Asigurări sociale. Decizia 1444/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1444
Ședința publică din data de 21 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Carmen Pârvulescu Dr. - -
JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 3: Vasilica Sandovici
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către pârâta Casa Județeană de Pensii A împotriva sentinței civile nr. 266/12.02.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților, recurenta solicitând judecarea cauzei și în lipsă.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care văzând că s-a solicitat judecarea și în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Arad la data de 31.08.2007, reînregistrată la data de 31.03.2008, urmare a trimiterii cauzei spre rejudecare în baza Deciziei civile nr. 232/19.02.2008, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul civil nr-, contestatorul a cerut în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii A, obligarea acesteia la recalcularea și plata drepturilor de pensie începând cu data de 1.07.2005 și anularea deciziilor de pensionare cu nr. -/27.04.2006, nr. -/1.07.2007 și nr. -/1.10.2008 și obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei conform raportului de expertiză.
În precizarea de acțiune, depusă la data de 23.05.2008, fila 9 dosar, a solicitat luarea în considerare la recalcularea drepturilor de pensie și a vechimii în muncă aferentă perioadei 1.03.1941-21.12.1947, înscrisă în carnetul de muncă al contestatorului, ulterior, la pozițiile 13 -14, filele 16 și 17 din carnetul de muncă al contestatorului, vechime reconstituită ulterior și neanulată de către instanță, fila 8 dosar fond.
În motivarea contestației a arătat că s-a pensionat la data de 1.11.1987 pentru limită de vârstă, iar recalcularea pensiei nu s-a făcut corect fiindu-i înlăturată pe o perioadă de 5 ani înscrisă în cartea de muncă, în sensul că intimata nu a ținut cont de salariul realizat pe perioada 15.07.1957 - 6.01.1962 și de sporul cuvenit pentru perioada lucrată în grupa a II-a de muncă.
Intimata a refuzat să ia în considerare la recalcularea pensiei a perioadei 1.03.1941 - 27.12.1947, în care a lucrat ca muncitor permanent, motivând că, la aceea dată nu era major și nu a plătit cotizațiile datorate bugetului de stat, astfel că, nu este îndreptățit la acordarea pensiei pentru această perioadă.
De asemenea, contestatorul a invocat nelegalitatea stabilirii și recalculării drepturilor de pensie față de împrejurarea că intimata nu a avut în vedere salariile realizate și înscrise în carnetul de muncă, ci salariul minim pe economie, ceea ce a dus la diminuarea rapturilor de pensie ale contestatorului.
Prin sentința civilă nr. 266/12.02.2009 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Arada admis în parte contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii A și în consecință, a anulat deciziile de recalculare nr. 11.2553/1.07.2007 și nr. 11.2553/1.10.2008; a obligat intimata să emită o nouă decizie de recalculare a pensiei conform raportului de expertiză întocmit de expertul, parte integrantă a sentinței, cu luarea în calcul a unui punctaj total de 43,55067, din care 3,60839 puncte reprezintă puncte pensie suplimentară, un punctaj mediu anual de 1,45169 și o pensie de 1.013 lei calculată la o valoare a punctului de pensie de 697,5 lei; a obligat intimata la recalcularea drepturilor de pensie conform punctajului stabilit în raportul de expertiză, parte integrantă a prezentei și a evoluției valorii punctului de pensie începând cu data de 1.01.2007 la zi, până la plata efectivă și actualizarea debitului în funcție de rata inflației; a obligat intimata la determinarea drepturilor de pensie pentru perioada 1.03.1941 - 21.12.1947 înscrisă în carnetul de muncă al contestatorului ulterior. A obligat intimata la 300 lei cheltuieli de judecată către contestator reprezentând onorariul expertului.
Tribunalul a reținut:
Contestatorul a realizat un stagiu de cotizare de 34 ani, 11 luni și 27 zile, din care, 7 ani, 7 luni și 14 zile au fost realizate în grupa a II-a de muncă, iar în condiții normale 25 ani, 7 luni și 13 zile la care se adaugă un spor de 1 an și 9 luni aferent grupei a II-a de muncă, raportat la un stagiu complet de cotizare conform Legii nr. 19/2000 de 30 ani și 0 luni.
Astfel, a realizat în perioada 1947 - 1987 un punctaj de 39,94228 puncte, așa cum reiese din Anexa I și un număr de 3,60839 puncte pentru pensia suplimentară, conform calculului din Anexa II, în total 43,55067 puncte și un punctaj mediu anual de 1,45169 puncte.
La determinarea drepturilor de pensie, instanța a avut în vedere salariul tarifar de 1200 lei pentru perioada 16.07.1957 - 6.01.1962, potrivit adeverinței nr. 963/08.03.1957 și refuzul neîntemeiat al Casei Județene de Pensii A de la fila 50 fond - rejudecare câtă vreme adeverința de salarizare nu a fost anulată și nici nu s-a cerut înscrierea ei în fals sau rectificarea/anularea înscrierilor din carnetul de muncă pentru perioadele aflate în litigiu, în termenele legale prevăzute de lege.
Pentru considerentele prezentate, văzând dispozițiile Hotărârea Guvernului nr. 1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, principiile Legii nr. 19/2000, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, precum și evoluția valorii punctului de pensie începând cu data de 1.01.2007 la zi, a admis în parte contestația formulată de contestatorul și a anulat deciziile de recalculare nr. 11.2553/1.07.2007 și nr. 11.2553/1.10.2008.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta Casa Județeană de Pensii A, solicitând modificarea ei în sensul respingerii acțiunii.
Invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, recurenta a susținut că în mod nelegal a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive cu privire la cererea de a se valorifica perioada 1941 - 1947, perioadă care nu este înregistrată în cartea e muncă a reclamantului. A mai susținut, în legătură cu acest aspect, că s-au încălcat prevederile art. 15 și 16 din Decretul nr. 92/1976 care reglementează procedura reconstituirii vechimii în muncă de către comisia de reconstituire, procedură neurmată de către reclamant.
S-a criticat sentința ca nelegală și netemeinică pentru că s-a dispus valorificarea adeverinței nr. 963/28.03.1957 care nu este veridică fiind eliberată la data de 16.07.1957, anterior angajării reclamantului la Stațiunea A și că nu se putea valorifica din această adeverință salariul menționat ci doar salariul minim pe economie. S-a susținut și că se impune înlăturarea completării raportului de expertiză care nu a avut în vedere cele arătate mai sus.
Sentința ca mai fost criticată ca nelegală pentru că s-au acordat drepturile de pensie începând cu 1.01.2007, acțiunea fiind înregistrată la instanță la data de 31.08.2007.
Reclamantul intimat nu a depus întâmpinare.
Examinând cauza în raport de motivele de recurs și totodată sub toate aspectele conform dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, se constată că recursul este fondat doar în parte.
Criticile privitoare la data acordării drepturilor sunt întemeiate întrucât Decizia nr. -/1.07.2007 anulată de instanță a produs efecte de la data de 1.07.2007 și prin urmare, numai de la această dată se putea dispune recalcularea pensiei și nu de la data de 1.01.2007.
Celelalte critici formulate de recurentă sunt nefondate.
Perioada 1.03.1941 - 27.12.1947 este înscrisă în carnetul de muncă al reclamantului - poziția 13-14 - în anul 1963, și în aceste condiții nu se poate invoca nerespectarea procedurii prevăzută de Decretul nr. 92/1976 care nu era în vigoare la acea dată și care nu poate retroactiva.
În ce privește lipsa calități procesuale pasive, este nefondată această excepție întrucât obiectul cauzei îl constituie contestația împotriva unei decizii de pensie și nu reconstituirea vechimii în muncă și în mod corect a fost respinsă.
Cu privire la perioada 1957 - 1962 s-a dispus în mod legal valorificarea ei și a veniturilor înscrise în carnetul de muncă, atât timp cât nu s-a anulat această înscriere.
Susținerile recurentei sunt contradictorii întrucât, deși contestă veridicitatea înscrierii în carnetul de muncă a acestei perioade, pentru că adeverința în baza căreia s-a făcut înscrierea ar fi emisă la o dată anterioară angajării, totuși valorifică această perioadă dar nu valorifică venitul de 1200 lei lunar înscris în carnetul de muncă și ia în calcul venitul minim.
Ori, contestarea adeverinței în baza căreia s-a făcut înscrierea în carnetul de muncă impunea înlăturarea ei în totalitate și nu doar parțial privind salariul de 1200 lei înscris.
Înlăturarea acestei perioade nu este posibilă întrucât este înscrisă în cartea de muncă și pârâta nu are temei legal pentru a anula această înscriere, chiar dacă ar fi o neconcordanță cu privire la data emiterii adeverinței (care a stat la baza înscrierii).
Mai mult, se constată că și susținerile cu privire la data emiterii adeverinței sunt nefondate întrucât în carnetul de muncă - poziția 7 se menționează că actul în baza căreia s-a făcut înscrierea este adeverința cu nr. 963 emisă de Stațiunea la data de 28.03.1961 și nu la 28.03.1957, cum se susține în motivele de recurs, și atestă începutul activității la 16.07.1957, după care la poziția 9 este evidențiată încetarea activității la 6.01.1962, înscrierile fiind în ordine cronologică.
Prin urmare, în mod corect s-a dispus valorificarea celor două perioade de către instanța de fond și de către expert.
Pentru aceste considerente, va fi admis recursul în baza art. 312 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă și va fi modificată în parte sentința doar cu privire la data acordării drepturilor de pensie, menținându-se restul dispozițiilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii A împotriva sentinței civile nr. 266/12.02.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul.
Modifică în parte sentința în sensul că obligă pârâta să recalculeze drepturile de pensie acordate începând cu data de 1.07.2007.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red. /30.10.2009
Tehnored.
2 ex./3.11.2009
Prim inst.: Tribunalul Arad -,
Președinte:Carmen PârvulescuJudecători:Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan, Vasilica Sandovici
