Aplicare amendă civilă (art. 580 ind.3 și art. 572 ). Decizia 1494/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (2093/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.1494.
Ședința publică de la 5 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ilie MARI -
JUDECĂTOR 2: Ioana Singh
JUDECĂTOR 3: Ionelia Drăgan
GREFIER - - -
***** *****
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenții reclamanți, și, împotriva deciziei civile nr.632 din 23.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât.
are ca obiect - aplicare amendă civilă.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta reclamantă personal și asistată de avocat n, în baza împuternicirii avocațiale nr.- emisă de Baroul București -Cabinet Individual (fila 20 dosar fond), același avocat reprezintă și recurenții reclamanți, și, în baza aceleiași împuterniciri avocațiale, avocat, pentru intimatul-pârât, în baza împuternicirii avocațiale nr.- emisă de Baroul București - Cabinet Individual.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentantul recurenților reclamanți depune la dosar un înscris emanând de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din care reiese că plângerea formulată împotriva numitului face obiectul dosarului nr.158/P/2008, în cauză efectuându-se acte premergătoare începerii urmăririi penale sub aspectul comiterii infracțiunii prev.de aert.215 alin.1 și 5 din Codul penal.
Părțile declară că nu mai au alte cereri de solicitat în cauză.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra încadrării motivelor de recurs în dispozițiile expres și limitativ prevăzute de art.304 Cod de procedura civilă precum și în dezbaterea acestora.
Reprezentantul recurenților reclamanți precizează că motivele de recurs se încadrează în dispozițiile prevăzute de art.304 pct.7 și 8 Cod de procedura civilă.
Cu privire la recurs solicită admiterea acestuia astfel cum a fost formulat; solicită acordarea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul de avocat achitat la instanța de fond.
Arată că decizia atacată cuprinde motive contradictorii, astfel instanța reține că pârâtul și-a îndeplinit obligația de a preda toate actele astfel încât critica reclamanților nu poate fi primită dar din documentația restituită lipsesc adeverința de reconstituire a dreptului de proprietate și procesul verbal de punere în posesie.
Mai arată că, instanța de apel a interpretat greșit actul dedus judecății, schimbând înțelesul vădit neîndoielnic al acestuia.
Instanța de apel precizează că nu poate avea în vedere critica privind conflictul de interese în care s-a aflat intimatul pârât însă reclamanții au arătat că acesta a acționat în același timp în calitate de mandatar al lor dar și de președinte al comisiei de reconstituire al comisiei de fond funciar al comunei de, Jud.
Reprezentantul recurenților precizează la cererea expresă a clienților săi că terenul în litigiu a fost vândut cu suma de 2 milioane de Euro și nu cu 20.000 lei cum s-a precizat în actul autentic nr.9350/2005.
La solicitarea instanței de a preciza dacă există un capăt de cerere în acest sens, reprezentantul recurenților reclamanți arată că nu există un capăt de cerere în acțiunea principală în acest sens dar clienții săi au solicitat expres să se menționeze acest aspect.
Reprezentantul intimatului pârât susține, în principal, că motivele de recurs nu se încadrează în dispozițiile expres și limitativ prevăzute de art.304 Cod de procedura civilă, iar în subsidiar solicită respingerea recursului ca nefondat; nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 22 iulie 2008 pe rolul Judecătoriei Buftea sub nr-, reclamantele, au chemat în judecată pe pârâtul solicitând, ca prin hotărârea ce va pronunța, instanța să dispună aplicarea unei amenzi civile acestuia, potrivit de art.5803din Codul d e procedură civilă și obligarea la plata sumei de 2 milioane de euro reprezentând daune interese, ca urmare a refuzului acestuia de a executa sentința civilă nr.2999 din 1 iunie 2007 Judecătoriei Buftea.
În motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că, prin sentința civilă nr.2999/2007 a Judecătoriei Buftea, pârâtul a fost obligat să dea socoteală asupra mandatului primit prin procura nr.530/14 martie 2003 și să predea toate actele obținute sau încheiate în numele lor. Au mai arătat acestea că pârâtul refuză să se conformeze dispozițiilor acestei sentințe.
Pârâtul a depus întâmpinare în care a solicitat să se pună în vedere reclamantelor să timbreze capătul de cerere privind daunele interese, iar în cazul în care acestea nu se conformează să se anuleze acest capăt de cerere ca netimbrat. În ce privește primul capăt de cerere, pârâtul a arătat că nu se află în posesia documentelor pe care reclamantele solicită să le predea, astfel încât nu este îndeplinită condiția avută în vedere de art. 580/3 Cod procedură civilă, care se referă la refuzul îndeplinirii unei obligațiiintuitu personae, cuprinsă într-un titlu executoriu.
Prin sentința civilă nr.5645/11.11.2008, pronunțată de Judecătoria Buftea în dosar nr-, s-a respins acțiunea reclamantelor, în contradictoriu cu pârâtul, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că, potrivit procurii nr.530/2003, pârâtul urma să facă toate demersurile în vederea obținerii titlului de proprietate pentru reclamante, pentru terenul în suprafața de 4 ha. Totodată, reclamantele au împuternicit pe pârât "ca în numele lor și pentru ele" să vândă cui va crede de cuviință și cu prețul cel mai avantajos lor terenul mai sus menționat.
Instanța de fond a mai reținut că la dosar s-a depus titlul de proprietate nr.71745 eliberat pe numele reclamantelor, antecontractul de vânzare - cumpărare nr.9350/2005, prin care reclamantele, prin pârâtul împuternicit, au promis vânzarea terenului cuprins din titlul de proprietate nr.71745, precum și contractul de vânzare - cumpărare nr.2116/2005 prin care s-a realizat vânzarea - cumpărarea către și, pentru prețul de 20.000 lei, astfel cum s-a stabilit prin antecontract. Prima instanță a reținut din declarația autentică nr.403/2005 că toate reclamantele au recunoscut că au primit prețul de 50.000 lei care reprezintă întregul preț obținut ca urmare a vânzării terenurilor din titlul de proprietate nr.71745.
Instanța de fond a apreciat că pârâtul a tăcut dovada îndeplinirii mandatului nr.530/2003 și a făcut dovada executării sentinței civile nr.2999/2007 înainte de pronunțarea acesteia, astfel că a respins, ca o consecință, cererea reclamantelor.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, au declarat recurs reclamantele arătând că, deși pârâtul a depus în instanță o serie de acte, acesta nu le-a depus în totalitatea lor, astfel cum este stabilit în procura autentificată sub nr.530/14 martie 2003.
Astfel, acestea au arătat că nu au fost depuse de către pârât adeverința eliberată de Comisia locală de și procesul - verbal de punerea în posesie, precum și cererea adresată Comisiei județene de validare a reconstituirii terenului.
S-a susținut că pârâtul a reținut tocmai acele înscrisuri din care rezultă că este în conflict de interese, neputând fi în același timp mandatar al unor persoane care solicită reconstituirea dreptului de proprietate și președinte al Comisiei de reconstituire a dreptului de proprietate comuna de. Prin dubla s-a calitate a săvârșit infracțiunea de trafic de interese.
La termenul din 09.04.2009, tribunalul a calificat calea de atac ca fiind apel.
Prin decizia civilă nr.632/23.04.2009, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins ca nefondat apelul, reținând că reclamantele, așa cum au precizat, solicită aplicarea unei amenzi civile pârâtului, determinat de faptul că nu a predat toate actele obținute sau încheiate în numele reclamantelor în baza mandatului nr.530/2003.
Critica potrivit căreia în mod greșit prima instanță a apreciat că pârâtul a predat aceste acte a fost apreciată ca nefondată întrucât, așa cum rezultă din înscrisul aflat la fila 66 dosar intitulat "proces-verbal de predare-primire documente", toate înscrisurile obținute de pârât în baza mandatului au fost predate reclamantelor în prezența avocaților.
S-a considerat de către instanța de apel că, chiar dacă reclamantele pretind că documentația este incompletă pentru că nu au primit procesul verbal de punere în posesie și adeverința de stabilire a amplasamentului terenului pentru care le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pe care ulterior l-au vândut, susținerea acestora nu poate fi primită.
Din probele administrate în cauză, tribunalul a apreciat că nu rezultă existența unor astfel de acte obținute în baza mandatului, aflate în posesia pârâtului. Mai mult, în conținutul actului de vânzare - cumpărare depus la dosar nu se menționează astfel de înscrisuri avute în vedere la încheierea contractului, terenul fiind identificat potrivit titlului de proprietate și a măsurătorilor efectuate cu ocazia intabulării, acestea din urmă fiind predate de către pârât.
S-a considerat că în situația în care nu s-a dovedit obținerea înscrisurilor pretins nerestituite reclamantelor, obținute de pârât în exercitarea mandatului, în mod corect prima instanță a respins acțiunea.
În ceea ce privește critica vizând conflictul de interese în care s-ar fi aflat pârâtul în momentul acceptării mandatului dat de reclamante sau că, deși s-a încheiat un act autentic de vânzare - cumpărare, aceasta ar fi fost fictivă, s-a apreciat că nu poate fi analizată în prezenta cauză determinat de faptul că depășește limitele investirii primei instanțe, care s-a pronunțat asupra obiectului cererii de chemare în judecată așa cum a fost precizată.
Împotriva deciziei instanței de apel au formulat recurs reclamantele, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a sentinței instanței de fond și rejudecând fondul să se admită cererea astfel cum a fost formulată.
1. Primul motiv de recurs este întemeiat pe art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, prin acesta susținându-se că decizia recurată cuprinde motive contradictorii.
În cuprinsul acestui motiv de recurs recurentele au făcut referire la reținerea instanței de apel în sensul că pârâtul și-a îndeplinit obligația de a preda toate actele, criticând această reținere prin faptul că în mandat s-au precizat etapele pentru respectarea cărora este ținut să răspundă mandatarul lor. Astfel, prima etapă privește cea a stabilirii dreptului de proprietate căreia îi corespunde obligația mandatarului de a le reprezenta la stabilirea amplasamentului, punerea în posesie. În lipsa acestor acte, mandatarul nu și-a îndeplinit mandatul. Din documentația restituită lipsesc tocmai actele emise de Primărie, respectiv adeverința de reconstituire a dreptului de proprietate și procesul verbal de punere în posesie.
2. C de-al doilea motiv de recurs este întemeiat pe art.304 pct.8 Cod procedură civilă, prin acesta susținându-se că instanța a interpretat greșit actul dedus judecații, schimbând înțelesul vădit neîndoielnic al acestuia.
acestui motiv de recurs s-a arătat că în mod greșit instanța de apel a apreciat că nu poate avea în vedere critica privind conflictul de interese în care s-a aflat intimatul-pârât.
Au arătat recurentele că intimatul pârât a acționat în același timp în calitate de mandatar al lor, dar și de președinte al Comisiei de reconstituire al comisiei de fond funciar al comunei de, județ
Acesta le-a restituit numai o parte din acte actele, dar nu în totalitatea lor, astfel cum este stabilit în procura autentificată sub nr.530/14 martie 2003.
Astfel, din această procură, rezultă că pârâtul trebuia să le reprezinte și la Primăria comunei de, așa cum rezultă din paragraful 2 al Procurii autentice nr.530 la BNP: "In acest scop, mandatarul nostru ne va reprezenta la stabilirea amplasamentului acestui teren, punerea noastră în posesie "stabilirea amplasamentului acestui teren, punerea noastră în posesie, la îndeplinirea tuturor formalităților de obținere și ridicare a titlului de proprietate ". Or, tocmai aceste documente, respectiv adeverința eliberată de Comisia locală de și procesul - verbal de punerea în posesie, precum și cererea adresată Comisiei județene de validare a reconstituirii terenului nu au fost depuse de către pârât.
Au arătat recurentele că pârâtul nu a depus aceste acte întrucât fac dovada conflictului de interese în care s-a aflat
Recurentele au arătat că nu au invocat un nou capăt de cerere, respectiv al conflictului de interese, ci au arătat că pârâtul nu a prezentat acele înscrisuri care ar fi făcut dovada că a acționat atât în calitate de președinte al Comisiei de reconstituire al terenurilor, dar și ca mandatar al lor.
Curtea, analizând recursul constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă se referă la situațiile în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Recurentele și-au întemeiat primul motiv de recurs pe această dispoziție legală, susținând existența unor motive contradictorii în conținutul hotărârii, ceea ce ar presupune folosirea de către instanța de apel în cuprinsul deciziei recurate a unor argumente care se exclud reciproc.
În speță, prin primul motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, recurentele au susținut faptul că decizia recurată cuprinde motive contradictorii, contrarietate rezultată din reținerea de către instanța de apel a faptului că intimatul pârât a predat toate actele, deși în mandatul dat acestuia se menționează obligațiile mandatarului, printre care și aceea de a le reprezenta la stabilirea amplasamentului și punerea în posesie, acțiuni care s-au finalizat, în accepțiunea recurentelor, cu întocmirea unor acte care nu le-au fost predate.
Curtea reține că instanța de apel a pornit în fundamentarea soluției date de la înscrisul intitulat proces verbal de predare-primire documente din care rezultă care anume documente au fost predate reclamantelor de către pârât. Tribunalul a apreciat că toate actele deținute în baza mandatului au fost predate de către intimat întrucât nu s-a făcut dovada de către reclamante a existenței și a altor acte deținute de către pârât în urma exercitării mandatului.
Într-adevăr, în cuprinsul procurii autentificate sub nr. 530/14.03.2003 de către BNP se menționează că: "mandatarul nostru ne va reprezenta la stabilirea amplasamentului acestui teren, punerea noastră în posesie" însă instanța de apel a apreciat că reclamantele nu au făcut dovada obținerii de către mandatar a vreunui document care să ateste stabilirea amplasamentului și punerea în posesie, distinct de titlul de proprietate prin care este identificat terenul. Reclamantele deși nu au negat îndeplinirea mandatului sub aspectul reprezentării lor la stabilirea amplasamentului acestui teren, respectiv punerea lor în posesie, nu au dovedit că aceste acțiuni ale mandatarului lor sau finalizat cu întocmirea unor acte de către organele în drept să procedeze la stabilirea amplasamentului și punerea în posesie. Instanța de apel a făcut referire și la conținutul actului de vânzare cumpărare și a reținut că în cuprinsul acestuia nu se menționează despre existența actelor în privința cărora reclamantele au susținut că nu le-au fost predate.
Ca urmare, Curtea, reținând că instanța de apel a avut în vedere conținutul mandatului însă și faptul că nu s-a făcut dovada existenței altor acte decât cele reținute în documentul aflat la fila 66 din dosarul de fond, că nici un act depus la dosar nu face vorbire de existența concretă a unui proces verbal de punere în posesie și a unei adeverințe de proprietate, care ar fi putut fi eliberate pârâtului în exercitarea mandatului, apreciază că, în fapt, susținerea recurentelor vizează aspecte legate de modul de apreciere și interpretare a probatoriului.
În consecință, constatând că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care instanța de apel a înțeles să își sprijine soluția pronunțată, iar acestea nu sunt contradictorii, Curtea constată nefondat motivul de modificare invocat, întemeiat pe art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă.
C de-al doilea motiv de recurs a fost întemeiat de recurente pe dispozițiile art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă care vizează interpretarea greșită a actului dedus judecății, schimbarea naturii ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
Acest motiv de recurs urmărește desființarea unei hotărâri judecătorești atunci când a fost nesocotit principiul înscris în art. 969 cod civil potrivit căruia convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. Cu alte cuvinte, instanța schimbă natura contractului dacă, spre exemplu, califică un contract de vânzare cumpărare drept un contract de schimb și comite o denaturare atunci când supunând actele cauzei interpretării sale le atribuie un alt înțeles pe care termenii în loc să-l sprijine îl exclud. Pentru a fi întemeiată imputarea de denaturare adusă instanței este necesară precizarea în ce constă denaturarea prin indicarea termenilor din actul pretins denaturat exclude prin înțelesul său clar constatarea dedusă din el de instanța care a pronunțat hotărârea atacată.
Prin raportare la aceste considerațiuni de ordin teoretic, Curtea constată că motivul de recurs întemeiat de recurente pe art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă este nefondat, instanța de apel raportându-se în analizarea apelului la procura dată de către recurente intimatului pârât ca fiind un contract de mandat și nu un alt act juridic, cum ar fi, de exemplu un contract de depozit.
În realitate, recurentele tind prin invocarea acestui motiv de recurs să susțină deținerea de către mandatar a unor acte, pe care le-ar fi putut obține în exercitarea mandatului, ceea ce nu ține de interpretarea actului dedus judecății, ci de executarea obligației deduse din contractul de mandat.
În cadrul acestui motiv de recurs, recurentele au mai susținut că în posesia intimatului pârât se află tocmai acele acte care fac dovada conflictului de interese, or, din conținutul procurii date de către acestea pârâtului nu rezultă în mod concret existența acestor acte, iar reclamantele nu au făcut dovada obținerii acestora de către pârât în îndeplinirea mandatului ce i s-a dat și reținerea acestora în posesia lui.
Așa cum a stabilit și instanța de apel, reclamantele nu au avut capăt de cerere privind constatarea conflictului de interese în care s-ar fi aflat mandatarul lor, astfel că în mod corect o asemenea cerere nu putea fi analizată direct în apel.
În consecință, Curtea, în raport de criticile formulate de către recurente ce se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 7 și 8 Cod procedură civilă, constatându-le nefondate, potrivit considerațiilor expuse mai sus, urmează să respingă recursul, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentele - reclamante, și, împotriva deciziei civile nr.632/23.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul - pârât.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
MARI - - - - -
GREFIER
- -
Red.
.
2 ex./03.12.2009
TB-5 -;
Jud.B -
Președinte:IlieJudecători:Ilie, Ioana Singh, Ionelia Drăgan
