alin. 3 Cod de procedură civilă, instanța apreciind că în raport cu durata de soluționare a apelului, împrejurarea că în apel nu au fost administrate probe noi iar intimații nu au depus nici măcar întâmpinare, onorariul de 3.700 lei este nejustificat de mare în raport cu activitatea efectivă a avocatului.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs.
În esență a motivat recursul în sensul că, potrivit art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă, greșit s-a procedat la reducerea cheltuielilor de judecată, care trebuiau acordate în totalitate (fila 2 dosar curte).
Recursul este nefondat.
Așa cum este formulat în scris și motivat în drept (art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă, fila 2 dosar) se reține că se referă la lipsa de temei legal și la interpretarea sau aplicarea greșită a legii.
De plisa de temei legal nu poate fi vorba deoarece din modul cum este redactată decizia se poate determina dacă legea a fost corect aplicată.
De asemenea, critica vizând aplicarea și interpretarea greșită a legii (aplicarea normei generale în locul celei speciale, o normă care nu este incidentă în speță dar și o interpretare greșită a textului de lege la situația da fapt reținută) nu poate fi primită.
Recurenta critică faptul că au fost reduse cheltuielile de judecată.
În acest sens se au în vedere dispozițiile art. 274 și următoarele Cod de procedură civilă (referitor la culpa procesuală) iar aprecierile instanței de apel (de oportunitate a reducerii cheltuielilor de judecată conform art. 274 alin. 3 Cod de procedură civilă) țin de temeinicia deciziei și nu de legalitatea acesteia și nu poate fi primit ca motiv de recurs.
Ca atare, motivul de recurs fiind neîntemeiat, potrivit art. 312 alin. 2 Cod de procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și art. 316 Cod de procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta - pârâtă, împotriva deciziei civile nr. 1556 din 24 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți și și cu intimata - pârâtă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
Grefier,
Red.
.
2ex./07.07.2009
-5.-;
Jud.6.--
Președinte:Claudiu Marius TomaJudecători:Claudiu Marius Toma, Sorina Gabriela Prepeliță
